<strong>O serie de vestigii din perioada romană au fost descoperite, la Cluj-Napoca, în timpul unor săpături arheologice făcute în zona unei foste mănăstiri dominicane, peste ele fiind suprapuse construcţii medievale, descoperirile respective aducând date importante privind urbanismul oraşului roman Napoca.</strong>

Arheologul Adrian Andrei Rusu, istoric expert pentru perioada medievală şi premodernă la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că, după aproape două luni, s-a încheiat prima etapă de cercetare arheologică de la Biserica Franciscană.

Fosta mănăstire dominicană, în prezent Biserica Franciscană, a fost construită probabil la începutul secolului al XIV-lea şi este unul dintre cele mai vechi monumente istorice din centrul oraşului care se păstrează.

Conform sursei citate, pentru o viitoare restaurare a ansamblului, proprietarii-Ordinul Franciscanilor-au contactat mai mulţi specialişti:arhitecţi, tehnicieni, geologi, istorici de artă şi arheologi, care să alcătuiască un dosar prealabil în vederea accesării de fonduri europene.

În prima etapă a lucrărilor, care au vizat circa 150 de metri pătraţi din suprafaţa ansamblului edilitar, au fost făcute zece sondaje arheologice.

Conform sursei citate, cele mai importante sunt descoperirile din epoca romană şi există o continuitate, zona fiind locuită şi în perioada medievală, când s-a construit peste clădirile romane.

"Micile fragmente vor reconstrui o imagine complexă, avem pivniţe care ne povestesc despre oraşul gotic, care nu se vede, dar poate fi redat publicului, ca o hartă a pivniţelor gotice. Noi ar trebui să fim atenţi la arheologie, care este un spectacol. În alte părţi arheologia se plăteşte, am putea să valorificăm arheologia şi pentru turism. Criptele fac parte din zestrea unei mănăstiri, nu sunt unice, unicate, în orice biserică s-au făcut înmormântări succesive, din Evul Mediu până astăzi. Cei îngropaţi aici sunt oameni privilegiaţi, oameni care au sperat cu naivitate că vor dormi liniştiţi până la învierea de apoi, dar mormintele au fost profanate, jefuite, nu avem date despre aceste istorii, dar s-a umblat în morminte", a spus Rusu.

Conform arheologului, în patru puncte diferite, fundaţiile clădirilor mai noi s-au aşezat riguros peste cele romane.

"Printre ele, atrage atenţia o construcţie monumentală, care trebuie să fi fost o clădire publică. S-au confirmat, de asemenea, nivelurile succesive de locuire romană, de la fazele de lemn ale aşezării romane, devenite ulterior oraşul roman Napoca, până în ajunul părăsirii Daciei. Locuirea post-romană a fost regăsită la nivelul unei locuinţe simple, cu vatră deschisă şi pereţi din lemn, ai căror pari de susţinere au fost înfipţi în vechi podele romane. Locuirea preurbană medievală (secolele XII-XIII) a fost şi ea confirmată în zonă", a explicat Rusu.

El a adăugat că s-a stabilit că prima incintă fortificată a oraşului ("Cetatea veche" sau "Óvár") se suprapune, cel puţin parţial, pe o clădire romană monumentală.

Conform sursei citate, cercetările au infirmat definitiv faptul că ar exista o biserică parohială mai veche, care să o fi precedat pe cea de pe amplasamentul Bisericii "Sfântul Mihail" din Piaţa Unirii.

"În schimb, o amenajare de capelă, prevăzută cu absidă semicirculară, aflată lângă sacristia bisericii, a aparţinut vechii săli capitulare a Mănăstirii Dominicane. S-au identificat şi porţiuni din cimitirul vechii mănăstiri, din care două morminte au stârnit deja un oarecare interes: «Romeo şi Julieta de la Cluj». Caracterul deosebit al descoperirilor făcute în zona cercetată este dat de faptul că aduc noi date privind urbanismul şi succesiunea de locuire în partea de nord-est a oraşului roman Napoca, precum şi transformările care au avut loc în perioada medievală şi modernă prin construirea şi evoluţia Mănăstirii Dominicane, actual Franciscane", a spus Rusu.

Săpăturile au fost realizate de arheologi de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca.

sursa: