Calendar 29 noiembrie: 1852   Revolu╚Ťionarul Nicolae B─âlcescu a murit la Palermo jpeg

Calendar 29 noiembrie: 1852 - Revolu╚Ťionarul Nicolae B─âlcescu a murit la Palermo

­čôü Calendar
Autor: Redac╚Ťia

1394 - Orașul Seul a devenit capitala Coreei de Sud.

1780 - A murit împărăteasa Maria Tereza a Austriei (n. 1717).

1852 - Revolu╚Ťionarul Nicolae B─âlcescu, unul dintre cei mai de seam─â reprezentan╚Ťi ai mi╚Öc─ârii pa╚Öoptiste, a murit la Palermo (n. 1819).

Liderii Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â au fost aresta╚Ťi de otomani, dup─â ce trupele conduse conduse de Fuad-Pa╚Öa au ocupat Bucure╚Ötiul. Pe 25 septembrie 1848, ÔÇ×Vestitorul rom├ónescÔÇŁ public─â decretul de exilare a 22 de lideri revolu╚Ťionari, printre care Nicolae B─âlcescu, Heliade-R─âdulescu, C.A. Rosetti, fra╚Ťii Br─âtianu etc. Ultimii se vor ├«ntoarce din pribegie ├«n iulie 1857, B─âlcescu niciodat─â. 

Aresta╚Ťi de turci, B─âlcescu ╚Öi ceilal╚Ťi frunta╚Öi revolu╚Ťionari vor fi ├«mbarca╚Ťi pe un vas al unei companii austriece, dar escorta╚Ťi de un ofi╚Ťer turc ╚Öi ╚Öase solda╚Ťi. C─âl─âtoria pe Dun─âre, dup─â escalele de la Rusciuk ╚Öi Vidin, se va dovedi norocoas─â, la Or╚Öova, ├«n schimbul unui bac╚Öis, nu foarte consistent, ei fiind elibera╚Ťi pe teritoriul austriac. De aici, ├«mpreun─â cu Cezar Bolliac ╚Öi Dimitrie Bolintineanu, B─âlcescu se ├«ndreapt─â spre Sibiu, pentru a vedea care este situa╚Ťia revolu╚Ťiei rom├óne din Transilvania ╚Öi Banat, apoi ├«n decembrie 1848 ├«l g─âsim la Belgrad, pentru ca dup─â dou─â luni s─â ajung─â la Constantinopol, al─âturi de bunul s─âu prieten, Ion Ghica.

Dup─â ├«nfr├óngerea Revolu╚Ťiei maghiare de la 1848, B─âlcescu pleac─â spre Paris, unde, dup─â multe peripe╚Ťii, ajunge pe 16 octombrie 1849. De acum ├«ncolo el ├«╚Öi va dedica eforturile, din ce ├«n ce mai ├«mpu╚Ťinate de boal─â, organiz─ârii emigra╚Ťiei rom├óne ╚Öi c├ó╚Ötig─ârii sprijinului marilor puteri, ├«ndeosebi ale Fran╚Ťei ╚Öi Angliei, pentru cauza rom├óneasc─â. 

Pe 17 ianuarie 1850, el este primit la Londra chiar de c─âtre ilustrul Palmerston, prim-ministrul britanic, c─âruia ├«i remite un memoriu privitor la situa╚Ťia ╚Ü─ârilor Rom├óne ╚Öi de la care ob╚Ťine vagi promisiuni privitoare la ├«ncetarea ocupa╚Ťiei turce╚Öti ├«n Principate. Este preocupat ├«n acela╚Öi timp de ├«nf─âptuirea unei solidarit─â╚Ťi revolu╚Ťionare cu liderii emigra╚Ťiilor polonez─â ╚Öi ungar─â, dar doar pe baza egalit─â╚Ťii depline ├«n drepturi:

ÔÇ×Principiul nostru politic este simplu:respect, recunoa╚Ötere, egalitate ╚Öi solidaritate a na╚Ťionalit─â╚ŤilorÔÇŁ. 

