Dezbatere „Historia”, ora 11.00: Cum va face faţă viitorul preşedinte marilor provocări de securitate?
Viitorul preşedinte al României va avea de dat piept cu numeroase provocări de securitate. În estul României, rebelii pro-ruşi controlează un teritoriu destul de vast din Ucraina. Îngheţarea spre care alunecă acest conflict avantajează doar regimul de la Moscova.
Pe de altă parte, drumul Republicii Moldova spre UE este înţesat cu numeroase piedici fabricate în laboratoarele Kremlinului, iar Transnistria este un adevărat bolovan gata oricând să schimbe orientarea Chişinăului. În sudul României, Bulgaria şi Serbia alunecă tot mai mult în umbra Rusiei, care îşi intensifică colaborarea cu regimul de la Budapesta a lui Viktor Orban.
Acestea sunt doar câteva dintre realităţiile de politica externă care înconjoară România. Care sunt marile provocări de securitate la adresa României? Cum trebuie viitorul preşedinte să le abordeze? La aceste întrebări, dar şi la multe au răspuns Sergiu Celac, fost ministru de externe și ambasador al României, Oana Popescu, analist de politică externă, şi Ciprian Plăiaşu, editor „Historia”, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia”, moderată de Ion M. Ioniţă şi transmisă de adevarul.ro.
Declaraţii:
Oana Popescu: „Mă întreb care va fi staff-ul cu care viitorul preşedinte va veni pentru că de foarte mult timp, Ministerul de Experne a fost afectat de lupa dintre palate. Rezervorul de idei care este Ministerul de Externe trebuie scos din paralizie. Este necesar să aibă loc un proces serios de definire a interesului naţional al României pe termen lung. Ce rol poate să joace România într-un orizont de cinci-zece ani? Care ne sunt aliaţii? Care ne sunt inamicii? Cum ne pregătim pentru calea respectivă şi cum o parcurgem?"
Sergiu Celac: „Politica externă are surprize. Unul dintre riscuri în venirea unui nou şef al statului este că o să-şi pună ştampila personalităţii sale. Suntem de 10 ani membri NATO, de şapte ani membrii UE, suntem într-o bună companie, însă România trebuie să aibă vocea ei în următorii ani. Trebuie să ne evaluăm punctele tari şi eventualele slăbiciuni şi să lucrăm în cunoştină de cauză. Eu cred că e nevoie de o acţiune incrementală în raţionalizarea imputurilor diferitelor instituţii ale statului în ceea ce priveşte politica externă, transformarea consiliului de apărare al ţării într-un adevărat sistem de siguranţă naţională. Pentru armonizarea dintre instituţii nu este neapărat nevoie să schimbăm Constituţia, nu ea a fost rea, oamenii au fost răi."
„Pe problema Moldovei, faptul că există abordări diferite este grav, potenţial periculos şi zăpăcitor pentru colegii de acolo. Orice nuanţă, orice cuvânt diferit rostit de un oficial al statului român poate fi interpretat. România nu poate conta pe securitatea proprie pentru integritatea ţării decât prin NATO. UE nu are forţa de securizare pe care o are NATO şi NATO o are numai datorită prezenţei Statelor Unite în alianţă. Pentru ridicarea nivelului de trai din România, nu putem fără Europa, deci nu aş ierarhiza cele două pentru că securitatea şi prosperitatea sunt egale ca valoare pentru un stat şi priorităţi separate ale politicii."
