Şeful diplomaţiei UE visează la o armată europeană permanentă: „Nu a fost niciodată mai evidentă această nevoie ca acum, după evenimentele din Afganistan”

Retragerea Statelor Unite din Afganistan va fi un „catalizator” pentru Uniunea Europeană în eforturile de a-şi întemeia propria forţă militară permanentă, a declarat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, relatează adevarul.ro.

După o întâlnire a miniştrilor apărării din statele membre U.E., Josep Borrell a spus că a venit momentul ca Uniunea Europeană să-şi întemeieze propriul corp armat expediţionar, considerat de mai mulţi politicieni europeni ca fiind doar un alt nume pentru o armată permanentă. Tentativele de încurajare a unei mai strânse cooperări militare între statele membre U.E. sunt mai vechi şi profund controversate, dar Borrell a declarat că „deficienţele” autonomiei statelor europene faţă de S.U.A. au fost evidente în ultimele luni. Guvernele statelor U.E. nu au reuşit să convingă S.U.A. să-şi amâne plecarea de pe aeroportul din Kabul pentru a asigura evacuare în siguranţă a tuturor cetăţenilor europeni şi a afganilor care au colaborat cu puterile occidentale.

Chiar dacă oficialii U.E. au recunoscut că era nevoie de doar 5.000 de soldaţi pentru a menţine securitatea în perimetrul aeroportului, ţările europene nu au putut oferi acest număr de militari. Borrell consideră că incapacitatea Uniunii Europene din timpul evacuării ar trebui să fie „un semnal de alarmă”. Charles Michel, preşedintele Consiliului European, şi Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, i-au dat dreptate şefului diplomaţiei europene. „Este clară nevoie pentru o apărare europeană şi nu a fost niciodată mai evidentă decât acum, după evenimentele din Afganistan. Sunt evenimente care reprezintă un catalizator pentur istorie. Uneori se întâmplă ceva care împinge istoria, crează o breşă, iar eu cred că evenimentele din Afganistan din această vară sunt un astfel de caz”, a spus Borrell. Lipsa unor investiţii susţinute în apărare din partea guvernelor europene, dar mai ales îngrijorările că o armată europeană ar submina NATO se numără printre principalele obstacole în calea înfiinţării unui corp militar european. În 2007, au fost înfiinţate două grupuri de luptă ale U.E. care au ajuns la un total de 1.500 de soldaţi, dar nu au fost niciodată mobilizate.

Surse diplomatice citate de publicaţia The Guardian susţin că declaraţiile lui Borrell sunt lupte de realitate politică din capitalele statelor membre U.E. „Am mai trecut prin asta - ce lider va accepta ca cetăţenii ţării sale să fie omorâţi în numele U.E.? Ce probleme ar trebui să rezolve această forţă expediţionară? Borrell oare chiar ia în serios ideea că U.E. poate înlocui S.U.A.?”, a declarat un diplomat.

Statele U.E. au luat în considerea până acum ideea de a pune bazele unui corp de intervenţie care să ajungă la 5.000 de soldaţi, aceştia urmând să se pregătească împreună şi să aibă capacitatea logistică de a fi mobilizaţi pentru intervenţii militare atunci când e nevoie. Unele publicaţii occidentale au vehiculat ideea că Borrell ar fi insistat pentru un total de 50.000 de soldaţi pentru această forţă militară, dar şeful diplomaţiei europene a negat informaţia vineri, spunând că 5.000 de soldaţi sunt suficienţi pentru a compensa „retragerea” Statelor Unite din rolul pe care îl joacă pe scena globală.