1950  Ministerul Afacerilor Externe ÔÇô restructur─âri ╚Öi criterii de angajare jpeg

1950. Ministerul Afacerilor Externe ÔÇô restructur─âri ╚Öi criterii de angajare

­čôü Comunismul in Rom├ónia
Autor: dr Cristina Paiusan - Nuica

Sovietizarea Rom├óniei a dus la epurarea ├«ntregii administra╚Ťii centrale ╚Öi locale, pensionarea unora dintre cei care au fost func╚Ťionari, diploma╚Ťi, militari, profesori etc. ├«n vechiul regim, aruncarea ├«n ├«nchisoare a altora. Epurarea a fost urmat─â de angajarea de ÔÇ×oameni ai munciiÔÇŁ cu ÔÇ×un trecut s─ân─âtosÔÇŁ pentru ca aceast─â ÔÇ×nou─âÔÇŁ administra╚Ťie s─â func╚Ťioneze ├«n noile ei tipare comuniste. 

Ministerele au fost redenumite, reorganizate, uneori desfiin╚Ťate ╚Öi re├«nfiin╚Ťate cu alte titulaturi ╚Öi mai presus de orice au fost atent supravegheate angaj─ârile din cadrul acestora. Ministerul Afacerilor Externe nu a f─âcut excep╚Ťie de la aceast─â regul─â. Odat─â cu venirea Anei Pauker ÔÇô diploma╚Ťii cu experien╚Ť─â, dar ÔÇ×burgheziÔÇŁ au fost epura╚Ťi, ace╚Ötia reprezent├ónd majoritatea, cei f─âr─â o v─âdit─â orientare politic─â ╚Öi de care era neap─ârat─â nevoie au r─âmas, fiind folosi╚Ťi p├ón─â la ├«nlocuirea lor cu ÔÇ×cadre tinereÔÇŁ, iar diploma╚Ťii afla╚Ťi la v├órsta pension─ârii au fost pensiona╚Ťi. Schimb─ârile au fost majore, iar criteriile de intrare ├«n diploma╚Ťie s-au schimbat cu des─âv├ór╚Öire, competen╚Ťa, cultura, cunoa╚Öterea uneia sau mai multor limbi str─âine n-au mai reprezentat o prioritate.

Noi criterii pentru angajare

Abia ├«n anul 1950 s-a pus, ├«n mod serios, problema existen╚Ťei unor criterii pentru angajarea personalului Ministerului de Externe, dar mai cu seam─â a personalului ce trebuia s─â lucreze pentru reprezentan╚Ťele diplomatice ale Rom├óniei din str─âin─âtate. La 26 iulie 1950 Biroul Politic a luat ├«n discu╚Ťie aceast─â problem─â. Secretariatul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Rom├ón a analizat ÔÇ×necesitatea ├«ncadr─ârii reprezentan╚Ťelor diplomatice ╚Öi comerciale a R.P.R. ├«n str─âin─âtate, ├«ndeosebi ├«n ╚Ť─ârile imperialiste, cu elemente muncitore╚Öti ╚Öi devotate clasei muncitoareÔÇŁ [1]. Ace╚Öti tovar─â╚Öi trebuiau aten╚Ťi selecta╚Ťi, dup─â analizarea dosarelor ╚Öi a referin╚Ťelor lor fiind ap╚Ťi ÔÇ×s─â fac─â fa╚Ť─â sarcinilor puse de ascu╚Ťirea luptei de clas─â ├«ntre cele dou─â lag─âreÔÇŁ [2].

P├ón─â ├«n iulie 1950, cuv├óntul decisiv era cel al ministrului de Externe aflat ├«n func╚Ťie, al Anei Pauker, dup─â aceast─â dat─â angajarea ╚Öi repartizarea pe posturi a personalului MAE se f─âcea cu acordul Comitetului Central. ├Äncepuse s─â se pun─â, de facto, problema limit─ârii puterilor ministrului de Externe. Ana Pauker a fost cea care luase, p├ón─â ├«n acel moment, majoritatea hot─âr├órilor de angajare, cu acordul, atunci c├ónd situa╚Ťia o impunea, al celorlal╚Ťi membri ai Biroului Politic.

