Amintiri de la masacrul evreilor din Ia┼či   VIDEO jpeg

VIDEO Amintiri de la masacrul evreilor din Ia┼či

­čôü Holocaust
Autor: Cosmin Turcu

├Än urm─â cu 70 de ani, regimul Antonescu d─âdea ordin ca evreii din Ia┼či s─â fie deporta┼úi. Azi, supravie┼úuitorii povestesc cum deportarea a ├«nsemnat moarte pentru 14.000 de suflete. Martori la crime comise ├«n plin─â strad─â ┼či c─âl─âtori ├«n trenuri ale mor┼úii, c├ó┼úiva supravie┼úuitori ai masacrului de la 29 iunie 1941 s-au ├«nt├ólnit ieri la Ia┼či pentru a-i comemora pe cei uci┼či.

Institutul Na┼úional pentru Studierea Holocaustului din Rom├ónia ┬źElie Wiesel┬╗ a organizat ieri o ├«nt├ólnire a supravie┼úuitorilor pogromului de la Ia┼či din 1941, c├ónd 14.000 de evrei au fost uci┼či la ordinul lui Ion Antonescu. La comemorarea evenimentului, ┼čase evrei au fost declara┼úi cet─â┼úeni de onoare ai Ia┼čiului.Iancu Zuckerman (88 de ani), Finkelstein Leizer (87 de ani) ┼či Benone Constantin (91 de ani) sunt trei dintre supravie┼úuitorii ÔÇ×Duminicii negre", cum este cunoscut─â ziua de 29 iunie 1941 c├ónd a avut loc pogromul de la Ia┼či. Erau adolescen┼úi, ├«ns─â chinurile la care au fost supu┼či i-au maturizat ├«nainte de vreme. ÔÇ×A ├«nceput ca un tr─âsnet c─âzut din senin.

Eram acas─â cu familia c├ónd au intrat peste noi poli┼úi┼čti ┼či jandarmi ┼či am fost sco┼či brutal to┼úi ├«n strad─â, unde erau ├«ncolona┼úi ┼či al┼úi evrei pe drumul c─âtre Chestur─â. Nu am ┼čtiut ce se va ├«nt├ómpla cu noi p├ón─â c├ónd s-a apropiat de mine un plutonier major. Mi-a tras dou─â palme, mi-a luat ceasul de la m├ón─â ┼či mi-a spus ┬źM─âi jidanie, nu vei mai avea nevoie de el!┬╗. Atunci am ├«n┼úeles c─â va urma ceva teribil", a povestit Iancu Zuckerman, care la c├ó┼úiva ani dup─â masacru s-a mutat ├«n Bucure┼čti.ÔÇ×┼×i ─âsta-i jidan! Pe el m─âi!"├Än ├«nv─âlm─â┼čeala provocat─â de arestarea evreilor, Benone Constantin a fost prins pe strad─â. ÔÇ×Ni┼čte oameni care m─â cuno┼čteau mi-au spus s─â fug repede ├«n P─âltini┼č, satul meu din Suceava. C├ónd am ajuns l├óng─â m─ân─âstirea Golia, m-a v─âzut Costic─â Oprea, responsabil cu bufetul de la Liceul Na┼úional. Era cu o echip─â de poli┼úi┼čti ┼či a strigat: ┬źB─âi, ┼či ─âsta e jidan! Pe el, m─âi!┬╗", ┼či-a amintit b─âtr├ónul, privind ├«n gol, ca ┼či cum ar retr─âi momentele de acum 70 de ani. Ororile au continuat la Chestur─â.ÔÇ×La intrare erau militari cu ├«nsemne SS care loveau la ├«nt├ómplare cu ni┼čte b├óte. Pe cine nimerea ├«n cap nu se mai scula, iar urm─âtorii trebuiau s─â calce peste creierii ├«mpr─â┼čtia┼úi. Am stat acolo toat─â ziua de 29 iunie, timp ├«n care solda┼úii au mai ├«mpu┼čcat pe c├ó┼úiva dintre noi", a povestit Finkelstein Leizer. El tr─âie┼čte ┼či acum la Ia┼či ├«mpreun─â cu so┼úia.Nou─â ore de genocid pe ┼čine├Än puterea nop┼úii, mul┼úi dintre evreii din Ia┼či ┼či-au g─âsit sf├ór┼čitul. O parte dintre ace┼čtia au fost urca┼úi ├«ntr-un tren cu direc┼úia C─âl─âra┼či, unde au ajuns dup─â cinci zile. Restul au fost trimi┼či cu un tren de marf─â la Podu Iloaiei. O distan┼ú─â parcurs─â ├«n maximum jum─âtate de or─â a fost f─âcut─â de acest ÔÇ×tren al mor┼úii" ├«n nou─â ore, sub un soare care ardea teribil.Ce a urmat este greu de imaginat. ÔÇ×├Än vagonul ├«n care am fost urcat era un strat de 30 de centimetri de b─âlegar, iar deasupra era turnat var nestins. Ca inginer agronom v─â pot spune c─â aceast─â combina┼úie poate duce la temperaturi de p├ón─â la 60 de grade Celsius. Primul mort l-am avut dup─â o or─â", a spus Zuckerman.Aglomera┼úia, deshidratarea, c─âldura ┼či mirosurile au sub┼úiat tot mai mult r├óndul c─âl─âtorilor. ÔÇ×├Än mijlocul acelei camere de gazare, unul dintre noi a avut ideea  s─â facem b─ânci din cadavre ca s─â facem loc. St─âteam pe mor┼úi, iar acolo putea fi fratele sau tat─âl meu", a povestit Finkelstein Leizer. Dup─â nou─â ore de calvar, trenul a ajuns la Podu Iloaiei. Dintre cei aproape 2.000 de evrei numai 800 au ie┼čit ├«n via┼ú─â.Au implorat divinitateaChinul supravie┼úuitorilor a continuat ├«ns─â c─âci au trebuit s─â ├«ngroape mor┼úii din vagoane sub amenin┼úarea solda┼úilor ├«narma┼úi. ÔÇ×Aruncam cadavrele ├«n gropi comune ┼či turnam var deasupra, sper├ónd ├«n fiecare clip─â c─â nu vom fi noi ultimul strat. P├ón─â la urm─â, nimeni nu a mai murit la Podu Iloaiei", poveste┼čte Leizer.Evreii supravie┼úuitori au r─âmas la Podu Iloaiei p├ón─â ├«n noiembrie 1941, c├ónd au fost elibera┼úi. Unii dintre ei, printre care ┼či Finkelstein Leizer, au fost trimi┼či la munc─â silnic─â ├«n carierele de piatr─â din Basarabia, ca s─â fac─â drumuri pentru armata rus─â.  ÔÇ×Calvarul s-a ├«ncheiat abia la 23 august 1944, c├ónd Rom├ónia a ├«ntors armele ├«mpotriva Germaniei, iar noi ne-am trezit f─âr─â paznici ┼či cu por┼úile deschise. Am reu┼čit s─â-i iert pe cei care ne-au f─âcut a┼ča ceva, ├«ns─â nu voi uita niciodat─â ce-a fost!", a ├«ncheiat Leizer.

