Emisiunea de mărci poștale „Gări istorice românești”, lansată de Romfilatelia
Emisiunea de mărci poștale „Gări istorice românești” a fost introdusă în circulație, vineri, de Romfilatelia și Poșta Română.
Potrivit unui comunicat al Romfilatelia, emisiunea „Gări istorice românești”, ce are în componență trei mărci poștale și un plic 'prima zi', abordează o tematică dublă, respectiv, arhitectură și mijloace de transport feroviar, pe timbrele emisiunii fiind redate gările din Curtea de Argeș, Iași și Arad, asociate, într-un concept inedit, cu vechile bilete de tren și cu locomotive cu abur.
Gara Regală din Curtea de Argeș , ilustrată pe marca poștală cu valoarea nominală de 5,50 lei, este o bijuterie arhitectonică și monument istoric, inaugurată la 27 noiembrie 1898.
A fost proiectată de arhitectul italian Giulio Magni, cu elemente specifice de vilă italiană, fiind destinată și familiei regale.
Lucrările au fost coordonate de celebrul inginer Elie Radu, pentru a deservi calea ferată Pitești – Curtea de Argeș (în lungime de 38,4 km).
A fost o oază de eleganță pentru trenurile regale care duceau suveranii către Mănăstirea Curtea de Argeș.
După o lungă perioadă de degradare de după 1989, clădirea a intrat recent în procese de reabilitare pentru a-și recăpăta strălucirea de altădată. Este un reper turistic important pe harta României.
Gara din Iași, redată pe marca poștală cu valoarea nominală de 6,50 lei, a fost inaugurată, parțial, la data 1 iunie 1870, fiind una dintre cele mai vechi și spectaculoase gări din România.
Clădirea centrală a gării a fost proiectată de arhitectul austriac Johan De Wachter. Ridicată în zona Bahluiului, se remarcă prin elemente unice în peisajul feroviar românesc.
Inspirată de Palatul Dogilor, clădirea are un aspect venețian-gotic, remarcându-se prin logia sculptată de la etaj, motiv pentru care este supranumită și „Palatul Dogilor” din Moldova. A fost a treia gară deschisă pe teritoriul României de la acea vreme, marcând sosirea primului tren într-o atmosferă de mare sărbătoare.
Clădirea originală avea o lungime impunătoare de 133,8 metri și adăpostea 113 camere. Între anii 1928-1930, gării i s-au adăugat simetric două aripi laterale.
Cel mai spectaculos detaliu arhitectural este logia de la etaj, în stil venețian, prevăzută cu cinci ochiuri și coloane din piatră sculptată, completată de trei ogive. În ogiva centrală era prevăzut să funcționeze un ceas cu cadran transparent.
Cu puțin timp înainte de finalizare, pe 21 aprilie 1869, însuși Principele Carol I a inspectat lucrările și a fost primit oficial de inginerii austrieci ai companiei constructoare Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn.
La inaugurare, clădirea a fost văruită într-o nuanță de roz-bombon, iar logia era de un roșu aprins. În contrast puternic cu șesul verde al Bahluiului, scriitorul Ion Mitican o descria ca pe „o cetate de foc ridicată în mijlocul unei delte înverzite”.
Gara din Arad, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 21 lei, în prima sa formă, a fost deschisă la data de 25 octombrie 1858, odată cu inaugurarea primei linii feroviare Lőkösháza – Curtici – Arad).
Prima clădire (1858) a funcționat ca punct esențial pe harta feroviară a epocii, însă a devenit neîncăpătoare odată cu trecerea timpului.
Clădirea actuală (1905–1911 / 1909–1912) a fost construită în celebrul stil Secession (o variantă a Art Nouveau-ului), după planurile arhitectului maghiar Ferenc Pfaff.
În octombrie 1944, clădirea a suferit distrugeri în urma unor bombardamente puternice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind ulterior restaurată.
În anii 2010, gara a trecut prin ample procese de reabilitare și modernizare pentru a se alinia standardelor europene de trafic feroviar.
Pe plicul „prima zi” a emisiunii este redată clădirea Gării de Nord din București.
Gara de Nord este regăsită în proiectul contractat cu firma H. B. Strousberg, începând cu anul 1868, când Carol I a pus piatra de temelie a construcției. Terenul pe care s-a construit gara sub numele de Gara Târgoviștei a aparținut Zoei Racoviță, nepoată a boierului Dinicu Golescu și soție a lui Effingham Grant (fratele Mariei Rosetti, „România Revoluționară” a pictorului Rosenthal).
În anul 1872 gara a fost inaugurată, și odată cu ea linia de cale ferată Roman-Galați-București-Pitești. A fost utilizată la început pentru transport mixt (călători și marfă), iar mai apoi numai pentru călători. După Războiul de Independență din 1877, pentru comemorarea eroilor căzuți în luptele de la Grivița, Calea Târgoviștei capătă numele de Calea Griviței.
Gara Târgoviștei, intră în circuitul feroviar internațional la 8 iunie 1883, când primește garnitura trenului „Orient-Expres”. După mai multe intervenții, vizând modernizarea, în anul 1888, este adoptată unanim denumirea de Gara de Nord.
În anul 1889, intră în funcțiune prima instalație telefonică a CFR, iar mai târziu este inaugurată centrala telefonică cu 25 de linii. O aripă nouă a construcției, care va adăposti Salonul Regal, este finalizată în anul 1894.
Emisiunea „Gări istorice românești” este disponibilă în rețeaua magazinelor Romfilatelia din București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și online.
Mai multe pentru tine...
