V├ónau oamenii preistorici animale uria┼če? jpeg

V├ónau oamenii preistorici animale uria┼če?

O cercetare recent─â a unei echipe de arheologi de la Universitatea din Southampton sugereaz─â c─â oamenii din vechime, chiar dinaintea neanderthalienilor, erau capabili s─â lucreze ├«n echip─â pentru a v├óna ┼či tran┼ča animale uria┼če precum elefantul preistoric.

├Än situl de la Ebbsfleet, Kent, s-au descoperit r─âm─â┼či┼úele unui elefant cu filde┼čii drep┼úi (Palaeoloxodon antiquus), ├«n timp ce se construia o cale ferat─â ├«ntre Canalul M├ónecii ┼či Londra. Excav─ârile au adus la lumin─â ┼či o gam─â larg─â de unelte ├«n v├órst─â de nu mai pu┼úin de 420.000 de ani, precum ┼či r─âm─â┼čite a altor animale:specii de rinocer, leu, bour, macac, iepure, castor, scorpion, etc. Prezen┼úa unor fosile care au apar┼úinut animalelor extrem de mari, ├«mpreun─â cu artefactele umane, sugereaz─â c─â oamenii vechi erau v├ón─âtori abili. Depozitele dateaz─â din a┼ča-numita perioad─â interglaciar─â hoxnian─â, c├ónd clima era ceva mai cald─â dec├ót ├«n ziua de azi.

De c├ónd a ├«nceput excavarea, adic─â din 2004, s-au tot analizat dovezile arheologice recuperate de pe sit, inclusiv 80 de unelte din cremene g─âsite ├«mpr─â┼čtiate pe fosila elefantului, cu care acesta a fost tran┼čat. Specia de elefant era de dou─â ori mai mare dec├ót elefantul african de azi. Studiul sugereaz─â c─â cel pu┼úin patru indivizi au participat la opera┼úiunea de m─âcel─ârire ├«n vederea consumului.

Hominidele acestei perioade depindeau de hrana oferită de erbivorele mari. Dintre puţinele schelete de elefant descoperite pe teritoriul european, majoritatea o reprezintă masculi tineri, o recurenţă care infirmă ideea morţii naturale. Pare incredibil că puteau ucide animalele folosind suliţe de lemn, dar trebuie să fi fost posibil, din moment ce in anumite situri, ca la Lehringen, s-au găsit arme printre coastele animalelor.

ebbsfleet jpg jpeg

Hominidele acestea timpurii au disp─ârut ├«n mare parte din nordul Europei ├«n timpul marii ere glaciare cunoscut─â sub numele de glacia┼úiunea anglian─â, deci acum 450.000 de ani, dar popula┼úia s-a ref─âcut ┼či relocat pe m─âsur─â ce clima s-a ├«nc─âlzit ├«napoi ├«n interglaciar.

Capacitatea de a v├óna animale mari, ├«n special elefan┼úi, poate oferi ┼či o explica┼úie privind modul cum au reu┼čit popula┼úiile s─â p─âtrund─â iar─â┼či ├«n nord ┼či ├«n zona Marii Britanii. Artefactele din cremene ale acestor ÔÇťcoloni┼čtiÔÇŁ fac parte dintr-un grup tipologic supranumit clactonian, cuprinz├ónd mici v├órfuri de suli┼ú─â ├«n form─â de fulg ascu┼úiti, ideale pentru t─âierea c─ârnii, uneori cu crest─âturi care usurau t─âierea pielii mai groase.

Analizele depozitului de la Ebbsfleet, ├«n centrul aten┼úiei de 10 ani, unicul din Marea Britanie care reprezint─â dovada clar─â a v├ón─ârii mamiferelor megafaunei, ne arat─â c─â interglaciarul era o perioad─â foarte diferit─â de a noastr─â. Marea varietate de vertebrate fosilizate, precum ┼či polenul din sit, indic─â o puternic─â dezvoltare a vie┼úii, ├«n cadrul unor p─âduri bogate ┼či mla┼čtini lini┼čtite.

Deasupra stratului cu elefantul se afl─â un alt nivel sedimentar care con┼úine unelte diferite, topoare de diverse forme de la finele aceluia┼č interglaciar. Mai trebui investigat dac─â uneltele sunt dovada unei noi coloniz─âri, sau dac─â purt─âtorii culturii clanctoniene au elaborat ei instrumentele mai sofisticate, semn al unei oarecare sedentariz─âri.

sursa:Science Daily