Cine erau ┼či cum tr─âiau vikingii, ├«nfior─âtorii st─âp├óni ai m─ârilor? jpeg

Cine erau ┼či cum tr─âiau vikingii, ├«nfior─âtorii st─âp├óni ai m─ârilor?

­čôü Epoca vikingilor
­čŚô´ŞĆ 16 septembrie 2011

Este greu de dat un r├úspuns clar ├«ntreb├úrilor legate de civiliza┼úia viking├ú ├«ntruc├ót majoritatea surselor scrise din vremea vikingilor sunt pu┼úin concludente. Cu excep┼úia c├ótorva inscrip┼úii runice greu de descifrat nu avem la dispozi┼úie dec├ót surse din spa┼úiul cultural central-european, bizantin sau arab, care ├«ntr-adev├úr ofer├ú o imagine relativ precis├ú despre marile raiduri vikinge, dar destul de pu┼úine date referitoare la aspectele culturale ┼či politice caracteristice civiliza┼úiei lor.

├Än Scandinavia limba latin├ú devine cunoscut├ú odat├ú cu cre┼čtinarea care are loc ├«n secolul al 11-lea, premise pentru dezvoltarea unei istoriografii proprii care ├«nflore┼čte ├«n secolele urm├útoare ┼či ├«n care predecesorii sunt ridica┼úi adesea la rang de eroi. Profesorul de scandinavistic├ú din Bonn Rudolf Simek vorbe┼čte chiar despre dezvoltarea unui ÔÇśWikingermythosÔÇÖ, mitul Viking care s-a perpetuat p├ón├ú ast├úzi. ├Än general ni-i reprezent├úm ca pe ni┼čte r├úzboinici de temut, cu coifuri ├«ncornorate ┼či s├úbii grele, ni┼čte r├úzboinici solizi ┼či m├óndri care se desfat├ú dup├ú lupte ├«ns├óngertae cu r├óuri de mied ┼či mese copioase. Merg├ónd de la imagistica bogat├ú dar stereotipic├ú din cinematografie, festivalurile tematice de tipul ÔÇťZilele vikingeÔÇŁ din Schleswig, benzile desenate ce-l au ca protagoniste pe Wickie, p├ón├ú la instrumentaliz├úrile na┼úional-socialiste, constat├úm c├ú este dificil s├ú ie┼čim din acest imaginar colectiv pentru a contsrui o reprezentare diferen┼úiat├ú a vikingilor, care s├ú corespund├ú mcar par┼úial realit├ú┼úii istorice.

Razboinici si calatori

Principalul leag├ún de civiliza┼úie este desigur Scandinavia, unde se practic├ú agricultura ├«n areale mai ferrite ┼či pe l├óng├ú fiorduri. Casele sunt dispersate, ├«ntre ele dezvolt├óndu-se mici terenuri agricole. Ora┼čele apar ca rezultat al activit├ú┼úilor comerciale, de┼či sunt pu┼úine deoarece comunit├ú┼úile s├úte┼čti prefer├ú economia ├«nchis├ú, autarhic├ú. Pentru c├ú exista pericolul ca aceste ora┼če s├ú fie predate, necesitau o localizare favorabil├ú, de pild├ú Birka, ridicat pe o insul├ú ├«n M├Ąlarsee, Suedia, sau Haithabu al cap├útul unui bra┼ú maritim ├«n Schleswig-Holstein, mult├ú vreme cel mai important nod comercial din Europa de nord.
Vikingii domin├ú nordul European ├«ntre 800 ┼či 1050, angaj├óndu-se ├«ntr-o migra┼úie ale c├úrei motive sunt ├«n continuare subiect de dezbatere. Cel mai probabil este vorba despre o epuizare a resurselor solului, o extindere a comer┼úului (vikingii suedezi urm├úrersc cursul r├óurilor din zona rus├ú, ating├ónd chiar ┼či Bizan┼úul, f├úc├ónd schimb de piei, din┼úi de mors├ú ┼či pene pe articole deluxe precum m├útase, aur sau vin, ├«ntemeind a┼čez├úri precum Novgorod la gurile r├óurilor), dar ┼či expedi┼úiile de prad├ú. C├óteodat├ú este invocate chiar ┼či o migra┼úie t├órzie a popoarelor, dar oricum ar fi, vikingii ajung s├ú str├úbat├ú ├«n lung ┼či-n lat apropare toat├ú lumea cunoscut├ú de atunci.

