Cercetarea arheologică a sitului Şoimeni „Dâmbul Cetăţii”, campania 2025 (©  Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni)

Noi descoperiri arheologice în sitului Dâmbul Cetății din județul Harghita / FOTO

📁 Muzeele României
🗓️ 6 decembrie 2025

Echipa de arheologi și cercetători din cadrul Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, coordonată de dr. Valerii Kavruk (în calitate de responsabil științific) și formată din dr. Dan Buzea, dr. Dan Ștefan și dr. Puskás József, au continuat, și în acest an, cercetarea arheologică interdisciplinară a sitului Șoimeni „Dâmbul Cetății”, comuna Păuleni-Ciuc, jud. Harghita (în continuare vom folosi termenul de situl Dâmbul Cetății). Cercetarea s-a realizat cu finanțarea din partea Ministerului Culturii, conform Autorizației nr. 10/22.04.2025.

Scurtă prezentare

Între perioada 2019–2025, cercetările s-au concentrat asupra structurilor de împrejmuire și fortificare identificate la marginile vestică, nord-vestică, nord-estică și estică ale sitului. Au fost descoperite și documentate 7 șanțuri, două valuri de pământ și un posibil val cu piatră. Cel mai timpuriu șanț, situat pe panta vestică a promontoriului, este asociat cu locuirea de tip Cucuteni–Ariușd (cca. 4500 - 4000 î. Hr.), în timp ce alte trei șanțuri conțin fragmente ceramice specifice grupului Ciomortan (cca. 2100 - 1900 î. Hr.) și culturii Wietenberg (cca. 1900 - 1650 î. Hr.), scrie Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, pe pagina de Facebook a instituției.

În campania din anul 2025, principalul obiectiv al cercetării arheologice a fost acela de a documenta un Șanț (Complexul arheologic nr. 15), care a aparținut unui „Gard interior” asociat probabil cu structurile de locuit amenajate în diferite perioade de ocupare a sitului.

Șanțul a fost identificat pe marginea interioară a valului de pământ pe lungimea de 18 m și lățimea de circa 0,3 - 0,5 m. Umplutura șanțului din partea superioară nu era uniformă. Aceasta era formată din bolovani de piatră neprelucrați, de dimensiuni diverse și din pietriș asemănător cu cel din umplutura valului. Pe toată lungimea s-a observat faptul că șanțul perfora stratul de cultură eneolitic. Șanțul este săpat în stânca locală, are pereții verticali și pe alocuri fundul plat. Pe fundul șanțului au fost descoperite din loc în loc mai multe gropi ale unor stâlpi ce formau probabil un gard interior al așezării. Cea mai mare parte a șanțului arată în secțiune în forma literei ”U”, dar pe alocuri se îngustează spre fund și are secțiunea în forma literei ”V”.

În acest șanț, a fost descoperită o groapă formată dintr-o aglomerare de fragmente ceramice provenite de la mai multe categorii de recipiente (oale, castroane, amfore și amforete) alături de care s-au descoperit resturi de oase animaliere, fragmente mici de lemn ars și pietre de diferite dimensiuni, toate atribuite culturii Costișa-Ciomortan (cca. 2100 - 1900 î. Hr.). Dintre acestea s-a remarcat o amforetă de mici dimensiuni păstrată foarte bine, are două toarte în bandă (una este ruptă din vechime), gura recipientului este ușor evazată, gâtul cilindric, corpul sferic și fundul plat.

În partea sudică a sitului, a fost descoperit un nivel de pietre amestecat cu materiale arheologice atribuit locuirii din perioada epocii bronzului mijlociu, culturii Wietenberg (cca. 1900 - 1650 î. Hr.). Din câte s-a putut observa în suprafața cercetată, această suprapunere stratigrafică atestă faptul că și în această parte a sitului a existat o structură defensivă probabil formată dintr-un val de pământ și piatră. Cercetările viitoare vor clarifica existenta acestor amenajări.

Patrimoniul arheologic mobil descoperit cu ocazia cercetărilor arheologice de la Dâmbul Cetății, este foarte bogat și variat, multe piese au fost incluse în categoria Tezaur.

În prezent, majoritatea pieselor descoperite sunt expuse în cadrul expoziției permanente „Așezarea preistorică de la Păuleni-Ciuc”, la sediul central al Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, din . Sfântu-Gheorghe, str. Gabor Aron nr. 16.

Material realizat de Dan Buzea, arheolog Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni