Regina Ana ├«mpline┼čte 90 de ani jpeg

Regina Ana ├«mpline┼čte 90 de ani

Pe Regina Ana a Rom├óniei am cunoscut-o personal, cu mai mul┼úi ani ├«n urm─â, cu ocazia lans─ârii c─âr┼úii mele ÔÇ×Marie of Romania. Images of a QueenÔÇŁ, ├«nso┼úindu-l pe Regele Mihai. Majestatea Sa Regina fascineaz─â prin spontaneitate, este plin─â de via┼ú─â, o fire optimist─â, iar prin devotamentul s─âu a format o frumoas─â familie. Experien┼úa de via┼ú─â i-a dat o sensibilitate deosebit─â ├«n a ├«n┼úelege oamenii.

Devotamentul s─âu pentru Regele Mihai ┼či familia regal─â, normalitatea manierelor ┼či naturale┼úea sa au conturat imaginea Reginei Ana ├«n Rom├ónia postdecembrist─â, imagine care o plaseaz─â printre personalit─â┼úile pe care Rom├ónia le-a dob├óndit, dar le-a folosit prea pu┼úin.

Educa┼úia primit─â de Regina Ana, etica muncii ├«n spiritul catolic, experien┼úa r─âzboiului, dar ┼či a vie┼úii ├«n exil i-au conturat o puternic─â personalitate. Aceasta s-a n─âscut la Paris pe 18 septembrie 1923, fiind fiica Principelui Ren├ę de Bourbon-Parma ┼či a Principesei Margrethe a Danemarcei. Pe filier─â matern─â, Regina Ana este str─ânepoata Regelui Christian IX al Danemarcei. Tot pe filiera matern─â, bunica sa Principesa Marie d'Orl├ęans se c─âs─âtorise cu Principele Valdemar, fiul Regelui Christian IX al Danemarcei. Pe filiera patern─â, bunica era Infanta Portugaliei, iar bunicul, Duce de Parma ┼či Piacenza, a fost ultimul suveran al acestui ducat ├«nainte de unificarea cu Italia. De la 16 ani Ana de Bourbon-Parma era refugiat, la 19 ani a plecat la r─âzboi sub culorile Fran┼úei, ├«nv─â┼ú├ónd s─â fie infirmier─â, mecanic ┼či ┼čofer de ambulan┼ú─â, conduc├ónd prin c├ómpuri minate, continu├ónd via┼úa militar─â p├ón─â la sf├ór┼čitul r─âzboiului ├«n Maroc, Algeria, Italia, Luxemburg, Germania, a fost pe trei continente ├«ntre 1941-1945, iar ├«n prim─âvara lui 1945 a primit decora┼úia francez─â Crucea de R─âzboi.

Frumuse┼úea ┼či spontaneitatea Principesei Ana l-au cucerit pe monarhul Rom├óniei de la prima ├«nt├ólnire din noiembrie 1947 la Londra, cu ocazia c─âs─âtoriei Principesei Elisabeta a Marii Britanii cu Principele Philip Mountbatten. Importan┼úa acestei ├«nt├ólniri a fost semnalat─â imediat de diploma┼úii rom├óni acredita┼úi la Londra. Pe 26 noiembrie Lega┼úia Rom├óniei din Londra trimitea o telegram─â ministrului afacerilor str─âine, Ana Pauker, comunic├ónd:

Regele p─âr─âse┼čte Vineri Londra, oprindu-se ├«n Elve┼úia.... Din izvor sigur, Negel mi-a spus c─â "aduce ├«n ┼úar─â o veste bun─â". Cred c─â este vorba despre c─âs─âtoria Regelui. Se vorbe┼čte despre principesa Bourbon-Parma cu care a fost v─âzut foarte deseori aici. ├Än suita Regelui se vorbe┼čte cu insisten┼ú─â despre posibilitatea c─âs─âtoriei. Principesa a fost tot timpul r─âzboiului ├«n armata lui De Gaulle, ├«mpreun─â cu fratele ei, principele Michel Bourbon-Parma.

