Primul apeduct din Transilvania pleca de la poalele ÔÇ×MamutuluiÔÇť jpeg

Primul apeduct din Transilvania pleca de la poalele ÔÇ×MamutuluiÔÇť

­čôü Preistorie
Autor: Redac╚Ťia
­čŚô´ŞĆ 3 ianuarie 2012

Apeductul considerat de istorici primul din Transilvania a fost folosit timp de patru decenii, pentru aprovizionarea ora┼čului Alba Iulia cu ap─â. Acum, anumite tronsoane ar putea fi valorificate turistic.

Alba Iulia medieval─â a cunoscut  o dezvoltare remarcabil─â ├«n timpul lui Gabriel Bethlen, ales principe al Transilvaniei ├«n 1613. Mare amator de muzic─â ┼či art─â aduce la Alba Iulia oameni de cultur─â renumi┼úi, mai ales dup─â ce ├«ntemeiaz─â Academia de ob┼čte. Cel mai renumit a fost Martin Opitz, considerat p─ârintele literaturii de limb─â  german─â. ├Än timpul s─âu sunt construite cele dou─â bastioane de ap─ârare ale Cet─â┼úii medievale ┼či  se fac lucr─âri la la Palatul Principilor, situat acum ├«n spatele statuii lui Mihai Viteazul.

Apeductul:tuburi ceramice de 7 kilometriUna dintre cele mai mari realiz─âri edilitare la care ┼či-a adus aportul a fost  primul apeduct din Transilvania, care a alimentat Cetatea din Alba Iulia cu ap─â.

ÔÇ×Este primul apeduct din Transilvania de care se ┼čtie. A fost cercetat la ├«nceputul secolului XX de cel care a pus bazele primelor colec┼úii ale Muzeului Na┼úional al Unirii. Aici se ┼či p─âstreaz─â mai multe tuburi ceramice cu ajutorul c─ârora s-a f─âcut alimentarea cu ap─â pe o distan┼ú─â de aproximativ 7 kilometri, la o diferen┼ú─â de nivel de 300 de metri. Adalbert Cserni a coordonat ┼či lucr─ârile de cercetare arheologic─â ┼či a f─âcut ┼či fotografiile din timpul s─âp─âturilor, care se p─âstreaz─â la Muzeul UniriiÔÇť, explic─â Dan Anghel de la Muzeul Na┼úional al Unirii.

Apeductul avea punctul de plecare la poalele dealului ÔÇ×MamutÔÇť, colina care str─âjuie┼čte ora┼čul Alba Iulia, ├«n zona cunoscut─â drept ÔÇ×F├ónt├óna Ho┼úilorÔÇť. Sistemul de transport al apei este considerat unul ingenios pentru Transilvania secolului XVII. Tuburile din ceramic─â erau montate pe un pat de c─âr─âmid─â ┼či acoperite cu mortar ├«n care se punea adaos de c─âr─âmid─â pentru hidraulicizare. Potrivit istoricului, ├«ntruc├ót panta era foarte mare, din loc ├«n loc erau montate sisteme de sc─âdere a presiunii apei, pentru a nu distruge conductele din ceramic─â.

2 58 jpg jpeg