Pogromul de la Iași în imagini: fotografii de arhivă desecretizate

Cercetătorii care studiază istoria Holocaustului în România au reuşit să adune într-un singur loc majoritatea fotografiilor păstrate în arhive din Statele Unite ale Americii, România sau Israel, care ilustrează cumplitul masacru din capitala Moldovei, în vara anului 1941. 

Peste 100 de fotografii înfricoşătoare realizate la Iaşi în perioada 26 iunie – 2 iulie 1941 au fost adunate din arhive şi expuse public pe site-ul pogromuldelaiasi.ro, un portal dedicat recuperării memoriei celui mai mare masacru îndreptat împotriva evreilor din istoria României. Munca de documentare a început în anii 2010-2011, dar muzeului virtual îi sunt adăugate periodic noi imagini.

„Am fost sunat recent de o doamnă din Israel care mi-a oferit 14 fotografii realizate în perioada pogromului. Vor fi adăugate şi acestea“, a explicat Adrian Cioflâncă, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol“ Iaşi, coordonatorul proiectului.

Una dintre cele mai negre pagini din istoria României constituie în acelaşi timp şi unul dintre cel mai bine reprezentate vizual masacre din istoria celui de-Al Doilea Război Mondial. Nu se cunoaşte cu precizie cine sunt autorii fotografiilor, dar există indicii că o mare parte au fost realizate de angajaţi ai Serviciului Special de Informaţii. În plus, fascinaţi de grotesc s-au dovedit şi soldaţi sau ofiţeri ai armatei germane.

„Cu siguranţă, există alte zeci sau sute de fotografii realizate atunci, care fie s-au pierdut, fie n-au ieşit încă la iveală. Avem informaţii că mulţi soldaţi germani au distrus instantaneele surprinse la Iaşi în momentul intrării armatei ruse în Berlin, pentru a scăpa de dovezi incriminatoare. O parte dintre soldaţi le-au ascuns sau le-au dat spre păstrare apropiaţilor. Recent, am intrat în posesia a trei cadre de pe un film foto lăsat de un militar german, care a participat la Operaţiunea Barbarossa. Filmul a fost scos recent la vânzare pe internet“, a explicat Adrian Cioflâncă.

Grămezi de cadavre pe străzi

Unele instantanee surprind grămezi de cadavre abandonate pe străzi din centrul istoric, precum Cuza Vodă, Vasile Alecsandri sau Vasile Conta. Cel mai înfricoşător episod s-a petrecut în data de 29 iunie 1941, zi rămasă în istorie drept „duminica neagră“, în curtea fostei Chesturi (n.r. – sediu al Poliţiei), situată pe strada Vasile Alecsandri, în spatele Stării Civile. Mii de evrei au fost executaţi cu mitralierele în acelaşi loc unde, până în urmă cu câţiva ani, au funcţionat o terasă de vară şi un bar.

Majoritatea fotografiilor provin din arhivele Serviciului Român de Informaţii, din trei dosare referitoare la procesul pogromului de la Iaşi desfăşurat în perioada 1945-1948. Dosarele au fost predate recent Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi, de acolo, au ajuns în posesia cercetătorilor.

Masacru dispus de mareşalul Antonescu

Potrivit unui raport al Serviciului Special de Informaţii din iulie 1943, în Pogromul de la Iaşi au fost omorâţi 13.266 de evrei, adică mai mult de o treime din populaţia de religie mozaică a oraşului.

Masacrul a fost dispus de mareşalul Ion Antonescu pe data de 27 iunie, la cinci zile după intrarea României în război. Antonescu l-a sunat pe Constantin Chirilovi, chestorul Poliţiei Iaşi, şi i-a ordonat „să cureţe Iaşiul de evrei“.

La acţiune au participat sute de soldaţi ai Armatei Române, poliţişti, gardieni publici, jandarmi şi soldaţi germani, ajutaţi chiar de civili. Evreii au fost acuzaţi de acţiuni de subminare a siguranţei de stat. Autorităţile administraţiei locale s-au prevalat de starea de război, au dispus percheziţii şi scoaterea evreilor cu forţa din case. Cei care n-au fost executaţi pe loc au ajuns în curtea Chesturii, unde au fost împuşcaţi la intervale regulate cu rafale de mitralieră.

Potrivit documentelor, 4.432 de evrei au supravieţuit primei faze a masacrului şi au fost înghesuiţi în zilele de 30 iunie şi 1 iulie în două „trenuri ale morţii“. Majoritatea cadavrelor au fost jefuite şi îngropate în gropi comune, în preajma gărilor de pe traseu.

În procesul pogromului de la Iaşi (1945-1948) au fost judecate 57 de persoane. Majoritatea au primit pedepse de muncă silnică între 25 de ani sau pe viaţă. Periodic, membrii comunităţii evreieşti, alături de supravieţuitori ai pogromului, se întâlnesc la Iaşi pentru a reface „traseul memoriei“. Potrivit unui proiect recent, în clădirea fostei Chesturi a Iaşiului, aflată acum în posesia Consiliului Judeţean Iaşi, ar urma să se înfiinţeze în curând un muzeu al pogromului.

Sursa:www.adevarul.ro