Disensiunile din r├óndul revolu╚Ťionarilor rom├óni de la Paris, ╚Öi nu numai, lovitura de stat a lui Napoleon Bonaparte din 2 decembrie 1851, ce p─ârea s─â pun─â cap─ât n─âdejdiilor ├«n sprijinul Fran╚Ťei pentru o nou─â revolu╚Ťie, dar mai cu seam─â starea tot mai precar─â a s─ân─ât─â╚Ťii sale ├«l fac pe B─âlcescu s─â-╚Öi consacre pu╚Ťinul timp ce-l mai avea de tr─âit finaliz─ârii principalei sale opere istorice, monografia ├«nchinat─â lui Mihai Viteazul.

Sf├ór╚Öitul  

În ultimele zile ale anului 1851, starea de sănătate a lui Bălcescu se agravează îngrijorător.

ÔÇ×De la sosirea mea aiciÔÇô ├«i va scrie Al.G. Golescu-Negru lui Paul Bataillard, la 21 ianuarie 1852 ÔÇô el a avut trei noi crize, trei hemoragii care l-au redus ├«ntr-o astfel de stare de sl─âbiciune, ├«nc├ót nu-i este ├«ng─âduit nici s─â vorbeasc─â, nici s─â scrie, nici s─â citeasc─âÔÇŁ.

Cu ultimele puteri ├«ncearc─â s─â ajung─â ├«n ╚Ťar─â, dar cererea de revenire ├«i este refuzat─â de domnitorul Barbu ╚śtirbei. Mai are doar m├óng├óierea de a-╚Öi ├«mbr─â╚Ťi╚Öa mama, ├«n ultimele zile ale lui august 1852, ├«ns─â la Nicopole, pe malul turcesc al Dun─ârii. Re├«ntors la Constantinopol, B─âlcescu se ├«mbarca spre Neapole, apoi Palermo, unde se cazeaz─â la Hotelul Trinacria. Dezn─âd─âjduit ╚Öi ap─âsat de singur─âtate, trimite scrisori prietenilor s─âi Ion Ghica, Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Maria Cantacuzino, s─â vin─â s─â-╚Öi petreac─â iarna al─âturi de el.

Va fi ├«ns─â singur ├«n ceasul cel din urm─â al vie╚Ťii sale, care va veni pe 29 noiembrie 1852, la orele serii 19 ╚Öi jum─âtate. A doua zi, trupul s─âu este ├«ngropat ├«n cimitirul capucinilor, ulterior fiind mutat ├«ntr-un osuar, care, cel mai probabil, ├«i odihne╚Öte ╚Öi ast─âzi r─âm─â╚Öi╚Ťele.

1877 - Thomas Edison a f─âcut pentru prima dat─â o demonstra╚Ťie cu fonograful, primul aparat utilizat pentru ├«nregistrarea ╚Öi redarea analogic─â a sunetelor.


Edison jpg jpeg

1916 - La Bucure╚Öti, a ap─ârut primul num─âr al ziarului oficial al autorit─â╚Ťilor de ocupa╚Ťie ÔÇ×Bukarester TageblattÔÇŁ, ├«n dou─â versiuni, german─â ╚Öi rom├ón─â.

1924 - A murit compozitorul italian Giacomo Puccini (n. 1858).


1932 - S-a n─âscut omul politic francez Jacques Chirac, al 22-lea pre╚Öedinte al Fran╚Ťei (d. 2019).

1947 - Adunarea General─â a ONU a hot─âr├ót ├«mp─âr╚Ťirea Palestinei ├«n dou─â state, israelit ╚Öi arab. Ierusalimul a fost proclamat ora╚Ö liber, sub administra╚Ťia ONU.

1989 - A murit regizorul, scenaristul și graficianul Ion Popescu-Gopo (n. 1923).


1989 - Revolu╚Ťia de Catifea: Partidul comunist din Cehoslovacia renun╚Ť─â la monopolul puterii.

1993 - Muzicianul Ioan Luchian Mihalea, fondator al grupului ÔÇ×SongÔÇŁ, a fost ucis ├«n apartamentul s─âu din Bucure╚Öti (n. 1951)