Epurarea membrilor de partid a avut loc ╚Öi ├«n cadrul MAE, dar ├«n anul 1950 se punea problema competen╚Ťei lor ├«n fa╚Ťa imperiali╚Ötilor cu care veneau ├«n contact ├«n diverse state ╚Öi nu strict epurarea unor membri de partid ajun╚Öi ├«n circumstan╚Ťe mai mult sau mai pu╚Ťin clare ├«n Partidul Muncitoresc Rom├ón. Comitetul Central al PMR a stabilit competen╚Ťa sa de a ├«ndruma ╚Öi a ÔÇ×controla directÔÇŁ alegerea ╚Öi verificarea membrilor Lega╚Ťiilor ╚Öi a personalului economic ╚Öi militar. Pentru ├«ndeplinirea acestor sarcini s-a creat o sec╚Ťie special─â ce coordona ╚Öi supraveghea angaj─ârile ├«n MAE, precum ╚Öi repartizarea posturilor din cadrul reprezentan╚Ťelor Rom├óniei - Sec╚Ťia Cadrelor de Partid din Exterior.

Sec╚Ťia Cadrelor de Partid din Exterior

Hot─âr├órea de ├«nfiin╚Ťare a Sec╚Ťiei Cadrelor de Partid din Exterior, luat─â la nivelul Secretariatului C.C. al P.M.R., a fost semnat─â de c─âtre Gheorghiu-Dej, Iosif Chi╚Öinevschi, Alexandru Dr─âghici ╚Öi Teohari Georgescu. Nu ╚Ötim care a fost reac╚Ťia Anei Pauker sau dac─â aceasta a fost consultat─â, ea f─âc├ónd parte ├«n 1950 din Secretariatul C.C. al P.M.R. Persoana ce r─âspundea de executarea acestei hot─âr├óri era Meli╚Ťa Apostol. Primul pas spre apari╚Ťia efectiv─â a Sec╚Ťiei Cadrelor din Exterior a fost ├«nfiin╚Ťarea unei comisii restr├ónse (format─â din 3 ÔÇô 4 tovar─â╚Öi) cu ÔÇ×experien╚Ť─â ├«n munca de verificare, cunoa╚Ötere ╚Öi promovare a cadrelorÔÇŁ [3] care a fost trimis─â pe teren, ├«n marile ├«ntreprinderi, la organiza╚Ťiile de mas─â ╚Öi ├«n institu╚Ťiile de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt superior spre a alege cadre competente pentru munca ├«n str─âin─âtate.

├Äntr-o perioad─â scurt─â a fost organizat─â ├«ntreaga Sec╚Ťie a Cadrelor de Partid din Exterior. Atribu╚Ťiile acesteia au fost clar stipulate ÔÇ×selec╚Ťioneaz─â, verific─â ╚Öi studiaz─â cadrele de Partid pentru oficiile din str─âin─âtate ale MAEÔÇŁ, acelora╚Öi procedee fiind supuse ╚Öi cadrele Ministerului Comer╚Ťului Exterior (MCE) care doreau s─â lucreze ├«n str─âin─âtate, precum ╚Öi cele ale Ministerului For╚Ťelor Armate (MFA). Sec╚Ťia Cadrelor de Partid din Exterior ├«mpreun─â cu Sec╚Ťia Organelor Conduc─âtoare de Partid, sindicat ╚Öi UTM organizau comisii de partid ce se deplasau ├«n ├«ntreaga ╚Ťar─â pentru a selec╚Ťiona personal.

Propunerile f─âcute de MAE ╚Öi MCE erau avizate de c─âtre sec╚Ťie, ultimul cuv├ónt av├óndu-l Comitetului Central. Aceea╚Öi sec╚Ťie se ocupa ╚Öi cu organizarea activit─â╚Ťii Institutului de Studii Politice, dar ╚Öi cu preg─âtirea politic─â ╚Öi profesional─â a celor care vor ocupa func╚Ťii diplomatice ╚Öi economice ├«n str─âin─âtate. Sec╚Ťia Cadrelor de Partid din Exterior a fost organizat─â ca un organism distinct ├«n cadrul Comitetului Central, f─âr─â a lua din atribu╚Ťiile sau f─âr─â a ├«nlocui Sectorul de Verificare a Cadrelor. Pentru a acoperi toate categoriile de personal aflat ├«n str─âin─âtate aceast─â structur─â s-a ├«mp─âr╚Ťit ├«n cinci sectoare de activitate: sectorul Afacerilor Externe, sectorul agen╚Ťiilor comerciale, sectorul misiunilor militare, sectorul personalului administrativ ╚Öi sectorul eviden╚Ťa cadrelor, la care se ad─âuga secretariatul tehnic.

