23 August: Ziua Regelui jpeg

23 August: Ziua Regelui

23 august 1944 r─âm├óne probabil cel mai controversat moment al istoriei noastre contemporane. Deciziile din aceea fierbinte zi de miercuri din vara celui de-al cincilea an de r─âzboi au fost analizate, criticate, r─âst─âlm─âcite, l─âudate, f─âc├ónd din audien╚Ťa mare╚Öalului Antonescu la Regele Mihai ÔÇ×minutul de aurÔÇŁ al istoriei noastre recente. Intuind poten╚Ťialul de rating ridicat al momentului, n-au lipsit nici inten╚Ťiile de valorificare mediatic─â ale unor a╚Öa-zise ├«nregistr─âri ale ├«nt├ólnirii dintre Rege ╚Öi Antonescu, inexistente de fapt ╚Öi oricum suspect de asem─ân─âtoare cu dialogurile emfatic-patriotarde ale peliculelor lui Sergiu Nicolaescu. ├Än fond, discu╚Ťiile pro ╚Öi contra din jurul actului de la 23 august se axeaz─â pe r─âspunsurile la dou─â ├«ntreb─âri majore:1) A fost lovitura de palat a Regelui Mihai cauza ╚Öi nu doar preludiul instaur─ârii comunismului ├«n Rom├ónia? ╚Öi 2) C├ót de benefic─â din punct de vedere moral, politic ╚Öi militar a fost pentru ╚Ťara noastr─â, ├«ntoarcerea armelor ├«mpotriva Germaniei ╚Öi alinierea al─âturi de puterile aliate (URSS, Marea Britanie ╚Öi SUA)?

Sub zodia întâmplării

Ceea ce s-a ├«nt├ómplat ├«n dup─â-amiaza zilei de 23 august 1944 a purtat, f─âr─â ├«ndoial─â, pecetea improviza╚Ťiei tipic rom├óne╚Öti. Aproape nimic nu a mers conform planului stabilit ini╚Ťial, dar lucrurile s-au rezolvat pe parcurs, datorit─â proverbialului noroc rom├ónesc, alt─â caracteristic─â na╚Ťional─â cu ajutorul c─âreia reu╚Öim adeseori s─â ie╚Öim la limanul istoriei. Plec├ónd de la neprev─âzuta ├«nt├ólnire din diminea╚Ťa zilei de 23 august ├«n mijlocul lacului Snagov dintre colonelul Davidescu, ╚Öeful cabinetului militar al lui Ion Antonescu, ╚Öi Mocioni-St├órcea, informalul Mare╚Öal al Palatului, prilej cu care ultimul afl─â de inten╚Ťia Conduc─âtorului de a pleca dup─â-amiaz─â pe front, ╚Öi termin├ónd cu formarea ├«n grab─â a guvernului S─ân─âtescu (unii mini╚Ötri au fost nominaliza╚Ťi dup─â r─âsfoirea ÔÇ×Anuarului ArmateiÔÇŁ!!!) aproape totul a stat sub semnul hazardului. Chiar ╚Öi arestarea mare╚Öalului Antonescu a avut momentul ei de suspans atunci c├ónd, la inten╚Ťia acestuia de a-╚Öi scoate batista din buzunar, urmat─â de gestul plutonierului Bal─â de a-l opri, generalul S─ân─âtescu, martor st├ónjenit al arest─ârii fostului s─âu camarad de ╚Öcoal─â militar─â, ordona subofi╚Ťerului:ÔÇ×Ia m├óna de pe domnul Mare╚Öal!ÔÇŁ. Doar prezen╚Ťa de spirit a maiorului Emilian Ionescu, care a comandat imperativ executarea ordinului regal, a salvat o situa╚Ťie care se putea termina tragic pentru autorii loviturii de palat. Toate aceste taton─âri, decizii am├ónate, ├«nt├ómpl─âri ╚Öi b├ólb├óieli ├«╚Öi vor pune amprenta pe evolu╚Ťia ulterioar─â a evenimentelor.

