Calendar 13 mai: 1943 - Armata germană din Africa de Nord a capitulat în fața aliaților
1497 - Papa Alexandru al VI-lea l-a excomunicat pe călugărul dominican Girolamo Savonarola.
1515 - Sora regelui Henric al VIII-lea al Angliei și văduva regelui Ludovic al XII-lea al Franței, Maria Tudor, s-a căsătorit oficial cu Charles Brandon, Duce de Suffolk, deși erau căsătoriți în secret de trei luni.
1607 - Căpitanul John Smith și un batalion de soldați debarcați în Virginia, la Jamestown, au pus bazele primei colonii englezești în Lumea Nouă.
1717 - S-a născut împărăteasa Maria Terezia a Austriei (d. 1780).
1846 - Începutul războiului mexicano-american: Statele Unite au declarat război Mexicului.
1905 - Dansatoarea olandeză Margareta Geertruida Zelle a debutat la Paris, sub numele de scenă Mata Hari.
1917 - Trei copii, cu vârste între 7 și 10 ani, susțin că ar fi avut viziuni cu Fecioara Maria, la Fatima, în Portugalia. În 1930 aceste viziuni au fost recunoscute de Biserica Catolică, iar în locul respectiv s-a ridicat o biserică.
1940 - Regina Wilhelmina a Țărilor de Jos și-a părăsit țara pentru Marea Britanie după invazia nazistă. Armata germană a traversat râul Meuse, începând cucerirea Franței.
1943 - Lipsită de sprijin eficient de la Berlin, armata germană din Africa de Nord (Afrika Korps), condusă de mareșalul Erwin Rommel, a capitulat în fața aliaților.
În urma eșecului forțelor italiene în Africa de Nord, Mussolini apelează la ajutorul lui Hitler pentru a nu pierde întreagul teritoriu al Libiei. La 9 ianuarie 1941, Hitler ordonă mobilizarea unei trupe germane pentru a fi trimisă în Africa.
Führerul dorea să prevină cu orice preţ o înfrângere totală a trupelor italiene din Africa de Nord. Astfel, îi încredinţează, la 6 februarie 1941, generalului maior Erwin Rommel (poreclit mai apoi „Vulpea deşertului”) comanda supremă a corpului armat (Afrika Korps) ce avea să fie trimis în Africa de Nord. Acesta era format dintr-o unitate de infanterie specială şi o divizie blindată cu care avea să atace trupele engleze. Intenţia lui Hitler era să combine această lovitură cu ofensiva din Balcani pentru a cuceri întregul bazin estic al Mediteranei. În februarie1941, cele două divizii din cadrul Afrika Korps debarcă la Tripoli, determinând o răsturnare a echlibrului de pe câmpul de luptă, dintre forţele Axei şi britanici.
La 31 martie 1941, Rommel decide să declanşeze ofensiva împotriva trupelor britanice. Peste nouă zile, trupele germano-italiene erau în Derna, după două zile au încercuit Tobrukul, pe care nu l-au asediat din cauza puternicii rezistenţe, iar la 15 aprilie ajungeau în defileul Halfaya, unde întâmpinând o rezistenţă puternică, s-au oprit. După ce au recucerit Cirenaica şi au intrat în Egipt, trupele Axei s-au văzut cu linia logistică supra-întinsă pentru a putea profita de slăbiciunea englezilor şi a ocupa întregul Egipt. Eforturile lor ulterioare au fost îndreptate către cucerirea oraşului Tobruk, în care se aflau blocate două divizii engleze, însă trupele de aici, bine aprovizionate de flotă şi sprijinite de artileria de pe nave au respins iniţial toate atacurile.
Salvarea Tobrukului
La rândul lor, englezi pentru a debarasa Tobrukul declanşează opraţiunea „Battleaxe”. Deşi aflate într-o superioritate numerică nu reuşesc să împingă trupele Axei din jurul oraşului, din cauza apărării flexibile şi mobile organizate de Rommel. Eşecul depresurizării Tobrukului îl va înfuria pe Churchill care îl va înlocui pe generalul Archilbald Wavell cu Claude Auchinleck, fostul comandat al trupelor engleze din India.
Eforturile intense ale englezilor de a elibera Tobrukul se vor concretiza abia în noiembrie 1941, atunci când peste 33.000 de soldaţi ai Axei, în marea majoritate italieni, îşi vor pierde viaţa. Rommel se va retrage şi regrupa la El Aghelia.
