Totul despre matri┼úa antic─â din Sarmizegetusa Regia: cum au ajuns grifonii ┼či tigrii ├«n capitala Regatului Dac jpeg

Totul despre matri┼úa antic─â din Sarmizegetusa Regia: cum au ajuns grifonii ┼či tigrii ├«n capitala Regatului Dac

­čôü Dacia antic─â
Autor: Daniel Guţă

O matri┼ú─â antic─â de bijutier, veche de peste 2.000 de ani, a devenit cea mai valoroas─â pies─â expus─â la Muzeul Civiliza┼úiei Dacice ┼či Romane din Deva. Piesa din bronz a fost cercetat─â timp de doi ani, de la data descoperirii ei ├«n Sarmizegetusa Regia, iar speciali┼čtii au scos la iveal─â detalii incitante despre obiectul arheologic, precizeaz─â adevarul.ro

Matri┼úa dacic─â scoas─â la iveal─â de furtuna din noaptea de S├ónziene, ├«n urm─â cu doi ani, ├«n Sarmizegetusa Regia, a fost expus─â, mar┼úi, la Muzeul Civiliza┼úiei Dacice ┼či Romane din Deva. Piesa antic─â, veche de 2000 de ani, este considerat─â un obiect unic ┼či foarte valoros. Ea poate oferi am─ânunte importante despre via┼úa str─âmo┼čilor no┼čtri, care au locuit ├«n cet─â┼úile dacice, sus┼úin specialitii.

ÔÇŁMatri┼úa este o pies─â extrem de complex─â, ne-am dat seama de acest lucru pe m─âsur─â ce o studiam. Cercetarea ei a fost o aventur─â intelectual─â, care ne-a purtat din spa┼úiul mediteraneean, ├«n spa┼úiul nord pontic, la Roma ┼či ├«n tot felul de locuri ├«n care am g─âsit informa┼úii legate de acest fel de obiectÔÇŁ, a relatat conf. dr. Gelu Florea, de la Universitatea Babe┼č Bolyai, cel care a coordonat cercet─ârile ┼či editarea volumului care descrie matri┼úa.

Matri┼úa antic─â, provenit─â din atelierul unui orfevrier dac (me┼čter ├«n realizarea de bijuterii din metale pre┼úioase) este obiectul de pre┼ú al celei mai importante expozi┼úii organizat─â ├«n acest an, la muzeul devean. ÔÇŁImportan┼úa ┼či valoarea ei este at├ót de mare, astfel c─â am decis ca ea s─â fie expus─â singur─â, ├«ntr-o ├«nc─âpere securizat─â ┼či bine p─âzit─â a muzeului. Amenajarea expozi┼úiei a fost conceput─â astfel ├«nc├ót persoanele care ajung la muzeu s─â poat─â avea o interac┼úiune mai special─â cu imaginile de pe aceast─â matri┼ú─â. Vitrina ┼či luminile fac posibil─â vederea ├«n detaliu a tuturor fe┼úelor eiÔÇŁ, a afirmat Liliana ┼óola┼č, managerul Muzeului Civiliza┼úiei Dacice ┼či Romane din Deva.

Desoperirea fascinant─â din capitala DacieiObiectul antic, unic ├«n Rom├ónia, a fost descoperit ├«nt├ómpl─âtor, ├«n urm─â cu doi ani, ├«n situl fostei capitale dacice din Mun┼úii Or─â┼čtiei. ├Än timpul unei furtuni, petrecut─â ├«n noaptea de S├ónziene, v├óntul a rupt un fag vechi de peste un secol din incinta cet─â┼úii dacice Sarmizegetusa Regia, iar ├«n c─âdere trunchiul a antrenat un alt copac pe care l-a smuls din r─âd─âcini. ├Än groapa creat─â de sub r─âd─âcina trunchiului dobor├ót, a doua zi Vladimir Brilinsky, omul care se ocup─â de administrarea monumentului UNESCO, a descoperit, ├«mpreun─â cu c├ó┼úiva copii pe care ├«i ├«nso┼úea ├«n acel loc, piesa unic─â din bronz.

image

ÔÇ×Era noaptea de S├ónziene, atunci c├ónd pove┼čtile spun c─â bat fl─âc─ârile pe comori. O furtun─â, un copac, doi copaci, tr─âznet, pr─âbu┼čire, groap─â ┼či Ionu┼ú Trufa┼č. Copilul m-a ├«ntrebat ÔÇŁNenea Nunu, ce-i aia verde de acolo?ÔÇŁ Inima mi-a stat ├«n loc, asemenea timpului care nu voia s─â se mai scurg─â. ┼×i da, era ea, cea care ne a┼čtepta cuminte, nederanjat─â de fascinanta l─âcomie, deja tradi┼úional─â, a locului:matri┼úa din bronz de la Sarmizegetusa Regia. Ridic├ónd-o tremur├ónd, sub privirile uluite ale copiilor ce m─â ├«nso┼úeau, am sim┼úit c─â a venit vremea s─â ├«n┼úeleg c─â nu am tr─âit degeaba pe p─âm├ónt, c─â pe l├óng─â un copil f─âcut, pe lang─â o carte citit─â ┼či pe l├óng─â un pom s─âdit am mai f─âcut ┼či altceva. Ceva pentru care, acum, Dumnezeu m─â r─âspl─âtea. Un dar de la Dumnezeu, pentru cei 20 de ani b─âtu┼úi pe muchie ├«n care Sarmizegetusa mi-a ocupat ├«ntreg sufletul, mi-a m├óncat s─ân─âtatea, mi-a fermecat mintea, mi-a dat tot ce poate primi un om mai de pre┼ú,   ├«ntr-o via┼ú─â ├«ntreag─âÔÇŁ, a spus Vladimir Brilinsky, administratorul sitului UNESCO ┼či omul care a participat la descoperirea celui mai ciudat obiect din Sarmizegetusa Regia.