viking 76 jpg jpeg

Vikingii iau ├«n st├úp├ónire Insulele Faeroe ocupate atunci de c├úlug├úri irlandezi, apoi ocup├ú ┼či Islanda din cauza suprapopul├úrii Norvegiei (istoria coloniz├úrii o g├úsim ├«n ÔÇťCartea IslandeiÔÇŁ scris├ú de Ari Thorgilsson). Spre deosebire de Norvegia ├«n Islanda nu are re┼čedin┼úa un rege, ci guvernarea se face prin Althing, un fel de adunare legislativ├ú care se ├«ntrune┼čte din 930, ale c├úrei colec┼úii de legi sunt transpuse ├«n scris ├«n 1118. vechea ÔÇśrepublic├ú' islandez├ú ├«┼či p├ústreaz├ú independen┼úa p├ón├ú ├«n 1262, c├ónd se supune regelui Norvegiei. ┼×i introducerea cre┼čtinismului ├«n insul├ú se decide tot ├«n Althing, dar obiceiurile p├úg├óne precum consumul c├úrnii de cal sau sacrificiul c├útre zeii din vechime se p├ústreaz├ú. Sf├ór┼čitul erei vikinge este asociat ├«nsc├úun├úrii primului episcop ├«n 1056. Colonizarea Groenlandei este pus├ú pe seama lui Eric cel Ro┼ču, care o exploreaz├ú doi ani ┼či g├úse┼čte ├«n nord ├«ntinderi verzi ┼či roditoare. ├Än 985 pleac├ú 25 de cor├úbii ├«n direc┼úia insulei, d ar doar 14 ajung la destina┼úie. Colonia are drept centru curtea lui Eric de la Bratahlid l├óng├ú Eiriksfjord.

├Än ceea ce prive┼čte colonizarea Lumii Noi, ÔÇťIstoria arhiepiscopilor de HamburgÔÇŁ, terminat├ú de c├útre c├úrturarul german Adam din Bremen ├«n anul 1075, prezint├ú ├«n cartea a patra, intitulata ÔÇťDescrierea insulelor din nordÔÇŁ, colonizarea de c├útre vikingi a p├úm├ónturilor din Lumea Noua. El a cules aceste informatii de la curtea danez├ú ├«n anul 1060, fiindu-i povestite de c├útre regele Svein al II-lea Estridsson (1047-1074), nepotul regelui Canut cel Mare. Alte surse, ÔÇťAnalele islandezeÔÇŁ (1121-1127) consemneaza urmatoarele:La sud de Groenlanda se afl├ú Hellulanda ┼či apoi Marklanda (sau Tara ├«mp├údurit├ú, America de Nord) ┼či, nu departe de acolo, Vinlanda. Tragem concluzia c├ú islandezii erau foarte siguri pe sursele diverselor Sagas ┼či c├ú ┼čtiau desigur de existen┼úa Vinlandei, cu mult ├«nainte de informa┼úia lui Adam din Bremen. Este povestea descoperirii Peninsulei Labrador, o ┼úar├ú situat├ú la sud-vest de Groenlanda. ÔÇťSaga groenlandezilorÔÇŁ ne trimite pe urmele primilor coloni┼čti scandinavi de origine norvegiana. Un anume Bjarni Herjolfsson obisnuia, ca impreuna cu tatal sau sa-si petreaca iernile in Norvegia si Islanda, in zonele sudice cu un climat mai bland. Dar ├«ntr-o iarn├ú, tat├úl s├úu este nevoit s├ú plece in Groenlanda, ├«nso┼úit de Eric cel Rosu. Bjarni, porne┼čte pe urmele tat├úlui, ├«ns├ú v├ónturi puternice din Nord ┼či ce┼úuri dense i-au facut pe membrii echipajului s├ú se ├«ndeparteze de ruta ini┼úial├ú spre Nord, iar c├ónd s-a f├úcut senin, au descoperit alte ┼úinuturi diferite. Leif Eriksson, fiul lui Eric cel Ro┼ču, curios din fire, reface traseul lui Bjarni si exploreaz├ú ┼úinuturile noi. Era primul european ajuns in Lumea Nou├ú.