Din punct de vedere militar, arestarea intempestiv─â a Mare╚Öalului, coroborat─â cu inexisten╚Ťa unei conven╚Ťii de armisti╚Ťiu, a pus trupele rom├óne ├«ntr-o situa╚Ťie foarte dificil─â. Obligate s─â ├«nceteze ostilit─â╚Ťiile ├«mpotriva sovieticilor, care ├«ns─â nu primiser─â un ordin similar, nevoite s─â se desprind─â de fo╚Ötii lor alia╚Ťi, germanii, diviziile rom├óne╚Öti s-au repliat ├«n condi╚Ťii grele, pierz├ónd totu╚Öi peste 130.000 de solda╚Ťi, lua╚Ťi prizonieri de Armata Ro╚Öie. ÔÇ×Armata rom├ón─â a primit ordin s─â ├«nceteze imediat ostilit─â╚Ťile pe frontul de est. Din p─âcate sovieticii nu s-au purtat cavalere╚Öte. Trupele rom├óne╚Öti care se aflau ├«n contact imediat cu ei au fost tratate ca prizoniere. Celelalte au reu╚Öit s─â se retrag─âÔÇŁ (M.S. Regele Mihai I). De╚Öi mare╚Öalul Rodion Malinovski recunoa╚Öte ├«n cursul negocierilor privitoare la ├«ncheierea Conven╚Ťiei de Armisti╚Ťiu necesitatea eliber─ârii imediate a prizonierilor rom├óni captura╚Ťi de sovietici dup─â data de 23 august, ├«n realitate ei vor fi repatria╚Ťi de-abia c├ó╚Ťiva ani mai ├«ncolo, mul╚Ťi r─âm├ón├ónd ├«ns─â s─â ├«n─âlbeasc─â ╚Ť─âr├óna lag─ârelor de munc─â unde fuseser─â ╚Ťinu╚Ťi.

├Än ceea ce prive╚Öte a╚Öa-zisa tr─âdare a aliatului nostru al─âturi de care luptasem ├«n ultimii trei ani, trebuie spus c─â nu partea rom├ón─â a avut ini╚Ťiativa ÔÇ×├«ntoarcerii armelorÔÇŁ ├«mpotriva Germaniei, ci Reichul a fost cel care a deschis ostilit─â╚Ťile ├«mpotriva ╚Ť─ârii noastre. Guvernul rom├ón ├«l informase pe ministrul german la Bucure╚Öti c─â:ÔÇ×╚Ťara noastr─â dore╚Öte s─â-╚Öi lichideze prin bun─â ├«n╚Ťelegere raporturile cu Germania ╚Öi c─â armata rom├ón─â, r─âm├ón├ónd hot─âr├ót─â s─â se apere, nu va ├«ntreprinde nimic din proprie ini╚Ťiativ─â, niciun act ostil fa╚Ť─â de armata german─â. Guvernul rom├ón a declarat, ├«n acela╚Öi timp, c─â va permite retragerea ├«n ordine a trupelor germane ce vor p─âr─âsi de bun─âvoie teritoriul nostruÔÇŁ. Doar voin╚Ťa lui Hitler de a men╚Ťine spa╚Ťiul rom├ónesc sub control ╚Öi ac╚Ťiunile agresive ale Wehrmachtului ╚Öi Luftwaffei ├«mpotriva solda╚Ťilor ╚Öi popula╚Ťiei civile rom├óne╚Öti au f─âcut ca trupele noastre s─â riposteze, f─âc├ónd imposibil─â o desp─âr╚Ťire cavalereasc─â de Germania, cu efecte dureroase ├«n mentalul colectiv german, evidente p├ón─â ├«n zilele noastre.

A scurtat România războiul cu șase luni?

2 164 jpg jpeg

Teoria, devenit─â mit istoriografic, a reducerii celei de-a doua conflagra╚Ťii mondiale cu jum─âtate de an, ├«n urma al─âtur─ârii Rom├óniei la efortul de r─âzboi al alia╚Ťilor, e fascinant─â, dar perfect ilogic─â ╚Öi total inoperabil─â ├«n planul analizei istorice. Ea e menit─â doar s─â ostoiasc─â aleanul na╚Ťionalist, de coco╚Ö ├«narmat al Balcanilor, de care e scuturat─â, din c├ónd ├«n c├ónd, fiin╚Ťa noastr─â na╚Ťional─â. Este evident c─â r─âsturnarea alian╚Ťelor f─âcut─â de Rom├ónia dup─â 23 august 1944 a avut un impact major asupra desf─â╚Öur─ârii ulterioare a conflictului, mai cu seam─â pe frontul de rasarit. ÔÇ×Calea era liber─â ├«n fa╚Ťa Armatei Ro╚Öii pentru a exploata cea mai vast─â deschidere de flanc v─âzut─â vreodat─â ├«ntr-un r─âzboi modernÔÇŁ (B.H. Lidell Hart). La aceast─â catastrof─â strategic─â se ad─âuga pentru Germania o alta, cea economic─â, pierderea z─âc─âmintelor de ÔÇ×aur negruÔÇŁ din zona Prahovei priv├ónd Reichul de cea mai important─â sursa de combustibil natural de care dispunea. ├Än plus, Hitler se vedea lipsit de sprijinul armatei rom├óne, care de-acum ├«ncolo va ├«ngro╚Öa r├óndurile inamicilor s─âi.