image

"├Än vagon era b─âlegar, iar deasupra, var nestins. Erau aproape 60 de grade Celsius. Primul mort l-am avut dup─â o or─â.''Iancu Zuckerman 88 de ani 

Pl─âci comemorative ┼či ├«nt├ólniriPentru a marca 70 de ani de la un ordin care a pus o pat─â neagr─â pe obrazul Rom├óniei, Institutul Na┼úional pentru Studierea Holocaustului din Rom├ónia ┬źElie Wiesel┬╗ a organizat o serie de evenimente la Ia┼či. ├Än cursul zilei de ast─âzi vor fi descoperite dou─â pl─âci comemorative, una pe fostul sediu al Chesturi interbelice, iar a doua pe cl─âdirea G─ârii, unde mii de evrei au fost urca┼úi ├«n ÔÇ×trenurile mor┼úii". Fosta cladire a Chesturii de pe strada Vasile Alecsandri din Ia┼či a fost centrul Infernului din iunie 1941. Duminic─â, supravie┼úuitorii masacrului s-au ├«nt├ólnit la Muzeul Comunit─â┼úii Evreilor din Ia┼či, unde au primit diferite titluri. Asear─â, ┼čase dintre supravie┼úuitori au primit titlul de cet─â┼úeni de onoare ai ora┼čului.

image

"Unul dintre noi a avut ideea  s─â facem b─ânci din cadavre ca s─â facem loc. St─âteam pe mor┼úi.''Finkelstein Leizer 87 de ani

"Ni┼čte oameni care m─â cuno┼čteau mi-au spus s─â fug, dar m-a v─âzut responsabilul cu bufetul de la Liceul Na┼úional. A strigat:┬źB─âi, ┼či ─âsta e jidan! Pe el, m─âi!┬╗''Benone Constantin 91 de ani 