Un rezervor de cadre pentru str─âin─âtate erau tovar─â╚Öii ce lucrau ├«n aparatul de partid ╚Öi de stat ╚Öi care ajunseser─â ├«n aceste func╚Ťii dup─â o minu╚Ťioas─â verificare. Verificarea era f─âcut─â la locul de munc─â sau de ├«nv─â╚Ť─âtur─â al tovar─â╚Öilor selec╚Ťiona╚Ťi, de c─âtre o comisie a sec╚Ťiei, care apoi ├«nainta recomand─ârile ei sec╚Ťiei specializate a C.C. Tovar─â╚Öii selec╚Ťiona╚Ťi ╚Öi care primeau aprobarea Comitetului Central urmau un curs scurt de o lun─â de zile, organizat de c─âtre MAE, curs ce-i preg─âtea intensiv pentru munca ├«n str─âin─âtate.

La acest curs tovar─â╚Öii aprofundau ideile de baz─â ale marxism-leninismului, ale vigilen╚Ťei de clas─â ╚Öi lupta cu propaganda imperialist─â. Calitatea persoanelor ajunse, dup─â ce absolveau cursul de o lun─â de zile, ├«n diploma╚Ťie era mai mult dec├ót ├«ndoielnic─â, cu toat─â c─â printre ace╚Ötia au fost selectate ╚Öi persoane ce au devenit adev─âra╚Ťi diploma╚Ťi. Dar o misiune ├«n str─âin─âtate nu ├«nsemna doar reprezentarea statului rom├ón, ci ╚Öi exercitarea ÔÇ×vigilen╚Ťei revolu╚ŤionareÔÇŁ at├ót ├«n urma contactelor cu diploma╚Ťii ╚Ť─ârilor respective sau cu simplii cet─â╚Ťeni, dar mai ales ├«n urm─ârirea activit─â╚Ťii colegilor, a superiorilor, a familiilor acestora.

Aceste instruc╚Ťiuni au creat timp de decenii o atmosfer─â ap─âs─âtoare, lipsit─â de profesionalism ╚Öi colegialitate ├«ntre membrii lega╚Ťiilor Republicii Populare Rom├óne, dela╚Ťiunea fiind ├«ncurajat─â ╚Öi premiat─â, fiind unul dintre criteriile de promovare ├«n func╚Ťie ╚Öi de trimitere frecvent─â la post.

Supravegherea personalului aflat la misiune era o alt─â atribu╚Ťie important─â a sec╚Ťiei, ├«nlocuind la ├«nceput, apoi dubl├ónd munca reprezentan╚Ťilor Direc╚Ťiei Generale a Securit─â╚Ťii Statului. Odat─â cu ├«nfiin╚Ťarea acestui organism s-a limitat puterea mini╚Ötrilor de resort. Astfel, ministerele puteau face doar propuneri care erau analizate de sec╚Ťie, avizate ╚Öi apoi trimise spre aprobare Comitetului Central.

Singurul domeniu ├«n care membrii Sec╚Ťiei pentru Exterior nu puteau interveni erau sarcinile efective pe care diploma╚Ťii, economi╚Ötii ╚Öi militarii le primeau de la Bucure╚Öti. ├Än cazul militarilor men╚Ťiunea era explicit─â: ÔÇ×Orice alt─â sarcin─â cu privire la misiunile militare ale R.P.R. din str─âin─âtate, se ├«ndepline╚Öte de c─âtre Sec╚Ťie numai ├«n urma unor indica╚Ťiuni speciale ale Secretariatului C.C. al P.M.R.ÔÇŁ [4].

