Încălzirea globală scoate la iveală noi comori arheologice

Încălzirea globală cauzează descompunerea mumiilor în Siberia, acoperirea cu nisip a piramidelor din Sudan şi implozia din templele maya, însă poate şi scoate la iveală noi comori arheologice, precum Ötzi, războinicul de 5.300 de ani, descoperit într-un gheţar alpin în 1991.

Arheologul Henri-Paul Francfort, care conduce misiunea arheologică franceză în Asia Centrală, vorbeşte despre consecinţele dezgheţului, extinderii deşertului, creşterii apelor şi intensificării precipitaţiilor şi uraganelor. Astfel, dezgheţul ameninţă să şteargă urmele excepţionale lăsate de triburile nomade de sciţi, pentru că permafrostul, un pământ îngheţat în permanenţă, care le-a conservat până în prezent, se topeşte. Trupurile mumificate, înhumate alături de cai sacrificaţi, obiecte din lemn, blănuri, riscă să se descompună, explică Francfort."Ne uitam, alături de colegii ruşi, la partea de sol care se topeşte în fiecare sezon şi care este din ce în ce mai adâncă. Dacă nu anticipăm, foarte curând va fi prea târziu", avertizează arheologul francez, confirmând totodată că o parte importantă din domeniul arctic s-a topit în 2010.Pe de altă parte, în 1991, în Tirolul italian, "cu siguranţă că topirea unui gheţar aflat la altitudine a permis scoaterea la lumină a lui Ötzi, războinic din epoca de piatră", adaugă Francfort. Topirea gheţarilor, în special în Norvegia, scoate la iveală cu regularitate noi vestigii.Un alt motiv de îngrijorare este creşterea nivelului mării care ameninţă zonele de coastă. Oamenii de ştiinţă estimează că nivelul apei va creşte cu apeoximativ un metru până în 2100."Creşterea nivelului apelor în anumite insule ale Pacificului va duce în mod sigur la distrugerea tuturor siturilor de pe coastă. În Tanzania, prin eroziunea coastei, a fost distrus deja un perete al fortului Kilwa, construit de portughezi în 1505", a mai spus Francfort. De asemenea, în Bangladesh, oraşul Panam-Sonargaon, centru al regatului Bengalului din secolul al XV-lea până în secolul al XIX-lea, inclus în patrimoniul UNESCO, este inundat cu regularitate.Înmulţirea fenomenelor climatice extreme, în special a ciclonilor cu cantităţi extraordinare de apă, îi preocupă şi pe arheologi, subliniază Dominique Michelet, specialist francez în arheologia din America.El dă ca exemplu cel mai mare oraş precolumbian din America-Chan Chan, din Peru, capitala fostului regat chimú-afectat de inundaţiile provocate de El Niño, dar şi templul maya din Tabasqueño, Mexic, distrus de ciclonii Opalo şi Roxana, în 1995, şi apoi restaurat."În sultanatul Oman, ciclonii Gonu, în 2007 şi Phet, vara trecută, au acoperit complet cu nisip situri datând din mileniile al 5-lea şi al 6-lea înaintea erei noastre", spune şi Vincent Charpentier, de la Institutul francez de cercetări arheologice preventive.Nisipul este unul din cei mai mari duşmani ai vestigiilor, în special în deşert. Şi în Sudan, dunele care înconjoară oraşul Meroe, capitala regatului Nubia din secolul al III-lea înaintea erei noastre şi până în secolul al IV-lea era noastră, "atacă" piramidele unde sunt îngropaţi foştii suverani.Potrivit lui Dominique Michelet, este indispensabil să fie tras un semnal de alarmă, pe lângă inventarierea siturilor în pericol făcută de UNESCO.