O rela┼úie ├«ncurcat─â: banii, biserica ┼či patrimoniul jpeg

O rela┼úie ├«ncurcat─â: banii, biserica ┼či patrimoniul

­čôü Patrimoniu
­čŚô´ŞĆ 20 martie 2012

Banii. Aceasta este problema pe care o invoc─â cel mai adesea autorit─â┼úile ├«n Rom├ónia c├ónd e vorba de a ├«nf─âptui ceva. Patrimoniul, ├«n general, este printre ultimele domenii din agenda ale┼čilor no┼čtri. Asta pentru c─â nu strig─â, nu amenin┼ú─â, nu moare, nu poate fi cump─ârat cu un kilogram de orez ┼či o sticl─â de ulei ┼či are un mare dezavantaj:nu voteaz─â.

De aceea ┼či bugetul pentru cultur─â ┼či patrimoniu este at├ót de mic, ├«nc├ót nu se vede. Nu vom discuta acum aceste deficien┼úe, ci modul ├«n care se administreaz─â acei pu┼úini bani care ├«n cele din urm─â ajung. Se pot observa o serie de neconcordan┼úe ┼či nepotriviri ├«n ce prive┼čte modalitatea de finan┼úare a pu┼úinelor proiecte care ├«n cele din urm─â primesc bani de la buget. Nu putem dec├ót s─â prezent─âm faptele ┼či s─â v─â l─âs─âm pe dumneavoastr─â s─â trage┼úi concluzia final─â:de ce e a┼ča?

Pentru o mai clar─â concluzie vom analiza dou─â cazuri despre care am scris ├«n urm─â cu c├óteva s─âpt─âm├óni:Casa Sofian din municipiul Boto┼čani ┼či bisericile de lemn ┼či/ sau zid din Oltenia, pentru care asocia┼úia Alexis Project a realizat o carte ce prezint─â starea de degradare a a acestora. Am ales aceste monumente urm├ónd urm─âtoarele considerente:

1. Toate sunt monumente istorice de importan┼ú─â local─â sau na┼úional─â-categoria A sau B2. Cele mai multe dintre ele (cartea face referire la unele elemente din diverse ansambluri arhitecturale n.r.) sunt ├«ntr-o stare avansat─â de degradare ┼či necesit─â repara┼úii urgente.3. Cele dou─â puncte de mai sus sunt principalii factori care determin─â Institutul Na┼úional al Patrimoniului ┼či Ministerul Culturii s─â includ─â sau nu un monument ├«n Planul Na┼úional de Restaurare.4. Ar mai fi un aspect:toate sunt sub obl─âduirea aceluia┼či st─âp├ón-Biserica Ortodox─â Rom├ón─â

Totu┼či exist─â o curiozitate inexplicabil─â:de ce acolo unde proprietarul manifest─â un interes specific, monumentul a intrat ├«n PNR ┼či unde nu, este direct interesat la nivel ├«nalt (cel pu┼úin eparhial, dac─â nu mitropolitan n.r.) imobilul nu are nicio ┼čans─â? ├Än plus, de ce doar statul trebuie s─â investeasc─â ├«ntr-o cl─âdire donat─â unei institu┼úii autonome, care se manifest─â exact ca o societate privat─â?

Planul Naţional de Restaurare-împărţit aleatoriu?

Cu privire la atribu┼úiile Institutului Na┼úional al Patrimoniului, iat─â ce se men┼úioneaz─â pe site-ul institu┼úiei:ÔÇ×Institutul Na┼úional al Patrimoniului elaboreaz─â, potrivit strategiei Ministerului Culturii ┼či Patrimoniului Na┼úional, ┼či supune aprob─ârii acestuia Planul Na┼úional de Restaurare (PNR) ┼či asigur─â atribuirea contractelor de proiectare ┼či execu┼úie a lucr─ârilor de restaurare, conservare, protec┼úie ┼či punere ├«n valoare a obiectivelor cuprinse ├«n acesta, potrivit legii (HG 1258/2001). Planul Na┼úional de Restaurare este principalul program al Ministerului Culturii ┼či Patrimoniului Na┼úional prin care se aloc─â fonduri provenite de la bugetul de stat pentru lucr─âri de restaurare a patrimoniului arhitectural din Rom├ónia. Num─ârul mare de obiective care necesit─â interven┼úii urgente de consolidare a structurii de rezistent─â, restaurare a componentelor de arhitectur─â sau artistice, comparativ cu sumele alocate de la bugetul de stat si nesemnificativa participare la cofinan┼úarea lucr─ârilor de c─âtre proprietari a determinat conceperea ┼či utilizarea de noi criterii pentru stabilirea priorit─â┼úilor in finan┼úarea lucr─ârilor din Programul Na┼úional de Restaurare."