├Äntre atribu╚Ťiile sec╚Ťiei se afla ╚Öi studierea activit─â╚Ťii ╚Öi cre╚Öterii politice ╚Öi profesionale a studen╚Ťilor ╚Öcolilor MAE ╚Öi MCE. O component─â important─â a activit─â╚Ťii sec╚Ťiei erau deplas─ârile ├«n str─âin─âtate ╚Öi supravegherea la fa╚Ťa locului, ├«n reprezentan╚Ťe, consulate ╚Öi apoi ambasade a activit─â╚Ťii ╚Öi a comportamentului cadrelor de partid ce ├«╚Öi desf─â╚Öurau activitatea ├«n str─âin─âtate.

Nevoia acută de cadre de încredere

├Än prima evaluarea f─âcut─â de Sec╚Ťie se sublinia nevoia acut─â de cadre pentru Ministerului Afacerilor Externe. ├Än anul 1950 erau 349 de posturi aprobate, dintre care ocupate erau doar 155, fiind nevoie de urgenta angajare a 194 de persoane care s─â ├«ndeplineasc─â criteriile fixate de Comitetul Central. La cele 194 de persoane ce trebuiau angajate de urgen╚Ť─â, se ad─âuga nevoia de ÔÇ×tovar─â╚ÖiÔÇŁ care s─â-i ├«nlocuiasc─â pe cei existen╚Ťi ╚Öi care trebuiau rechema╚Ťi ├«n ╚Ťar─â ÔÇ×din motive de securitate av├ónd ├«n vedere pericolul prezentat de ac╚Ťiunea imperiali╚Ötilor ├«mpotriva noastr─âÔÇŁ [5].  

Cei ce trebuiau grabnic ├«nlocui╚Ťi erau angaja╚Ťi cu origine social─â nes─ân─âtoas─â, cu studii superioare f─âcute ├«n perioada burghez─â, cu orient─âri burgheze, pu╚Ťinii diploma╚Ťi de carier─â r─âma╚Öi dup─â repetate epur─âri ╚Öi pension─âri, sau pur ╚Öi simplu indezirabili datorit─â faptului c─â nu se situau pe linia partidului sau aveau antecedente burgheze.

├Än anul 1950, majoritatea lega╚Ťiilor Rom├óniei func╚Ťionau cu personal redus ca num─âr, cele mai firave numeric erau cele ÔÇ×din ╚Ť─ârile imperialisteÔÇŁ astfel la Copenhaga, Oslo, Helsinki lega╚Ťia era format─â din dou─â persoane, iar la Paris ╚Öi Buenos Aires nu exista nici m─âcar jum─âtate din personalul necesar. ├Än aceste cazuri se practica angajarea de func╚Ťionari diurni╚Öti, cet─â╚Ťeni str─âini ÔÇô lucru total nociv pentru regimul de la Bucure╚Öti, deoarece ace╚Ötia ÔÇ×periclitau securitatea politic─â a oficiilor noastre ├«n str─âin─âtateÔÇŁ [6].


Ana Pauker T Georgescu Dej jpg jpeg

Ana Pauker, T. Georgescu, Dej ╚Öi I. Chi╚Öinevschi ├«nainte de plecarea ├«n Ungaria (1950) 

Doar dou─â dintre ambasadele R.P.R. func╚Ťionau ├«n 1950 cu ├«ntreg personalul: cele din Uniunea Sovietic─â ╚Öi China, ╚Ť─âri ├«n care nivelul personalul diplomatic era considerat bun, ace╚Ötia fuseser─â selecta╚Ťi din cadrele din structura Partidului Muncitoresc Rom├ón, vorbitori de limba rus─â, cu vechime ├«n partid ╚Öi cu origine social─â s─ân─âtoas─â. Din evaluarea Sec╚Ťiei Cadrelor din Exterior rezulta c─â chiar ╚Öi personalul lega╚Ťiilor R.P.R. din statele de democra╚Ťie popular─â era insuficient ca num─âr ╚Öi prost preg─âtit.

Portretul robot al posibililor candida╚Ťi era pe larg descris ├«n primul raport al sec╚Ťiei: ÔÇ×Tovar─â╚Öi cinsti╚Ťi, verifica╚Ťi, cu con╚Ötiin╚Ťa de clas─â dezvoltat─â, disciplina╚Ťi, s─â nu fie influen╚Ťabili, cu spirit partinic ╚Öi vigilen╚Ť─â revolu╚Ťionar─â, combativi, mode╚Öti, lega╚Ťi de ╚Ťar─â ╚Öi familie. S─â nu aib─â rude ├«n ╚Ť─ârile capitaliste. S─â fie c─âs─âtori╚Ťi, cu o moralitate des─âv├ór╚Öit─âÔÇŁ. Un alt criteriu era starea de s─ân─âtate care trebuia s─â fie bun─â, iar so╚Ťiile tovar─â╚Öilor era necesar s─â aib─â un dosar curat ╚Öi s─â fie ÔÇ×legate de regimul nostruÔÇŁ.