I-a fascinat pe speciali┼čtiDin luna iunie 2013 ┼či p├ón─â ├«n prezent matri┼úa a fost prelucrat─â ┼čtiin┼úific de c─âtre colectivul de cercetare al ┼čantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia. Potrivit arheologilor, ea era folosit─â ├«n antichitate la realizarea tiparelor pentru turnat piese decorative din metale pre┼úioase, fiind singura pies─â de acest fel descoperit─â p├ón─â acum pe ├«ntreg teritoriul fostei Dacii. Obiectul de form─â hexagonal─â este ├«ncrustat cu sculpturi ale unor animale mitiologice, provenite din zona mediteraneean─â. ÔÇťSunt o serie ├«ntreag─â de animale fabuloase ┼či reale ├«n aceast─â matri┼ú─â, iar ├«ns─â┼či faptul c─â ea a func┼úionat la Sarmizegetusa Regia, ├«n ajunul cuceririi romane ne spune c─â mediile dacice rezonau la aceast─â art─â care ilustreaz─â fiin┼úe mitologice. Exist─â c├óteva prelu─âri din acest bestiar fantastic ┼či ├«n arta local─â din Mun┼úii Or─â┼čtiei, cum sunt grifonii, dar ┼či alte animale. Acest lucru ne spune c─â aristocra┼úia dac─â rezona la tot ce ├«nseamn─â acest univers fabulos, indiferent de unde provine. Arta care ilustreaz─â aceast─â matri┼ú─â vorbe┼čte o llimb─â interna┼úional─â cu leg─âturi ├«n spa┼úiul mediteraneean ┼či nord-pontic. Este foarte important c─â ea a fost g─âsit─â ┼či a func┼úionat ├«n SarmizegetusaÔÇŁ, a afirmat istoricul Gelu Florea.

image

Click aici pentru video

Matri┼úa me┼čterului orfevrierMatri┼úa descoperit─â la Sarmizegetusa Regia a fost realizat─â din bronz, foarte probabil prin metoda cerii pierdute. Este o pies─â masiv─â, de circa opt kilograme, cu opt fe┼úe, dintre care cele dou─â principale de form─â hexagonal─â, iar celelalte rectangulare. Lungimile laturilor ei au aproximativ opt centimeri, iar grosimea ei este de cinci centimetri. Elementele de decor sunt redate negativ. Potrivit cercet─âtorilor, artefactul a fost descoperit ├«n stare bun─â de conservare, pe suprafa┼úa lui put├óndu-se observa, ├«ns─â, urme de utilizare. Cu ajutorul matri┼úelor de acest tip se ornamentau foi sub┼úiri din metale pre┼úioase (aur ┼či argint) sau din aliaj pe baz─â de cupru. Imprimarea motivelor se f─âcea prin presarea acestor foi┼úe ├«n interiorul modelului redat ├«n negativ. Cu o astfel de matri┼ú─â erau realizate medalioane, falere, aplici sau elemente ale unor bijuterii.

image

Istoricii care s-au ocupat de cercetarea ei sus┼úin c─â o asemenea pies─â era destul de costisitoare, astfel c─â ├«ntreaga ei suprafa┼ú─â era utilizat─â. Bestiarul, real ┼či fabulos, reprezentat pe pies─â, este bogat ┼či divers. SEste compus din animale fabuloase ÔÇô grifoni ┼či animale reale:leu, tigru, leopard, rinocer, hipopotam, urs, mistre┼ú, lup, taur, zimbru, c├óine, cerb, cal, ┼úap, antilop─â, iepure. Tema scenelor reprezentate pe matri┼ú─â, lupta dintre animale, este foarte veche ┼či r─âsp├óndit─â pe spa┼úii culturale vaste. Ea este redat─â cu o grij─â deosebit─â.

Grifoni ┼či rinoceriPotrivit cercet─âtorilor, grifonul este o creatur─â fabuloas─â, n─âscut─â ├«n imaginarul oriental ├«nc─â din secolul IV ├«nainte de Hristos, el reprezent├ónd un motiv frecvent ├«n artele decorative antice. Pe matri┼ú─â se afl─â trei tipuri de grifoni:grifonul-vultur, grifonul-leu ┼či grifonul-lup. Dac─â primele dou─â tipuri se g─âsesc pe un spa┼úiu larg, grifonul-lup este specific spa┼úiului nord-pontic. Elefantul a fost bine cunoscut ├«n spa┼úiul mediteraneean, iar reprezent─ârile sale ├«n art─â, inclusiv numismatice, sunt destul de frecvente. ├Än schimb apari┼úiile rinocerului ┼či hipopotamului sunt surprinz─âtoare, deoarece imaginile acestora au fost rare ├«n Antichitate. Aceste animale puteau fi v─âzute ├«n cadrul jocurilor din amfiteatru. De pe matri┼ú─â lipsesc elementele vegetale ┼či antropomorfice. Unele reprezent─âri ale grifonului-lup au fost contorsionate ├«n forma literei ÔÇŁSÔÇŁ, care stilistic se apropie de arta stepelor, sus┼úin istoricii.

image

Potrivit istoricului Gelu Florea, matri┼úa a fost realizat─â ┼či utilizat─â ├«n secolul I ├«nainte de Hristos, iar prezen┼úa ei ├«n capitala Regatului Dac reprezint─â o dovad─â ├«n plus a conect─ârii acestui spa┼úiu cultural la fluxul artistic ┼či tehnologic de foarte bun─â calitate din antichitate.