Chiar dac─â defec╚Ťiunea Rom├óniei din r├óndul puterilor Axei poate fi considerat─â un ÔÇ×al doilea StalingradÔÇŁ, ideea scurt─ârii r─âzboiului cu ╚Öase luni ca urmare a contribu╚Ťiei noastre r─âm├óne lipsit─â de un suport ra╚Ťional. De ce ╚Öase luni ╚Öi nu cinci sau opt? Aplic├ónd aceea╚Öi logic─â a jocului cu timpul, ne putem ├«ntreba cu c├ót a scurtat conflictul mondial debarcarea din Normandia (6 iunie 1944) sau bombardamentul atomic de la Hiroshima (6 august 1945). Sau cu c├ót a lungit r─âzboiul contraofensiva din Ardeni (decembrie 1944) sau disperata rezisten╚Ť─â japonez─â de pe insula Iwo Jima (martie 1945). Dac─â folosim aceast─â gril─â a specula╚Ťiei ├«n analiza celei de-a doua conflagra╚Ťii mondiale nu putem s─â ajungem dec├ót la dou─â concluzii, la fel de valabile, dar perfect aberante:fie tot scurt├ónd durata r─âzboiului, acesta nici n-ar fi trebuit s─â ├«nceap─â, fie dilat├ónd timpul, conflictul ar fi putut foarte bine s─â ia sf├ór╚Öit ├«n 1948 sau 1950!!! ├Än realitate, faptele s-au ├«nt├ómplat c├ónd ╚Öi cum s-au ├«nt├ómplat, iar r─âzboiul a durat exact at├ót c├ót condi╚Ťiile istorice i-au permis s─â dureze. ├Än treac─ât fie vorba, am putea s─â ne ├«ntreb─âm la fel de bine ╚Öi cu c├ót a lungit r─âzboiul participarea Rom├óniei de cealalt─â parte a baricadei, al─âturi de Germania... Suntem foarte discre╚Ťi atunci c├ónd vorbim despre neacordarea statutului de cobeligerant ╚Ť─ârii noastre, ca urmare a contribu╚Ťiei la efortul de r─âzboi al alia╚Ťilor (august 1944-mai 1945), dar s─â amintim ╚Öi de colaborarea Rom├óniei cu puterile Axei, timp de peste trei ani (iunie 1941-august 1944). Chiar dac─â at├ót campania din r─âs─ârit, c├ót ╚Öi cea din vest au fost ├«ntreprinse de armata rom├ón─â ├«n scopul redob├óndirii integrit─â╚Ťii teritoriale pierdute ├«n vara anului 1940, un obiectiv fundamental de interes na╚Ťional, calculele reci ╚Öi evident interesate ale deciden╚Ťilor de la tratativele de pace de la Paris (1946-1947) n-au putut dec├ót s─â constate c─â ╚Ťara noastr─â s-a aflat mai mult timp ├«n tab─âra ├«nvin╚Öilor dec├ót ├«n aceea a ├«nving─âtorilor.

Problema Ardealului de Nord

Se afirm─â ├«n c├ómpul istoriografic rom├ónesc, ╚Öi nu f─âr─â temei, c─â revenirea Transilvaniei de Nord la Rom├ónia s-ar datora ├«n bun─â m─âsur─â actului de la 23 august ╚Öi ÔÇ×recuno╚Ötin╚ŤeiÔÇŁ lui Stalin pentru serviciul adus de ╚Ťara noastr─â sovieticilor prin abandonarea lui Hitler ╚Öi ├«nlesnirea accesului Armatei Ro╚Öii ├«n spa╚Ťiul sud-est european. Adev─ârul este ├«ns─â ├«n mare parte altul, fapt confirmat de altfel ╚Öi de documentele ruse╚Öti. F─âr─â ├«ndoial─â, decizia Regelui Mihai I ╚Öi a partidelor politice rom├óne╚Öti de a p─âr─âsi alian╚Ťa cu Reichul cu un ceas ├«nainte de a fi prea t├órziu a contat ├«n hot─âr├órea dictatorului de la Kremlin de a retroceda Ardealul de Nord Rom├óniei, dar motivele determinante au fost cu totul altele.

