Calendar 1 aprilie: 1941   Masacrul de la F├ónt├óna Alb─â: Trupele sovietice au ucis peste 2000 de rom├óni care au ├«ncercat s─â treac─â grani╚Ťa din URSS ├«n Rom├ónia jpeg

Calendar 1 aprilie: 1941 - Masacrul de la F├ónt├óna Alb─â: Trupele sovietice au ucis peste 2000 de rom├óni care au ├«ncercat s─â treac─â grani╚Ťa din URSS ├«n Rom├ónia

­čôü Calendar
Autor: Redac╚Ťia

1778 - Designerul Oliver Pollock a creat simbolul dolarului american: $.

1784 - A avut loc audien╚Ťa lui Horea la ├«mp─âratul Iosif al II-lea, ├«n cadrul c─âreia i-a prezentat situa╚Ťia ╚Ť─âr─ânimii din Transilvania.

1815 - S-a născut Otto von Bismarck, cancelar al Reichului german în timpul împăratului Wilhelm I (d. 1898).

1859 - Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti ╚Öi Moldovei a fost recunoscut─â de Fran╚Ťa, Marea Britanie, Rusia, Prusia ╚Öi Regatul Sardiniei, ├«n cadrul Conferin╚Ťei reprezentan╚Ťilor puterilor garante de la Paris

1873 - Vasul cu aburi britanic RMS Atlantic s-a scufundat ├«n largul insulei canadiene Nova Sco╚Ťia din Oceanul Atlantic, provoc├ónd moartea a 547 de persoane.


RMS Atlantic  jpg jpeg

1921 - A fost ├«nfiin╚Ťat─â Opera Rom├ón─â din Bucure╚Öti.

1924 - Adolf Hitler a fost condamnat la cinci ani ├«nchisoare ├«n procesul participan╚Ťilor la Puciul din noiembrie 1923 de la M├╝nchen.

1941 - Masacrul de la F├ónt├óna Alb─â: Trupele sovietice au ucis peste 2000 de rom├óni care au ├«ncercat s─â treac─â grani╚Ťa din URSS ├«n Rom├ónia.

LA 1 aprilie 1941, aproximativ 2-3000 de rom├óni din nordul Bucovinei, locuitori ai satelor de pe valea Siretului, au ├«ncercat s─â se refugieze din Uniunea Sovietic─â ├«n Rom├ónia, dar au fost secera╚Ťi de gr─ânicerii sovietici la F├ónt├óna Alb─â.

NKVD-ul lansase zvonuri conform c─ârora gr─ânicerii sovietici i-ar fi l─âsat pe mai mul╚Ťi rom├óni s─â treac─â grani╚Ťa ├«n Rom├ónia. Un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului a format o coloan─â pa╚Önic─â de peste 3000 de persoane care se ├«ndrepta spre grani╚Ťa sovieto-rom├ón─â.

Oamenii purtau cu ei un steag alb cu ├«nsemne religioase-icoane, prapuri ╚Öi cruci din cetin─â. Gr─ânicerii sovietici, ascun╚Öi ├«n p─âdure, au tras ├«n ei din plin, un foc continuu, ├«n poiana Varni╚Ťa, la circa 3 km de grani╚Ťa rom├ón─â. Cei care au supravie╚Ťuit, au fost urm─âri╚Ťi de cavaleri╚Öti ╚Öi spinteca╚Ťi cu sabia.

Masacrul nu s-a ├«ncheiat aici. R─âni┼úii au fost lega┼úi de cai ┼či t├ór├ó┼úi p├ón─â la un loc unde erau s─âpate dinainte cinci gropi comune, iar unii dintre ei au fost ├«ngropa┼úi de vii, conform unor documente din acea vreme.
Bătrâni, femei, copii, nu a contat pentru soldaţii sovietici, toţi au fost aruncaţi în gropile comune. Timp de două zile, spuneau localnicii, s-ar fi auzit gemete din acele gropi.

Al┼úii au fost aresta┼úi de NKVD din Hliboca (Ad├óncata), iar dup─â ce au ├«ndurat torturi, au fost ┼či ei arunca┼úi de vii ├«ntr-o groap─â comun─â din cimitirul evreiesc al ora┼čului. Peste acea groap─â s-a turnat ┼či s-a stins var.

Un num─âr exact al persoanelor ucise ├«n acel mascaru nu poate fi dat, unele date arat─â c─â nu mai mult de 44 de persoane au murit ├«ncerc├ónd s─â treac─â grani┼úa, dar alte documente ale martorilor locali spun c─â ├«ntre 200 ┼či 2000 de victime ├«n care s-a tras cu mitraliere sau care au fost sf├ó┼čiate de s─âbii sau chiar aruncate de vii ├«n gropile comune.

 Masacrul de la F├ónt├óna Alb─â, un subiect ├«ngropat de KGB

Subiectul nu a fost discutat p├ón─â ├«n anii '90, fiind interzis de autorit─â┼úile sovietice ┼či apoi, de cele ucrainene. Abia ├«n anul 2000, oficialii din Ucraina au permis organizarea unei slujbe pentru odihna rom├ónilor care ┼či-au dorit s─â tr─âiasc─â ├«n Rom├ónia al─âturi de familiile lor.

Paul Goma scria c─â este cunocut tabloul general, dar nu se ┼čtie num─ârul exact al victimelor. Nu se cunosc nici am─ânuntele cu privire la locul ├«nhum─ârii rom├ónilor masacra┼úi de 1 aprilie 1941, care exist─â probabil ├«n arhivele fostului KGB.

├Än ciuda demeresurilor de a se face lumin─â ├«n cazul masacrului, s-a reac┼úionat doar prin t─âcere. Dup─â 50 de ani de la masacrul din p─âdurea Barni┼úa, ┼čeful de atunci al KGB, Igor Pikuza a recunoscut c─â mar┼čul de la F├ónt├óna Alb─â a fost o reac┼úie la presecu┼úiile la care era supus─â popula┼úia rom├óneasc─â din teritoriile ocupate de sovietici.

El a declarat atunci c─â persecu┼úiile erau f─âcute pe criterii de clas─â, fiind deporta┼úi ├«n primul r├ónd func┼úionarii, membrii partidelor politice, dar nu oameni de r├ónd. Este evident c─â nu s-a ├«nt├ómplat a┼ča, de┼či nici aceast─â metod─â de selec┼úionare a rom├ónilor care ar fi meritats─â fie deporta┼úi nu este una dreapt─â, spune Goma.

Totu┼či, ├«n iunie 1941, 13 mii de familii de ┼ú─ârani au fost trimise ├«n Siberia ┼či Kazahstan. C├ót prive┼čte masacrul, ┼čeful KGB a spus c─â nu a fost vorba dec├ót de trei sau cinci victime.

1945 - Bătălia navală de la Okinawa: Trupele americane au cucerit insula de la japonezi, după lupte violente, începând, astfel, ofensiva finală împotriva Japoniei.

1948 - For╚Ťele sovietice din Germania au blocat c─âile de comunica╚Ťie c─âtre sectoarele de ocupa╚Ťie american, britanic ╚Öi francez din Berlin, declan╚Ö├ónd prima criz─â a R─âzboiului Rece.

2002 - A murit lunetistul finlandez Simo H├Ąyh├Ą, supranumit ÔÇ×Moartea alb─âÔÇŁ (n. 1905).