Viking Siege of Paris jpg jpeg

Mai citește:

Aventura vikingilor în Lumea Nouă

Drumul nordului:vikingii ├«n Islanda ┼či Groenlanda

Epopeea vikingilor în Anglia

├Än anul 793, ├«n Cronica anglo-saxon─â este men┼úionat primul atac viking asupra Britaniei, la m├ón─âstirea Lindisfarne. Totu┼či, este ┼čtiut c─â p├ón─â atunci vikingii deja se stabiliser─â ├«n Orkney ┼či Shetland, ┼či probabil c─â avuseser─â loc ┼či alte multe raiduri ├«nainte de aceast─â prima men┼úionare. De asemenea, cronicile arat─â c─â primul atac viking asupra insulei Iona a avut loc ├«n 794. Sosirea vikingilor a tulburat grav ordinea politic─â ┼či social─â a Britaniei ┼či a Irlandei. Victoria lui Alfred cel Mare de la Edington din 878 a avut o importan┼ú─â considerabil─â, cu toate c─â, Northumbria se destr─âmase deja ├«n regatul Berniciei ┼či un regat viking, Mercia, de asemenea se divizase ┼či Anglia de Est ├«┼či incetase existen┼úa ca regat anglo-saxon, iar numeroase regate ale irlandezilor, ale sco┼úilor ┼či ale pic┼úilor avuseser─â aproximativ aceea┼či soart─â. ├Än nordul Britaniei, ap─ârarea ├«n fa┼úa vikingilor a fost motivul pentru care a fost ├«ntemeiat regatul Alba, cunoscut mai t├órziu sub numele de regatul Sco┼úiei. Dup─â nenum─ârate raiduri, vikingii au ├«nceput s─â se stabileasc─â ├«n Anglia. O important─â zon─â controlat─â de c─âtre vikingi erau ├«mprejurimile ora┼čului York, vikingii numindu-l Jorvik. A┼čez─ârile daneze din estul Angliei, zon─â numit─â la vremea respectiv─â Danelaw ┼či cele norvegiene din nordul Sco┼úiei ┼či Irlanda au avut un impact ├«ndeajuns de semnificativ pentru a l─âsa o anumit─â amprent─â asupra limbii engleze;multe dintre cuvintele de baz─â ale limbii engleze moderne sunt derivate din scandinava veche;de asemenea, multe dintre toponimele din Anglia, care fuseser─â a┼čez─âri daneze sau norvegiene ┼či-au p─âstrat numele de origine scandinav─â, ca exemplu, Sutherland.

Invaziile ├«n direc┼úia estic─â au fost opera suedezilor-care din secolul al VIII-lea era un stat unitar ┼či puternic-cunoscu┼úi sub numele de varegi. Suedezii fac parte din categoria negustorilor ┼či exploratorilor ┼či pot fi ├«nt├ólni┼úi ├«nc─â din secolul al VI-lea pe coasta estic─â a Balticii. De acolo ei urc─â cursul fluviilor ┼či lacurilor C├ómpiei Ruse, duc├óndu-┼či b─ârcile pe interfluvii, p├ón─â la Nipru ┼či Marea Neagr─â, schimb├ónd aici sclavi ┼či bl─ânuri pe produse orientale, servind uneori ┼či ca mercenari ├«n favoarea bizantinilor ┼či a locuitorilor ora┼čelor slave pres─ârate ├«n drumul lor:Novgorod, Smolensk, Kiev. Drumul varegilor din Scandinavia spre Constantinopol (ÔÇťDrumul mare de la varegi la greciÔÇŁ) trecea prin golful finic, pe Neva, lacul Ladoga, Volhov, lacul Ilmen, r├óul Lovat, mai departe pe Nipru p├ón─â la Marea Neagr─â. Tradi┼úiile lor afirm─â c─â fondatorii ora┼čelor-state sau cnezate Novgorod ┼či Kiev (862) au fost scandinavi dintre cei care se numeau varegi sau ÔÇśrusÔÇÖ condu┼či de Rurik.