├Än primul r├ónd, Stalin ÔÇô care, ca ╚Öi Hitler de altfel, nu-i simpatiza deloc pe maghiari ÔÇô dorea s─â pedepseasc─â Ungaria pentru participarea ei, f─âr─â niciun temei, la r─âzboiul antisovietic. Dac─â factorii de decizie de la Kremlin puteau g─âsi eventual circumstan╚Ťe atenuante implic─ârii Rom├óniei ├«n r─âzboiul ├«mpotriva Rusiei, lucru afirmat chiar de Molotov ├«ntr-o discu╚Ťie cu Matyas Rakosi, liderul comuni╚Ötilor unguri, pe temeiul diferendului teritorial (Basarabia ╚Öi Bucovina de Nord) ce desp─âr╚Ťea cele dou─â state, ├«n cazul Ungariei nimic nu justifica declara╚Ťia de r─âzboi f─âcut─â de Budapesta Moscovei la 27 iunie 1941. La 10 ianuarie 1944, I.M. Maiski, ministrul-adjunct de Externe sovietic ├«i scrie ╚Öefului s─âu Viaceslav Molotov urm─âtoarele:ÔÇ×U.R.S.S. nu este interesat─â ├«n crearea unei Ungarii puternice. [ÔÇŽ] De aceea politica U.R.S.S fa╚Ť─â de Ungaria trebuie s─â se reduc─â la p─âstrarea unui stat ungar, dar, ├«n m─âsura posibilului, cu reducerea teritoriului sau, urm├ónd riguros principiul etnografic, ├«n cazurile ├«n care, prin aplicarea acestui principiu, ar ap─ârea anumite ├«ndoieli, problema trebuie rezolvat─â ├«mpotriva Ungariei. Arbitrajul de la Viena privind Transilvania trebuie reexaminat ├«n concordan╚Ť─â cu principiul na╚Ťional, dar cu o anumita ├«nclinare ├«n folosul Rom├óniei, care [ÔÇŽ] dup─â r─âzboi trebuie s─â ├«ncheie un pact de ajutor reciproc cu U.R.S.S. ╚Öi, ├«n felul acesta, s─â devin─â un factor important al ap─âr─ârii noastre ├«n sud-estÔÇŁ.

