Contextul curatorial al proiectului „Azuga între regalitate și industrie”
Contextul curatorial al proiectului „Azuga între regalitate și industrie” a pornit de la reunirea unui mozaic de perspective asupra unui teritoriu a at între memorie și transformare. Selecția celor șase invitați a avut la bază nevoia de a privi orașul din direcții diferite.
Dorin Stănescu, istoric, deschide perspectiva asupra istoriei industriale și a legăturii dintre industrie, regalitate și modernizarea României. Cercetarea sa despre Pivnițele Rhein și dezvoltarea Azugăi recuperează povestea unei comunități industriale în care fabrica a fost, pe lângă loc de producție, un generator de infrastructură, identitate și statut. „Șampania regilor”, cartea scrisă de el, devine astfel o cheie de lectură pentru o Azuga a ată în plin proces de transformare modernă.
Ilinca Păun-Constantinescu aduce perspectiva orașului care se transformă prin creștere, declin și contracție. Cercetările sale despre shrinking cities invită la o privire asupra Azugăi ca oraș al trecutului industrial și, implicit, ca teritoriu care trebuie să își negocieze prezentul și viitorul după dispariția sau diminuarea unor funcțiuni economice. Alături de Andreea Istrate, prin perspectiva arhitecturală și urbanistică, urmăresc straturile orașului și memoria înscrisă în spațiu. Pentru ele, urmele trecutului pot deveni instrumente pentru intervenția contemporană. În această perspectivă, Azuga poate citită ca o suprapunere de infrastructuri, clădiri, trasee, limite și spații publice care păstrează memoria diferitelor sale etape.
Dacă arhitectura poate citi urmele zice, Ionuț Dulămiță propune o apropiere de oraș prin vocile și experiențele oamenilor. Practica sa jurnalistică și antropologică se bazează pe teren, conversație și documentarea comunităților. În cazul Azugăi, această perspectivă poate recupera ceea ce nu apare în arhive: povești de familie, experiențe de muncă, relația locuitorilor cu fabrica, cu muntele, cu cartierele și cu transformările orașului.
Andreea Săsăran extinde cercetarea dincolo de limitele construite ale orașului. Practica sa artistică, orientată către ecologie, teritoriu și relația dintre comunitate și mediul natural, propune citirea Azugăi ca oraș inseparabil de Valea Prahovei, de apă, pădure, relief și ecosistem. Natura apare ca laitmotiv fundamental în existența orașului industrial.
În sfârșit, Sorina Vasilescu (Vazelina) aduce instrumentul narațiunii vizuale și al benzii desenate. Pornind de la povești și memorii individuale, ea transformă urmele istoriei și documentarea orală într-o formă accesibilă și ludică, capabilă să circule în spațiul public. Istoria Azugăi devine astfel o colecție de scene, personaje, gesturi și povești care pot întâlnite și citite de locuitorii orașului. Cele șase perspective propun șase moduri de a privi același teritoriu: prin istorie, prin contracție urbană, prin arhitectură, prin comunitate, prin ecologie și prin memorie vizuală.
Lucrările invitaților alcătuiesc un dispozitiv de cercetare a prezentului Azugăi, în care întrebarea centrală este ce se întâmplă cu un oraș atunci când marile structuri care i-au de nit identitatea se retrag, dar, mai ales: ce poate el deveni?
Mai multe pentru tine...