VikingWarriorConditioning1 jpg jpeg

Societatea vikingã

├Än genere societatea era ├«mp├úr┼úit├ú ├«n trei clase. Cea mai de sus o alc├útuiau Jarl, urma┼úi de karl ┼či de thrall. O veche poezie mitologic├ú, Rigsthula, atribuie originea lor zeului Heimdall, poezie p├ústrat├ú ├«n Edda lui Snorri. Pe scurt, zeul se ├«ntrupeaz├ú ├«ntr-un om pe nume Rig ┼či viziteaz├ú trei cupluri, care vor da na┼čtere claselor. ├Än cadrul clasei a┼ča-numi┼úilor ÔÇśoameni liberiÔÇÖ se aflau ┼či cei mai privilegia┼úi, Goden, cel pu┼úin ├«n Islanda. Fiec├úrui district ├«n care era ├«mp├úr┼úit├ú ├«i corespundea un Gode, care se ├«ngrijea de treburile administrative ┼či organizatorice. Mai mult, dispunea ┼či de func┼úii preo┼úe┼čti. Proprietarii de p├úm├ónt reprezenta┼úi de Gode se ├«mp├úr┼úeau ├«n func┼úie de bog├ú┼úie ┼či de m├úrimea propriet├ú┼úii, se bucurau de multe privilegii legislative, av├ónd dreptul de a purta arme ┼či de a-┼či exprima opinia ├«n adunare. Comercian┼úii aveau acela┼či statut ca ┼či proprietarii obi┼čnui┼úi, de┼či practic nu de┼úineau bunui imobile. De men┼úionat ar fi ┼či baza de sclavi destul de dezvoltat├ú, sclavi cu statut de proprietate mobil├ú, f├úr├ú niciun fel de drepturi ┼či de o importan┼ú├ú comercial├ú deosebit├ú, mul┼úi provenind din zona slav├ú ┼či cea occidental├ú, unde vikingii conduceau raiduri constante. ├Än afara societ├ú┼úii ├«i enumer├úm pe cer┼četori, pelerini, vr├újitori ┼či profetese.

Restructur─ârile care au avut loc ├«n cadrul societ─â┼úii vikinge p├ón─â ├«n secolul al IX-lea au determinat accentuarea tensiunilor ┼či conflictelor ├«n cadrul acesteia. Este de remarcat c─â denumirea adun─ârii poporului-thing-, forul social suprem ├«n comunit─â┼úile vikinge, vine de la un cuv├ónt care ├«nseamn─â judecat─â, func┼úia sa principal─â fiind mai ales de instan┼ú─â judec─âtoreasc─â superioar─â. Din thing f─âceau parte to┼úi b─ârba┼úii liberi ├«n stare s─â poarte arme. Paralel a existat ┼či un sfat al nobilimii ce a avut ├«n prima faz─â a democra┼úiei militare, atribu┼úii destul de restr├ónse, dar care, pe m─âsur─â ce aceast─â categorie social─â ┼či-a extins puterea, s-a suprapus tot mai mult autorit─â┼úii thing-ului. ├Äntr-o societate cu o stratificare social─â ┼či cu a┼čez─âri r─âzle┼úe este de a┼čteptat s─â nu ├«nt├ólnim un sistem de legi aplicabil uniform ├«ntregii regiuni, ci mai degrab─â o serie de aspecte zonale ┼či regionale ale unor structuri legislative comune, derivate din religia comun─â ├«ntregii popula┼úii ce locuia ├«n Peninsula Scandinavic─â. Sistemul de legi care guverna aceast─â societate ne este cunoscut mai ales din colec┼úiile de coduri de mai t├órziu ┼či ├«n general putem presupune o schem─â general r─âsp├óndit─â pe baza unui schelet comun, diferen┼úierile fiind date de partea procedural─â sau de nivelul pedepselor acordate.