├Än acela╚Öi an, 1944, ia fiin╚Ť─â comisia Litvinov, prezidat─â de fostul ministru de externe sovietic, ├«ns─ârcinat─â s─â elaboreze pozi╚Ťia URSS fa╚Ť─â de viitoarele tratate de pace ╚Öi organizarea postbelic─â a lumii. ├Än problema Transilvaniei, comisia lua ├«n calcul trei variante:1) revenirea la Rom├ónia a Transilvaniei de Nord;2) r─âm├ónerea Transilvaniei de Nord ├«n grani╚Ťele Ungariei;3)Transilvania, stat independent, sub protec╚Ťie sovietic─â. Dac─â acestea erau variantele de lucru ale p─âr╚Ťii sovietice, ├«n ceea ce prive╚Öte problema Adealului de Nord, de unde a ap─ârut acea sintagm─â referitoare la faptul c─â Rom├óniei ├«i va fi restituit─â ÔÇ×Transilvania sau cea mai mare parte a ei (n.n.)ÔÇŁ, prezent─â at├ót ├«n condi╚Ťiile de armisti╚Ťiu comunicate Bucure╚Ötilor de c─âtre U.R.S.S., la 12 aprilie 1944, c├ót ╚Öi ├«n textul Conven╚Ťiei de Armisti╚Ťiu din 12 septembrie de la Moscova? Cel care a ad─âugat aceast─â precizare nefavorabil─â Rom├óniei, dar d─ât─âtoare de speran╚Ťe pentru Ungaria, este premierul britanic Winston Churchill, c─âruia i se p─ârea c─â ├«n acest mod va stimula dorin╚Ťa cercurilor politice de la Budapesta de a se decupla de la ma╚Öina de r─âzboi a Reichului. ÔÇ×Dac─â Ungaria nu ar fi avut niciun beneficiu de pe urma rupturii sale de Germania, de ce ar fi f─âcut aceast─â ├«ncercare care nu era lipsita de riscuri, mai ales c─â, de la 19 martie 1944, ╚Ťara fusese ocupat─â de trupele germane, tocmai pentru a pre├«nt├ómpina o astfel de tentativ─âÔÇŁ (Florin Constantiniu). Aceast─â carte a atragerii politicienilor maghiari de partea Moscovei, va fi jucat─â ╚Öi de Stalin, atunci c├ónd, ├«n noiembrie 1944, decide introducerea administra╚Ťiei militare sovietice ├«n Ardealul de Nord, ├«n locul celei rom├óne╚Öti care tocmai ├«ncepuse s─â se reinstaleze ├«n zon─â, dup─â eliberarea la 25 octombrie 1944 a ├«ntregului teritoriu atribuit Ungariei la 30 august 1940, prin dictatul de la Viena. Prin aceast─â m─âsur─â, liderul de la Kremlin urm─ârea dou─â scopuri:1) semnala Budapestei perspectiva de a ob╚Ťine o parte a Transilvaniei, dac─â se va desprinde din alian╚Ťa cu Germania;2) putea folosi chestiunea revenirii Ardealului de Nord la Rom├ónia ├«n folosul proteja╚Ťilor s─âi de la Bucure╚Öti. ÔÇ×Pentru a face dintr-un partid minuscul ÔÇô a╚Öa cum era PCdR ÔÇô un partid de guvern─âm├ónt nu era suficient─â numai prezen╚Ťa Armatei Ro╚ÖiiÔÇŽ Era foarte pu╚Ťin. Pentru a da consisten╚Ť─â sprijinului social-politic al viitorului guvern ce avea s─â fie controlat de comuni╚Öti, Stalin a hot─âr├ót s─â c├ónte pe cea mai sensibil─â coard─â a sufletului rom├ónesc:TransilvaniaÔÇŁ (Florin Constantiniu).

Din acel moment toat─â propaganda comunist─â, orchestrat─â de la Moscova, va bate moned─â pe faptul c─â nici nu putea fi vorba de revenirea Ardealului de Nord la ╚Ťara-mam─â at├ót timp c├ót majoritatea guvernamental─â de la Bucure╚Öti va fi controlat─â de ÔÇ×clica reac╚Ťionar─â a lui ManiuÔÇŁ. Reversul medaliei ├«l constituia promisiunea c─â, odat─â instalat un guvern ÔÇ×democratÔÇŁ, ├«n realitate obedient fa╚Ť─â de sovietici, Transilvania de Nord va fi reintegrat─â Rom├óniei. Acest angajament al Moscovei a c├óntarit mult, al─âturi de presiunile ╚Öi amenin╚Ť─ârile la care a fost supus─â Rom├ónia ╚Öi el personal, ├«n decizia Regelui Mihai I de a ├«ncredin╚Ťa, la 6 martie 1945, formarea guvernului lui Petru Groza, indicat de c─âtre trimisul Kremlinului, A.I. Vi╚Öinski, drept persoana care se bucura de ├«ntreaga ├«ncredere a URSS. Trei zile mai t├órziu, pe 9 martie 1945, administra╚Ťia Ardealului de Nord va fi redat─â ├«ntr-adev─âr rom├ónilor.

Foto: Februarie 1945, Conferin╚Ťa de la Yalta. De la st├ónga la dreapta, ├«n prim-plan:Winston Churchill, Franklin D. Roosevelt ╚Öi Iosif Stalin