Altfel spus, PNR este unicul program prin care statul, respectiv Ministerul Culturii, finan┼úeaz─â cl─âdirile de patrimoniu. Teoretic, criteriile dup─â care se ├«mpart banii ┼úin de stadiul de degradare ┼či de importan┼úa cl─âdirii. ├Än cele dou─â articole ÔÇ×S.O.S. bisericile Olteniei!" ┼či "Casa Sofian, o ruin─â cu un proprietar de lux, folosit─â doar la fotografiile de nunt─â" am prezentat pe larg cazurile monumentelor ┼či am ar─âtat ┼či stadiul proiectelor, dac─â acestea exist─â. Totu┼či, dintre multele imobile care se afl─â sub patronajul Bisericii Ortodoxe Rom├óne, doar casa Sofian se afla ├«n PNR. ├Än plus, banii nu vin dec├ót de la stat f─âr─â aportul financiar al beneficiarului:Mitropolia Moldovei ┼či a Sucevei. Este interesant c─â dintre zecile de biserici care stau s─â cad─â ├«n ├«ntreaga ┼úar─â, este ales ├«n Planul Na┼úional de Restaurare un monument care va servi B.O.R. drept Centru Cultural-Ecumenic.

Problema c─â s-ar acorda bani Casei Sofian din Boto┼čani de la Ministerul Culturii este una fals─â. Directorul Direc┼úiei de Cultur─â Boto┼čani, D─ânu┼ú Hu┼úu, chiar ne atr─âgea aten┼úia c─â din articolul men┼úionat mai sus s-ar ├«n┼úelege c─â Ministerul Culturii, al c─ârui reprezentant ├«n teritoriul este domnia sa, ar fi vinovat c─â nu s-a f─âcut ceva cu acest imobil. Nu aceasta era ideea, ci ├«ntrebarea corect─â este:manifest─â cineva vreun interes deosebit pentru Casa Sofian ├«n detrimentul celorlalte ┼či de ce aceasta este reparat─â doar pe banii statului? De ce proprietarul sau administratorul actual nu a primit o serie de sarcini financiare cu privire la acest imobil? Iar dac─â statul ar avea obliga┼úia s─â refac─â monumentele patronate de B.O.R., atunci celelalte monumente de ce nu sunt ├«n program?

Cel mai probabil exist─â un interes deosebit ca acest monumentl care nu este loca┼č de cult, c─â de a┼ča ceva B.O.R. nu duce lips─â, s─â fie ref─âcut. ├Än privin┼úa celorlaltor monumente istorice care ├«n schimb sunt biserici, acest interes este doar la nivel declarativ, lipsind ├«n fond.

Click pe imagini pentru a vedea mai multe fotografii

image

Adrian Gheorghe, directorul ONG-ului Alexis Project identific─â, astfel, o serie de vinova┼úi pentru dezastrul generalizat din Oltenia:ÔÇ×exist─â entit─â┼úi desemnate legal din r├óndul Bisericii Ortodoxe, ale administra┼úiei locale/centrale, precum ┼či institu┼úii descentralizate teritoriale aflate ├«n subordinea Ministerului Culturii ┼či Patrimoniului Na┼úional, ce nu ├«┼či exercit─â optim atribu┼úiile specifice pentru salvarea ┼či prezervarea patrimoniului na┼úional religios. Asist─âm astfel la imagini cu biserici ┬źjupuite┬╗, fresce/elemente de mobilier/structuri de rezisten┼ú─â distruse, termopane montate pe monumente de secol XVIII, instala┼úii electrice sau de climatizare fixate impropriu ├«n zid─âria original─â, icoane ┼či c─âr┼úi de patrimoniu na┼úional depozitate ├«n condi┼úii improprii sau ├«nstr─âinate c─âtre persoane fizice neautorizate". Autorul men┼úioneaz─â demersul Mitropoliei Olteniei, administratorul obiectivelor de patrimoniu men┼úionate, de a ini┼úia proiecte de restaurare, ├«ns─â surprinde greutatea cu care se implementeaz─â acestea din cauza insuficien┼úei resurselor financiare.

Banii sunt într-adevăr o problemă, dar împărţirea lor lasă la fel de mult de dorit. Este foarte bine că se reface Casa Sofian, că a fost inclusă în acest plan, dar oare s-a făcut corect această selecţie?