image

Peste 14.000 de evrei uci┼čiIntrarea Rom├óniei ├«n Al Doilea R─âzboi Mondial a acutizat m─âsurile luate de autorit─â┼úile rom├óne ├«mpotriva evreilor. ├Än preg─âtirea atacului contra URSS, generalul Ion Antonescu a ordonat autorit─â┼úilor statului rom├ón ÔÇ×├«nchiderea tuturor cafenelelor evreie┼čti din Moldova", dar ┼či ÔÇ×s─â fie identifica┼úi to┼úi jidanii agen┼úi comuni┼čti", iar Ministerul de Interne trebuia ÔÇ×s─â le interzic─â circula┼úia ┼či s─â fie ├«n m─âsur─â a face cu ei ceea ce voi ordona c├ónd va fi momentul oportun". La ├«nceputul r─âzboiului, ├«n Rom├ónia tr─âiau aproximativ 800.000 de evrei. Primul bombardament sovietic asupra Ia┼čiului avea s─â declan┼čeze o adev─ârat─â psihoz─â ├«n r├óndul popula┼úiei, care era informat─â de autorit─â┼úi c─â ÔÇ×evreii au leg─âtur─â direct─â cu pilo┼úii sovietici ┼či c─â unii evrei ie┼čeni piloteaz─â chiar bombardierele sovietice".Potrivit istoricilor, Pogromul de la Ia┼či din iunie 1941 a fost cel mai mare masacru de pe teritoriul Rom├óniei ├«n epoca modern─â ┼či primul masacru antisemit major de la declan┼čarea opera┼úiunii Barbarossa ├«mpotriva Uniunii Sovietice (22 iunie 1941), la care Rom├ónia lui Ion Antonescu a participat ca aliat al Germaniei naziste. ÔÇ×Tragedia din Ia┼či a schimbat brutal profilul demografic, social, economic ┼či cultural al Ia┼čului, un ora┼č ├«n care evreii reprezentau jum─âtate din popula┼úia de circa 100.000 de oameni. P├ón─â la 14.000 de evrei au fost uci┼či ├«n timpul pogromului, la sf├ór┼čitul lunii iunie ┼či ├«nceputul lunii iulie a anului 1941", a explicat Adrian Ciofl├ónc─â, istoric.

Mii de evrei au fost uci┼či ├«n plin─â strad─â de solda┼úi   Foto: cartea veche / Wikipedia

├Än noaptea de 28-29 iunie 1941, Ion Antonescu a ordonat deportarea total─â a popula┼úiei evreie┼čti din Ia┼či. Decizia va fi revizuit─â a doua zi, r─âm├ón├ónd a fi dislocat─â doar popula┼úia masculin─â adult─â. Ordinul prevedea ┼či executarea sumar─â a celor care p─âreau suspec┼úi. Lucrurile au degenerat ca urmare a punerii ├«n aplicare a ordinului neclar al lui Antonescu. ÔÇ×Mul┼úi evrei au fost uci┼či pe loc, acolo unde au fost g─âsi┼úi ├«n ora┼č de patrule mixte compuse din solda┼úi, poli┼úi┼čti, gardieni ┼či jandarmi rom├óni, solda┼úi germani ┼či civili m├óna┼úi de antisemitism. Al┼úi evrei au fost masa┼úi ├«n curtea Chesturii de Poli┼úie, unde s-a deschis focul ├«n plin", precizeaz─â Ciofl├ónc─â.Masacru pl─ânuit?Ulterior, evreii au fost ├«ngr─âm─âdi┼úi ├«n dou─â garnituri care ┼či-au c─âp─âtat trista faim─â de ÔÇ×trenuri ale mor┼úii". Din cauza supraaglomer─ârii, a c─âldurii, a lipsei apei ┼či oxigenului, mii de evrei au murit ├«n cele dou─â trenuri sigilate ┼či p─âzite de solda┼úi.  Exist─â o ├«ntreag─â dezbatere ├«n istoriografia rom├óneasc─â legat─â de rolul pe care l-a jucat generalul Ion Antonescu ├«n pogromul de la Ia┼či. O parte dintre istoricii care ├«l acuz─â pe Ion Antonescu c─â a pl─ânuit pogromul de la Ia┼či se sprijin─â pe nota comandantului Garnizoanei din Ia┼či, colonelul Constantin Lupu, c─âtre generalul Antonescu prin care se pl├ónge c─â a fost demis din postul s─âu, cu toate c─â a executat cu ÔÇ×loialitate ordinele sale" (Arhivele Statului, Bucure┼čti, fond Pre┼čedin┼úia Consiliului de Mini┼čtri, dosar 247/41, f. 10, 25 iulie 1941).Al┼úi istorici sus┼úin c─â generalul Ion Antonescu (acesta, la proces, a negat c─â ar fi dat ordin) nu a fost implicat ├«n pogromul de la Ia┼či, baz├óndu-se pe ÔÇ×anchetele" cerute de conduc─âtor generalului Emanoil Leoveanu, dar ┼či ┼čefului SSI, Eugen Cristescu. Ei mai aduc ca argument ordinul 4914 dat de Ion Antonescu solda┼úilor: ÔÇ×Dezordinile ├«nt├ómplate acum c├óteva zile la Ia┼či au pus armata ┼či autorit─â┼úile ├«ntr-o lumin─â cu totul nefavorabil─â. Cu ocaziunea evacu─ârii Basarabiei, a fost pentru armat─â o adev─ârat─â ru┼čine c─â s-a l─âsat insultat─â ┼či atacat─â de evrei ┼či comuni┼čti, f─âr─â a reac┼úiona. Ru┼činea este ┼či mai mare c├ónd solda┼úii, din proprie ini┼úiativ─â ┼či de multe ori numai ├«n scopul de a jefui sau maltrata, atac─â popula┼úia evreiasc─â ┼či omoar─â la ├«nt├ómplare, astfel cum a fost la Ia┼či".

image

Click aici pentru VIDEO