foto GuliverGetty Images   154421531 10 jpg jpeg

Comunizarea României

ÔÇ×La zece noaptea ├«n aceea╚Öi zi (9 octombrie 1944, n.n) am avut prima ├«ntrevedere cu Stalin la Kremlin. [ÔÇŽ] I-am spus lui Stalin, fiindc─â am v─âzut c─â momentul era favorabil pentru afaceri:hai s─â aranj─âm treburile noastre ├«n Balcani. ├Än ceea ce prive╚Öte Marea Britanie ╚Öi Rusia, ce-a╚Ťi zice dumneavoastr─â s─â ave╚Ťi 90% influen╚Ť─â ├«n Rom├ónia, noi 90% ├«n Grecia ╚Öi 50%-50% ├«n Iugoslavia? ├Än timp ce propunerea mea se traducea, am luat o jum─âtate de pagin─â de h├órtie pe care am scris propunerea mea. Stalin a luat un creion albastru ╚Öi ro┼ču ╚Öi cu partea albastr─â a f─âcut o mare bif─â dup─â care a pus h├órtia pe mas─â. Eu am luat-o ╚Öi am spus:Nu este oare prea cinic cum am dispus de soarta a milioane de oameni ├«n aceast─â manier─â insolit─â? Hai s─â ardem h├órtia! Stalin mi-a r─âspuns:Nu, ╚Ťine╚Ťi-o dumneavoastr─âÔÇŁ.

├Än acest mod, ├«ntr-adev─âr cinic, descrie Churchill ├«n memoriile sale momentul tranzac╚Ťion─ârii destinului na╚Ťiunilor din sud-estul Europei. Ceea ce uita s─â spun─â premierul englez, dar se afla consemnat pe h├órtia cu pricina, p─âstrat─â cu sfin╚Ťenie pentru posteritate, e faptul c─â mai erau men╚Ťionate Ungaria (50%-50%) ╚Öi Bulgaria (75% U.R.S.S.-25% Marea Britanie ╚Öi S.U.A.). Acesta este documentul a╚Öa-zisei tr─âd─âri a lui Churchill, ├«n realitate o mostr─â de real-politik, blamabil─â din punct de vedere moral, dar absolut justificat─â din perspectiva pragmatismului politic. ├Än fond, pe cine a tr─âdat primul-ministru britanic? Interesele permanente (Palmerston dixit) ale Angliei? ├Än niciun caz. ÔÇ×Regele nu m-a numit prim-ministru ca s─â prezidez dezmembrarea imperiului britanicÔÇŁ, avea s─â afirme o dat─â Churchill ╚Öi acestui principiu ├«i va fi credincios toat─â via╚Ťa. Or, ├«n octombrie 1944, interesele imperiului britanic cereau cu necesitate ├«ncheierea unui acord cu Stalin. ÔÇ×╚Üin├ónd cont c─â Polonia ╚Öi jum─âtate din Germania erau oricum pierdute, el(Churchill, n.n.)s-a g├óndit c─â era posibil s─â salveze c├óte ceva ├«n Balcani, o regiune care ÔÇô din perspectiva intereselor imperial-mediteraneene ale Marii Britanii ÔÇô era mult mai interesant─â dec├ót zonele periferice ale Europei de Est. Churchill nu putea spera la mai mult. Chiar ╚Öi un acord de mod─â veche asupra sferelor de influen╚Ť─â era mai bun dec├ót nimicÔÇŁ (Norman Rose). Realitatea din teren era cople╚Öitoare pentru alia╚Ťii occidentali, ru╚Öii n─âpustindu-se asupra vechilor capitale ale Europei Centrale, Budapesta, Viena, Praga, Berlin, ├«n timp ce ei vor reu╚Öi s─â treac─â de linia Rinului de-abia ├«n martie 1945. ├Än aceste condi╚Ťii, Churchill a ├«ncercat s─â protejeze interesele de mare putere ale Marii Britanii, securiz├ónd ÔÇ×drumul imperialÔÇŁ Gibraltar-Malta-Suez-Aden-Singapore, axul central al domina╚Ťiei ÔÇ×perfidului AlbionÔÇŁ ├«n lume. B─âtr├ónul lider conservator a reu╚Öit s─â fereasc─â Grecia de contaminarea comunist─â cu pre╚Ťul renun╚Ť─ârii la interesele engleze din Rom├ónia ╚Öi ÔÇô lucru mult mai grav ÔÇô a abandon─ârii unor partide democratice, ai c─âror lideri, ├«n special Iuliu Maniu, ├«╚Öi f─âcuser─â un crez din orientarea lor proocidental─â. ÔÇ×Noi nu puteam protesta prea mult ├«n Rom├óniaÔÇô ├«╚Öi va aminti mai t├órziu Churchill ÔÇô fiindc─â f─âcusem un aranjament cu ru╚Öii:ei s─â aib─â primul cuv├ónt ├«n Rom├ónia ╚Öi noi s─â avem primul cuv├ónt ├«n Grecia. ╚śi Stalin s-a ╚Ťinut de cuv├óntÔÇŁ. ├Äntr-adev─âr, liderul de la Kremlin s-a ╚Ťinut de cuv├ónt, l─âs├ónd s─â fie masacra╚Ťi comuni╚Ötii greci de c─âtre trupele engleze, f─âr─â a schi╚Ťa nici cel mai mic gest de ajutor. O asemenea loialitate a fost recompensat─â pe m─âsur─â de c─âtre liderii occidentali care nici ei n-au ajutat ├«n mod efectiv opozi╚Ťia democratic─â din Rom├ónia ├«n ├«ncerc─ârile ei disperate de a stopa comunizarea ╚Ť─ârii. Nici Roosevelt, nici Churchill n-au tr─âdat interesele Statelor Unite sau Marii Britanii a╚Öa cum le percepeau ei ├«n acel moment. Fa╚Ť─â de Rom├ónia nu aveau nicio obliga╚Ťie, dar ├«n schimb aveau obliga╚Ťia s─â-╚Öi respectele semn─âturile de pe ÔÇ×Carta AtlanticuluiÔÇŁ (14 august 1941), prin care recuno╚Öteau dreptul oric─ârui popor la autodeterminare ╚Öi la libera alegere a formei de guvern─âm├ónt. Abdicarea de la aplicarea acestor principii, inclusiv ├«n cazul ╚Ť─ârii noastre, reprezint─â ├«n ultim─â instan╚Ť─â negarea valorilor fundamentale care st─âteau la baza m─âre╚Ťiei democra╚Ťiilor de limba englez─â ╚Öi acest lucru nu poate fi iertat.