Pentru fiecare grad diplomatic cerin╚Ťele erau explicite. Pentru func╚Ťia de ministru ╚Öi cea de ├«ns─ârcinat cu afaceri trebuiau s─â fie selectate persoane inteligente ÔÇ×cu nivel politic ridicat, absolvent al unei ╚Öcoli de partid sau a unei ╚Öcoli superioare a C.G.M. ÔÇô uluiÔÇŁ, s─â aib─â totu╚Öi o cultur─â general─â ╚Öi s─â fie ÔÇ×de preferin╚Ť─â de origine muncitoreasc─âÔÇŁ.

├Än anul 1950 era nevoie de 6 mini╚Ötri pentru ╚Ť─ârile imperialiste, 1 ministru pentru o ╚Ťar─â de democra╚Ťie popular─â, 7 ├«ns─ârcina╚Ťi cu afaceri pentru Occident ╚Öi Orient ╚Öi 1 ├«ns─ârcinat cu afaceri pentru o ╚Ťar─â de democra╚Ťie popular─â. Consilierii trebuiau s─â ├«ndeplineasc─â condi╚Ťiile puse mini╚Ötrilor, dar trebuiau s─â cunoasc─â o limb─â str─âin─â, de preferin╚Ť─â limba francez─â, dar ╚Öi limba rus─â sau s─â se angajeze c─â o vor ├«nv─â╚Ťa ├«n timp scurt.

Consilierii economici trebuiau s─â ├«ndeplineasc─â toate criteriile politice ╚Öi ÔÇ×tov─âr─â╚Öe╚ÖtiÔÇŁ, ├«n plus era necesar s─â aib─â cuno╚Ötin╚Ťe de comer╚Ť exterior, cuno╚Ötin╚Ťe minime de diploma╚Ťie, despre tranzac╚Ťiile interna╚Ťionale, despre opera╚Ťiile bancare ├«n comer╚Ťul interna╚Ťional. ├Än ╚Ť─ârile capitaliste nu existau consilieri economici trimi╚Öi de MAE, datorit─â lipsei acute de preg─âtire a economi╚Ötilor ce ├«ndeplineau criteriile politice obligatorii ├«n domeniul comer╚Ťului exterior, iar cei trimi╚Öi ├«n democra╚Ťiile populare erau lipsi╚Ťi de profesionalism ╚Öi de minime cuno╚Ötin╚Ťe economice. Un secretar din cadrul MAE - conform documentelor Sec╚Ťiei ÔÇ×poate avea o preg─âtire mai slab─â dec├ót ministrul sau consilierul [ÔÇŽ] eventual s─â cunoasc─â ╚Öi o limb─â str─âin─âÔÇŁ.

Propaganda în exterior

O alt─â problem─â cu care se confrunta Ministerul Afacerilor Externe era aceea a secretarilor de pres─â. Aici criteriile de selec╚Ťie erau ╚Öi mai drastice, ace╚Ötia trebuiau s─â aib─â experien╚Ť─â ├«n munca de propagand─â ÔÇ×s─â cunoasc─â bine linia Partidului, s─â aib─â ini╚Ťiativ─â, spirit de observa╚Ťie ╚Öi s─â aib─â capacitatea de a interpreta just problemele politice interna╚Ťionale ╚Öi presa str─âin─âÔÇŁ [7].