Începutul anului 1942, nu aduce schimbări majore pe teatrul de război din Africa de Nord. Trupele engleze şi cele ale Axei sunt dispuse de-a lungul graniţei Cirenaicii, la fel ca în urmă cu un an.
Ofensiva lui Rommel
Luna iunie a anului 1942 este marcată de o neaşteptat de puternică ofensivă declanşată de Rommel împotriva britanicilor. Afrika Korps împreună cu două corpuri de armată italiene vor înainta 500 de km, în teritoriul controlat de trupele britanice. „Geniul” lui Rommel, care a atacat prin învăluire trupele engleze, va duce la cucerirea Tobrukului de către trupele Axei şi capturarea a 26.000 de prizonieri. Englezii se retrag din nou în Egipt, urmăriţi de germani.
Noua ofensivă a lui Rommel îi provoacă premierului britanic, Winston Churchill, o criză de nervi. Hotărăşte să reorganizeze, să reînarmeze Armata a 8 din Egipt şi să o pună sub comanda generalului Bernand Montgomery. Noile întăriri engleze schimbă iar raportul de forţe între inamici:11 divizii britanice (dintre care 4 erau blindate) contra 10 divizii ale trupelor Axei (2 germane, restul italiene).
Dându-şi sema că situaţia balansează împotriva sa, Rommel lansează o noua ofensivă la sfărşitul lui iunie şi ajunge până în apropiere de El Alamein (80 Km de Alexandria) unde este respins de aviaţia şi armata engleză. Forţat şi de lipsa carburanţilor, generalul german decide să îşi fortifice poziţiile deţinute, în aşteptare unui atac englez.
Bătălia de la El Alamein şi pierderea Libiei
Atacul va veni în noaptea de 23 spre 24 octombrie, atunci când generalul Montgomery va declanşa operaţiunea „Lightfoot". Un baraj de artilerie se va abate asupra poziţiilor trupelor Axei, urmat de un atac al infanteriei. Atacul îi prinde total descoperiţi pe germani. Rommel este plecat de pe front în Germania iar înlocuitorul său, generalul Stumme, face infarct şi moare chiar în primele ore ale atacului. Mai mult, liniile de comunicaţie germane sunt distruse de focul de artilerie. Peste două zile când va ajunge Rommel pe front, situaţia este dramatică pentru trupele Axei, jumătate din cele 540 de tancuri ale Axei sunt distruse. Cu pierderi deosebit de mari, trupele germano-italiene au rezistat. Pe 26 octombrie, germanii încearcă un contraatac.
După două zile de atac, forţele conduse de Rommel sunt respinse iar aliaţii se concentrează pe distrugerea tancurilor germane. Aflat în pragul dezastrului şi cu peste 90% din tancuri distruse, Rommel îi cere permisiunea lui Hitler pentru a se retrage din zonă. Fuhrer-ul refuză, dar inevitabilul se produce. Forţele Axei se retrag spre vest, la El Agheila.
Era a treia retragerea a acestor forţe, primele două având loc în 1940 şi 1941. Rommel pierduseră până în acel moment aproximativ 75.000 de oameni, 1.000 de tunuri şi peste 500 de tancuri. După o pauză de refacere de trei săptămăni, trupele britanice îşi reiau atacul, iar forţele Axei se retrag spre Tripoli. Pe 23 ianuarie, Montgomery ocupă Tripoli, în vreme ce forţele lui Rommel continuau să se retragă spre liniile defensive construite de francezi în sudul Tunisiei – Linia Mareth.
În Tunisia, trupele conduse de Rommel vor face joncţiunea forţelor cu Armata a 5 Panzer condusă de generalul Hans-Jürgen von Arnim, care era puternic implicată în campania din Tunisia, în luptele contra Armatei I britanice din nordul ţării. În acest moment, forţele Axei erau obligate să lupte pe două fronturi, cu forţele britanico-americano-franceze înaintând dinspre vest şi cu Armata a 8-a atacând dinspre est.
Deşi reorganizate, trupele Axei nu au putut ţine piept Aliaţilor şi au trebuit să se retragă din Africa, în ciuda unui succes tardiv a trupelor condese de Rommel împotriva Corpului al II-lea american în timpul bătăliei de la Pasul Kasserine.
1981 - La Roma, a avut loc tentativa de asasinare a Papei Ioan Paul al II-lea de către turcul Mehmet Ali Ağca.
Foto sus: Das Bundesarchiv Bild 183-1982-0927-503