ÔÇ×Yalta sunt euÔÇŁ!(A.I. Vi╚Öinski)

Cea mai periculoas─â capcan─â ├«n care poate intra istoricul atunci c├ónd are de judecat un eveniment istoric sau de analizat comportamentul ╚Öi deciziile unor oameni politici este aceea de a aplica ÔÇ×regula epiloguluiÔÇŁ investiga╚Ťiei sale ╚Ötiin╚Ťifice. Cu alte cuvinte, studiul nostru trebuie s─â plece de la ├«ncadrarea ├«n contextul temporal al fenomenului cercetat, f─âc├ónd abstrac╚Ťie de faptul c─â noi cunoa╚Ötem desf─â╚Öurarea ulterioar─â a faptelor. Nu putem repro╚Öa ast─âzi autorilor actului de la 23 august 1944 c─â nu ╚Öi-au imaginat ce se va ├«nt├ómpla ├«n seara de 9 octombrie ├«n cabinetul de lucru al lui Stalin sau ce decizii vor lua ÔÇ×Cei Trei MariÔÇŁ peste ╚Öase luni ├«n somptuoasele s─âli ale fostului palat imperial de la Livadia, de l├óng─â Yalta. Regele Mihai I ╚Öi liderii politici ai momentului aveau informa╚Ťiile pe care le aveau ╚Öi ├«n baza acestora au ac╚Ťionat. Eventual pot fi critica╚Ťi pentru lipsa lor de viziune, dar ├«n niciun caz pentru rea-credin╚Ť─â. ├Än fond, ╚Öi dac─â ar fi ╚Ötiut ce urma s─â se ├«nt├ómple ├«n urm─âtorii ani n-ar fi putut lua o alt─â decizie. Mut─ârile erau impuse de contextul geopolitic ├«n care se afla prins─â Rom├ónia. ÔÇ×VinaÔÇŁ ╚Ť─ârii noastre era aceea de a se afla ├«n imediata vecin─âtate a Rusiei Sovietice, iar atacul insuficient documentat ╚Öi preg─âtit al lui Hitler asupra acesteia (22 iunie 1941) nu f─âcuse dec├ót s─â dezl─ân╚Ťuie demonii bol╚Öevismului asupra Europei. ÔÇ×├Än r─âzboiul acesta nu este la fel ca ├«n cel trecut, ci cel care ocup─â un teritoriu ├«╚Öi impune ╚Öi sistemul s─âu social. Fiecare ├«╚Öi impune sistemul s─âu acolo unde ajunge armata sa. Altfel nici nu poate fiÔÇŁ, ├«i va spune Stalin liderului iugoslav Tito ├«ntr-una dintre discu╚Ťiile lor de la sf├ór╚Öitul anului 1944. Nici c─â se putea o descriere mai succint─â ╚Öi mai sugestiv─â a ceea ce avea s─â se ├«nt├ómple cu aceast─â parte de lume dec├ót cuvintele liderului de la Kremlin. ├Än fond, Al Doilea R─âzboi Mondial va fi primul conflict din istorie ├«n care unul dintre ├«nving─âtori, ├«n spe╚Ť─â URSS, nu se va mul╚Ťumi doar cu ├«nfr├óngerea adversarului ╚Öi cu impunerea unor drastice condi╚Ťii de pace sau cu achizi╚Ťia de noi teritorii, ci va ├«ncerca s─â-╚Öi exporte propriul sistem social, politic, economic ╚Öi ideologic. ╚śi aceasta, deoarece ├«ncep├ónd cu 1917 exista o alternativ─â la modelul de organizare capitalist al lumii:experimentul comunist.