Dac─â ├«n anii 1947 ÔÇô 1948 aceste posturi au fost vacante, ├«ncep├ónd cu anul 1950 au fost trimi╚Öi, pentru o perioad─â limitat─â de timp, ziari╚Öti de la organele centrale de partid care ├«ndeplineau criteriile politice. Dar cea mai acut─â problem─â era legat─â de func╚Ťionarii care trebuiau s─â lucreze cu cifrul. Verificarea acestora era un punct important al muncii sec╚Ťiei, trebuiau verifica╚Ťi ÔÇ×din punct de vedere al devotamentului ÔÇŽ s─â ╚Ötie s─â p─âstreze secretulÔÇŁ. Dar criteriile erau multiple, valabile unele ╚Öi ast─âzi, ÔÇ×s─â nu aib─â vicii (b─âutur─â, femei, lux)ÔÇŁ, trebuiau s─â fie c─âs─âtori╚Ťi ╚Öi cu o situa╚Ťie familial─â clar─â. ÔÇ×So╚Ťiile s─â fie verificate. De preferin╚Ť─â f─âr─â greut─â╚Ťi familiale (copii, p─ârin╚Ťi, b─âtr├óni)ÔÇŁ.

Func╚Ťionarii, contabilii, dactilografele, ╚Öoferii, portarii, ├«ntreg personalul administrativ pe l├óng─â toate verific─ârile de natur─â ideologic─â ╚Öi politic─â, le era verificat─â competen╚Ťa pentru ca ace╚Ötia s─â-╚Öi cunoasc─â meseria, mai ales contabilii ╚Öi dactilografele. Pentru portari, curieri ╚Öi ├«ngrijitori condi╚Ťia esen╚Ťial─â era ÔÇ×s─â fie membri de partid lega╚Ťi de ╚Ťar─â care s─â considere aceast─â munc─â ca o sarcin─â de partid ╚Öi de ├«ncredere. De asemenea, tovar─â╚Öii nu pot fi recruta╚Ťi de Minister, ci trebuie s─â primeasc─â aceast─â sarcin─â direct de la PartidÔÇŁ.

Aceste categorii au fost selectate ├«n aniiÔÇÖ 50 din cadrele Direc╚Ťiei Generale a Securit─â╚Ťii Statului, munca acestora fiind ├«n principal de supraveghere a programului membrilor lega╚Ťiilor Rom├óniei ╚Öi mai pu╚Ťin de protec╚Ťiei a acestora. O alt─â categorie ce trebuia atent selectat─â erau controlorii care s─â vizitau periodic lega╚Ťiile ╚Öi care duceau instruc╚Ťiuni. Ace╚Ötia analizau de la fa╚Ťa locului munca membrilor lega╚Ťiilor ╚Öi sesizau ministerul ╚Öi conducerea de partid cu privire la greut─â╚Ťile ╚Öi problemele ce se pot ivi. Supravegherea activit─â╚Ťii personalului angajat ├«n cadrul MAE era activitatea principal─â a Sec╚Ťiei, de fapt scopul ├«n sine al existen╚Ťei sale.

Documentele anului 1950 exemplific─â nu doar modul ├«n care a fost reorganizat prin epurare Ministerul Afacerilor Externe, ci ╚Öi modalit─â╚Ťile ├«n care erau evalua╚Ťi, promova╚Ťi sau destitui╚Ťi cei care asigurau rela╚Ťiile Rom├óniei cu ├«ntreaga lume. Aceste criterii erau departe de a-i asigura un statul diplomatului rom├ón trimis ├«n str─âin─âtate, dimpotriv─â criteriile profesionale erau ├«nl─âturate, fiind ├«ncurajate: turn─âtoria, spionajul, lipsa de rela╚Ťii cu ÔÇ×mediul ostilÔÇŁ din ╚Ť─ârile imperialiste, ├«nchistarea.

Foto sus: Gheorghe Gheorghiu Dej ╚Öi Ana Pauker. ┬ę ÔÇ×Fototeca online a comunismului rom├ónescÔÇŁ. Fotografia #EA011, cota: 11/1951.

NOTE

1. ANIC, fond C.C. al PCR ÔÇô Sec╚Ťia rela╚Ťii externe, dosar 20/ 1950, f. 3.
2. Ibidem.
3. Ibidem.
4. Idem, f. 21-23.
5. Raport realizat de c─âtre Sec╚Ťia Cadrelor de Partid din Exterior ├«n 1950, f.nr. fr.d, ├«n ANIC, fond C.C. al PCR ÔÇô Sec╚Ťia rela╚Ťii externe, dosar 20/ 1950, f. 5.
6. Ibidem, f. 6.
7. Ibidem, f. 8.