Click aici pentru mai multe imagini

image

Biserica Ortodoxă Română - un mare proprietar de clădiri de patrimoniu

Potrivit tradi┼úiei rom├óne┼čti, tot ce avea mai bun o comunitate era investit ├«n loca┼čul reprezentativ - biserica; acest lucru a fost unul cotidian p├ón─â ├«n epoca modern─â. C─â patrimoniul ecleziastic nu mai reprezint─â ├«ns─â, ├«n timpurile noastre, o prioritate este ├«ns─â o realitate crud─â. Totu┼či acest bun cultural ┼či istoric are ├«n fapt un st─âp├ón, ┼či ├«nc─â unul foarte puternic: Biserica Ortodox─â Rom├ón─â. Mult─â vreme biserica a fost parte integrat─â a statului, manifest├ónd puteri similare cu cele ale st─âp├ónirii laice sau chiar mai mari. Epoca modern─â, la noi ├«ncep├ónd cu Alexandru Ioan Cuza, a a┼čezat rela┼úia biseric─â-stat pe un alt fundament. Modelul bizantin ├«n care statul ┼či Biserica se ├«mpleteau a fost schimbat cu cel al Revolu┼úiei Franceze. Astfel statul a devenit laic, iar Biserica o institu┼úie autonom─â ┼či separat─â de acesta. Acest lucru nu este un secret, ci este consemnat chiar ├«n statului B.O.R. ├«n primele articole: "Biserica Ortodox─â Rom├ón─â este autocefal─â ┼či unitar─â ├«n organizarea ┼či ├«n lucrarea sa pastoral─â, misionar─â ┼či administrativ─â. (...)Biserica Ortodox─â Rom├ón─â se administreaz─â ├«n mod autonom prin organisme proprii reprezentative, constituite din clerici ┼či mireni, potrivit Sfintelor Canoane, dispozi┼úiilor prezentului Statut ┼či altor dispozi┼úii ale autorit─â┼úii biserice┼čti competente."

Nu este niciun secret nici faptul c─â ├«n gestiunea B.O.R. au r─âmas toate aceste loca┼čuri reprezentative ale comunit─â┼úilor ┼či c─â ├«n prezent peste o treime din monumentele ├«nscrise pe Lista Monumentelor Istorice apar┼úin B.O.R. Problema se pune cu administrarea lor din punct de vedere al repara┼úiilor ┼či al restaur─ârilor. Aici biserica se d─â la o parte. Sunt sute de loca┼čuri de cult, nu doar cele men┼úionate ├«n lucrarea S.O.S - Zestrea cultural─â a Olteniei, ├«ntr-o stare deplorabil─â pe care degeaba ├«ncearc─â s─â le repare unii preo┼úi mai vrednici.

Dilema care r─âm├óne este cum ar trebui tratat─â Biserica ├«n raport cu patrimoniu? Legea spune c─â se poate recurge la amenzi ├«mpotriva proprietarului dac─â acesta nu are grij─â de imobil. Totu┼či, ├«n practic─â am v─âzut adesea c─â directorii direc┼úiilor de cultur─â se feresc s─â dea amenzi la stat ┼či prin extensie Bisericilor. Toate institu┼úiile care au vreo leg─âtur─â cu statul sunt oarecum ferite de amenzi pentru c─â astfel s-ar strica rela┼úiile la nivel local ├«ntre autorit─â┼úi. Astfel ocaua priva┼úilor e mai grea dec├ót a bugetarilor, iar B.O.R., de┼či ├«n practic─â o institu┼úie autonom─â - aproape la fel de independent─â ca ┼či o societate privat─â, beneficiaz─â de "bunele tratamente", care de┼či nu sunt prev─âzute undeva se aplic─â destul de des, dup─â cum am v─âzut ┼či ├«n cazul Cet─â┼úii romane de la Dinoge┼úia.

Mai mult dec├ót at├ót, Biserica nu particip─â la renov─ârile de la Boto┼čani, ascunz├óndu-se sub umbrela acelora┼či bune tratamente ┼či a fricii de Dumnezeu a oamenilor. ├Än fond, cum s─â spui nu? Legea-i lege pe h├órtie ┼či cel mult la Bucure┼čti. Astfel, pu┼úinii bani care merg ├«n acest domeniu sunt direc┼úiona┼úi cu aten┼úie, respect├ónd formal prevederile legale, dar mai presus, diverse interese.