Nenorocul istoric al Rom├óniei a fost acela c─â s-a aflat ├«n zona ce urma s─â fie arondat─â, pentru urm─âtoarea jum─âtate de veac, efectu─ârii acestui experiment. De aceea, toate acuzele aduse autorilor loviturii de palat de la 23 august, ├«n special Regelui Mihai I, c─â deciziile lor din aceea zi ╚Öi cele ulterioare au contribuit la instaurarea comunismului, sunt lipsite de vreun temei real. Dac─â ar fi a╚Öa, cum ne-am putea explica atunci faptul c─â, al─âturi de Rom├ónia, au fost comunizate ╚Ť─âri ca Polonia, victim─â a agresiunii germane, ╚Ťara pentru care Fran╚Ťa ╚Öi Anglia intraser─â ├«n r─âzboi, sau Cehoslovacia, un stat perfect democratic ├«n perioada interbelic─â av├ónd rela╚Ťii privilegiate de amici╚Ťie cu U.R.S.S ╚Öi niciun diferend teritorial cu aceasta? ╚śi ele au fost tr─âdate de Regele Mihai? ├Än realitate, orice ar fi f─âcut suveranul Rom├óniei, mare╚Öalul Antonescu, Iuliu Maniu sau ceilal╚Ťi lideri politici, soarta ╚Ť─ârii noastre ar fi fost aceea╚Öi. Actul de la 23 august 1944 a ├«ncetinit procesul de comunizare al Rom├óniei, nu l-a gr─âbit. ├Än lipsa unei decizii curajoase a Regelui, ar fi urmat probabil un r─âzboi pustiitor pe teritoriul ╚Ť─ârii noastre, urmat de o acaparare brutal─â ╚Öi imediat─â a ├«ntregii puteri de c─âtre sovietici ╚Öi marionetele lor. Era, de altfel, scenariul pe care ╚Öi-l dorea grupul de comuni╚Öti rom├óni afla╚Ťi la Moscova, ├«n frunte cu Ana Pauker. Ceea ce s-a ├«nt├ómplat ├«n ziua de 23 august le-a dat ├«ns─â planurile peste cap. Bol╚Öevizarea Rom├óniei urma oricum s─â se produc─â, dar ├«n alte condi╚Ťii dec├ót cele la care se g├óndiser─â ini╚Ťial factorii de putere de la Kremlin. Acum, ru╚Öii erau obliga╚Ťi s─â ╚Ťin─â seama, chiar ╚Öi formal, de rege ╚Öi de partidele politice democratice care participaser─â la actul de la 23 august.

Datorit─â deciziei monarhului rom├ón, ╚Ťara noastr─â a c├ó╚Ötigat un timp pre╚Ťios, suficient pentru punerea la ad─âpost a unei p─âr╚Ťi a elitei politice ╚Öi intelectuale rom├óne╚Öti, care a reu╚Öit s─â se refugieze ├«n lumea liber─â. Acest fapt, precum ╚Öi salvarea teritoriului na╚Ťional de inerentele distrugeri care s-ar fi produs dac─â Rom├ónia continua r─âzboiul fac din actul de la 23 august 1944 un eveniment salutar al istoriei noastre. Ceea ce s-a ├«nt├ómplat dup─â aceea n-a mai ╚Ťinut seama de voin╚Ťa celor care ├«nf─âptuiser─â schimbarea din august, a ╚Ťinut de voin╚Ťa deciden╚Ťilor la nivel mondial ╚Öi, ├«n ultim─â instan╚Ť─â, de destinul istoric al Rom├óniei.