Aten┼úia autorit─â┼úilor rom├óne a fost ├«ndreptat─â asupra viitoarei mirese a Regelui Mihai. Presa interna┼úional─â deopotriv─â ├«ncerca s─â ob┼úin─â scurte interviuri de la Regina-Mam─â Elena prin care s─â cunoasc─â am─ânunte despre Principesa de Bourbon-Parma. Rapoarte ale serviciilor secrete de informa┼úii consemnau:┼čtirile sosite de cur├ónd din Elve┼úia arat─â c─â Regele Mihai al Rom├óniei va cere cur├ónd guvernului s─âu permisiunea de a se c─âs─âtori cu Principesa Ana de Bourbon. S├ómb─ât─â la Copenhaga circulau numeroase zvonuri ├«n leg─âtur─â cu persoana ce va reprezenta familia regal─â danez─â la c─âs─âtoria din Bucure┼čti. Este probabil c─â ├«ndatoririle oficiale ale Regelui Frederic nu-i vor permite lui sau Reginei Ingrid s─â mearg─â la Bucure┼čti, astfel c─â se accept─â aproape unanim ca familia regal─â s─â fie reprezentat─â de succesorul la tronul regal, principele Knud, care este fratele regelui. Pe de alt─â parte, la Lausanne, ┼čtirile ├«n leg─âtur─â cu logodna dintre Regele Mihai ├«n v├órst─â de 26 de ani ┼či t├ón─âra principes─â danez─â, au fost confirmate de maiorul Vergotti, secretarul particular al Regelui. El a afirmat c─â Regele va cere permisiunea guvernului s─âu ÔÇťprobabil ├«n cursul s─âpt─âm├ónii viitoareÔÇŁ. Regina-Mam─â Elena a Rom├óniei, Ducesa de Aosta, ┼či principesa Ana se afl─â ├«n prezent la un hotel din ├«mprejurimile ora┼čului Lausanne. Dar abdicarea impus─â de comuni┼čti Regelui Mihai a ├«nsemnat ├«nceputul exilului. La scurt timp dup─â acel moment nefast, Principesa Ana Bourbon-Parma a fost intervievat─â, ┼čtirea difuz├óndu-se la postul de radio Londra pe 1 ianuarie 1948. Principesa a declarat:

318x425 1 jpg jpeg

"Oriunde va merge, ├«l voi urma. Abdicarea a fost o surpriz─â pentru mine. Am auzit ┼čtirea la radio".

├Än cele din urm─â, c─âs─âtoria Regelui Mihai cu Principesa Ana de Bourbon-Parma a avut loc pe 10 iunie 1948, ├«n Sala Tronului a Palatului regal din Atena. Regina Ana a fost ├«ntotdeauna cea care ┼či-a dedicat via┼úa familiei, so┼úului ┼či copiilor.

Fiica sa mai mare, Principesa Mo┼čtenitoare Margareta spunea despre mama sa c─â ÔÇ×este o fiin┼ú─â energic─â, tonic─â ┼či mereu ┼či-a p─âstrat bucuria de a tr─âi. Regina a fost mereu o personalitate autentic─â, ├«n c─âutare de spontan, un om care a fugit mereu de convenien┼úeÔÇŁ. Dup─â ce s-a mutat cu familia la re┼čedin┼úele din Anglia sau Elve┼úia, via┼úa Reginei a fost asem─ân─âtoare oric─ârei mame, ├«┼či ducea fetele la ┼čcoal─â, le preg─âtea, rezolva treburile cotidiene din cas─â. Cu toate acestea Regina Ana recuno┼čtea c─â:

ÔÇ×cea mai mare suferin┼ú─â a noastr─â ├«n exil a fost faptul c─â nu aveam posibilitatea de a spune lumii ceea ce ┼čtiam foarte bine, fiindc─â lumea nu era dispus─â s─â asculte adev─âruri pe care istoria le-a confirmatÔÇŁ.

Anii de exil al─âturi de Rege au fost pentru Regina Ana ani de a┼čteptare, dedica┼úi familiei sale. Dup─â 1989 l-a ├«nso┼úit pe Regele Mihai, ├«n majoritatea activit─â┼úilor care vizau sus┼úinerea Rom├óniei, dar a fost al─âturi ┼či atunci c├ónd autorit─â┼úile postdecembriste l-au expulzat pe Rege din ┼úar─â ├«n decembrie 1990, apoi ├«n vizita istoric─â de Pa┼čte din aprilie 1992 ├«n Rom├ónia, precum ┼či ├«n alte momente dup─â 1997. Rom├ónia pentru Regina Ana este patria visat─â, la inima c─âreia a ajuns poate nedrept de t├órziu.

Sursa:www.adevarul.ro