Cum s-au „negociat“ articolele Rezoluţiei Marii Uniri la Hotelul „Hungaria“ din Alba Iulia

Dezbaterile de la Hotelul  de lux „Hungaria“ din Alba Iulia s-au concretizat în finalizarea Rezoluţiei pentru Unire, care a fost citită de Vasile Goldiş în urmă cu 93 de ani, şi în care reverberau aspiraţiile seculare ale românilor din Transilvania.

Membrii Consiliului Naţional Român Central, organ cu rol politic şi administrativ,   în jurul cărora s-au grupat şi alţi fruntaşi ardelenii, au avut  mai multe consfătuiri succesive, în preziua Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918.

La dezbarerile de la Hotelul  „Hungaria“ din Alba Iulia din 30 noiembrie 1918,   au participat şi şase membri ai Partidului Naţional Român şi tot atâţia din partea Partidului Social Democrat. Fruntaşii politici ardeleni ai vremii au pus la punct ultimele detalii organizatorice ale evenimentelor de a doua zi de la Alba Iulia.

S-a propus autonomia Transilvaniei.

Hotelul „Hungaria“, situat aproximativ vizavi de actuala Casaă de Cultură a Studenţilor,   era la momentul 1918 cel mai luxos local  din Alba Iulia.Ulterior, hotelul şi-a schimbat numele în „Dacia“. A fost dărâmat la începutul anilor 1980, când s-a ridicat actualul bloc de locuinţe 280.

Dezbaterea principală a fost centrată pe articolele Rezoluţiei Unirii. Potrivit cercetătorului Dorin Giurgiu de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, discuţiile s-au prelungit până noaptea târziu. „Unii dintre participanţii la discuţiile de la Hotelul Hungaria,   Aurel Vlad, spre exemplu,   au propus pentru Transilvania o autonomie provizorie pentru a preveni eventuale zguduiri sociale. .Alţi fruntaşi ardeleni au susţinut  o autonomie provizorie, până la întrunirea Adunării Constituante. 

Ştefan Cicio Pop a combătut  ideea autonomiei şi a solicitat instituirea unei conduceri administrative pentru o perioadă scurtă. Putem spune că, în cadrul discuţiilor din 30 noiembrie 1918, s-a stabilit forma finală a articolelor Rezoluţiei Marii Adunări Naţionale, care a fost citită în Sala Unirii, la 1 decembrie 1918“, a explicat Dorin Giurgiu, cercetător la Muzeul Naţional al Unirii.

Dezbaterile au fost  suspendate, iar când s-au reluat, în după amiaza zilei de 30 decembrie,   Consiliul Naţional Român Central a hotărât ca şedinţa să nu se mai desfăşoare cu uşile deschise, ci să participe numai cei îndreptăţiţi. Potrivit istoricilor care au cercetat această perioadă, după discuţii  lungi şi care nu au fost lipsite de replici tăioase, spre miezul nopţii, s-a stabilit, în sfârşit, un acord şi s-a conturat  forma definitivă a proiectului de Rezoluţie, ce avea să fie citit  în faţa Marii Adunări Naţionale.

 Proiectul de Rezoluţie prin care s-a hotărât „Unirea Transilvaniei, Banatului şi a Părţilor Ungurene cu ţara-mamă“, a fost întocmit de unul dintre cei mai reprezentativi oameni politici români ardeleni, Vasile Goldiş.  Confirmarea oficială a venit zece ani mai târziu, prin vocea lui Ioan Fluieraş în Parlamentului României.