odin jpg jpeg

Religia vikingã

Panteonul zeilor ├«n religia scandinavilor era populat de zeit─â┼úi antropomorfe, fiecare cu propriul s─âu simbol, fiind diviza┼úi ├«n dou─â grupuri distincte:ÔÇśAseniiÔÇÖ, zeii aristocra┼úiei r─âzboinicilor ┼či ÔÇśWaniiÔÇÖ, divinit─â┼úile agricultorilor ┼či p─âstorilor, ai fecundit─â┼úii ┼či fertilit─â┼úii, protectorii p─âcii ┼či ai bog─â┼úiei. Zeul suprem al tuturor germanilor, regele Asenilor, era Odin/Wotan, av├ónd ca simbol o suli┼ú─â;la origine zeul furtunilor, Odin era ├«n primul r├ónd zeul furiei r─âzboinice, ├«nconjurat de ceata sa format─â din lupt─âtorii cei mai aprigi ┼či era singura divinitate c─âreia i se aduceau sacrificii umane.. Tot el stabilea care dintre r─âzboinici vor fi condu┼či de fecioarele r─âzboinice (ÔÇťwalkiriiÔÇŁ) ├«n Walhalla-locul celor c─âzu┼úi pe c├ómpul de lupt─â. Al doilea zeu, foarte popular, era Thor, zeu al tunetului ┼či al furtunii aduc─âtoare de ploaie binef─âc─âtoare recoltelor, reprezentat cu un ciocan, uneori ├«n asocia┼úie cu un topor. Al─âturi de aceste zeit─â┼úi panteonul era completat de numero┼či al┼úi zei principali (Freya, zei┼úa fertilit─â┼úii, Loki, zeul focului, s.a.) ┼či secundari.
├Än ceea ce prive┼čte concep┼úia nordic├ú asupra lumii, avem ca principal├ú surs├ú de referin┼ú├ú ÔÇťV├Âlusp├íÔÇŁ (Profe┼úia clarv├úz├útoarei), ├«n care profetesa ii dezv├úlui lui Odin devenirea ┼či sf├ór┼čitul lumii. Cea mai veche versiune a c├óntului provine din Codex Regius, secolul al 13-lea, dar se estimeaz├ú c├ú dateaz├ú cel pu┼úin cu dou├ú secole mai devreme. De┼či infiltrate cu elemente cre┼čtine, poemul se adreseaz├ú totu┼či prin con┼úinut unor oameni de forma┼úie p├úg├ón├ú clar├ú. Alte lucr├úri ce pot fi ├«ncadrate tot ├«n scrieri cosmogonice sunt ÔÇťC├óntecul lui GrimnirÔÇŁ, Grimnismal, ÔÇťC├óntecul lui VafthrudnirÔÇŁ, Vafthrudnirsmal, ┼či poeme con┼úinute ├«n Snorra-Edda precum Gylfaginning.

├Än cosmogonia nordic├ú exist├ú la ├«nceput doar un gol uria┼č:Ginnungagap. ├Än sud ├«nt├ólnim ├«ns├ú Muspellsheim, str├úlucirea ┼či c├úldura, un loc infernal dominat de uria┼čul Surtr. La polul opus ├«nt├ólnim Niflheim, ├«ntunericul ┼či frigul, din centrul c├úruia izvor├ú┼čte Hvergelmir, care-┼či vars├ú apele ├«n Ginnungagap. Acolo apele ├«nghea┼ú├ú ┼či se topesc, procesul rezult├ónd ├«n na┼čterea uria┼čului Ymir. Din bra┼úele uria┼čului hermafrodit iau na┼čtere prima femeie ┼či primul b├úrbat. Uria┼čul se hr├úne┼čte cu laptele vacii Audhumbla, care linge promoroaca de pe pietre ┼či astfel se na┼čte o alt├ú creatur├ú, Buri, p├úrintele zeilor. Buri are un fiu, Borr, care se ├«nsoar├ú cu Bestla, fiica uria┼čului Bolthorn ┼či are cu aceasta trei copii:Odin, Villi ┼či Ve, primii zei. Ace┼čtia ├«l ucid pe Ymir ┼či ├«neac├ú ├«n s├óngele s├úu pe ceilal┼úi uria┼či, mai pu┼úin pe Bergelmir, care ├«ntemeiaz├ú noul neam al uria┼čilor. Cei trei car├ú trupul uria┼čului ├«n Ginnungagap ┼či f├úuresc p├úm├óntul din el, din s├óngele s├úu m├úrile ┼či din oasele sale mun┼úii. Odin, Villi ┼či Ve creeaz├ú din dou├ú buturugi pe primii oameni care s├ú populeze p├úm├óntul denumit Midgard:Askr ┼či Embla.

Ca acte de cult scandinavii cuno┼čteau rug─âciunile, formulele magice c├óntate (baldr), ofrandele ┼či sacrificiile s├óngeroase. Practicau toate felurile de magie;├«ndeosebi magia imitativ─â era la baza riturilor de fecunditate ┼či fertilitate. Osp─â┼úul ritual era momentul religios esen┼úial al ceremoniei sacrificiului:To┼úi cei care luau parte se credea c─â absorb ┼či asimileaz─â misterioasa influen┼ú─â divin─â de care era p─âtruns─â carnea animalului sacrificat.

Literaturã recomandatã:

Hall, Richard, Exploring the World of the Vikings. Thames and Hudson, 2007;
Roesdahl, Else. The Vikings. Penguin, 1998;
Sawyer, Peter, The Age of the Viking, Palgrave Macmillan, 1972;