150 de ani de c├ónd Europa a ÔÇŁdestupatÔÇŁ gurile Dun─ârii jpeg

150 de ani de c├ónd Europa a ÔÇŁdestupatÔÇŁ gurile Dun─ârii

­čôü Istorie Modern─â Rom├óneasc─â
Autor: Gheorghe Radu St─ânculescu

La 3 septembrie 1861, acum exact 150 de ani, o ceremonie de ├«nalt nivel guvernamental ╚Öi diplomatic marca ├«nceperea naviga╚Ťiei moderne, cu nave maritime, pe bra╚Ťul Sulina. Cu acel prilej reprezentan╚Ťii marilor puteri europene ale vremii celebrau finalizarea lucr─ârilor de ad├óncire a apelor m─ârii la bara Sulina, lucr─âri ├«ntreprinse de Comisia European─â a Dun─ârii.

Momentul marca ╚Öi un mare succes tehnic al unui extraordinar inginer hidrotehnician britanic, Sir Charles A. Hartley, supranumit mai t├órziu chiar ÔÇŁP─ârintele Dun─âriiÔÇŁ.

Clipboard01 18 jpg jpeg

Marele inginer englez Sir Charles A. Hartley (1825 ÔÇô 1915), supra-numit ╚Öi p─ârintele Dun─ârii.

Inginerul britanic a fost ├«nnobilat cu aceast─â ocazie de Regina Victoria a Marii Britanii, ╚Öi decorat cu cel mai mare ordin otoman, ÔÇŁMedgidieÔÇŁ de c─âtre Sultanul Abdul-Medjid.

De ce a fost atât de important, în epocă, acest eveniment, care astăzi, din păcate și pe nedrept, este aproape uitat?

Gurile Dun─ârii reprezentau calea cea mai lesnicioas─â a extraordinarelor exporturi din gr├ónarul rom├ónesc c─âtre marile pie╚Ťe vest-europene.

Exporturile de gr├óne de la mijlocul secolului XIX au fost de departe principala surs─â de intr─âri de capital ├«n ╚Ť─ârile rom├óne de atunci, respectiv ├«n proasp─ât unita Rom├ónie.

Fără acest interes deosebit al importatorilor britanici, italieni, francezi, germani, turci, și în general al Europei civilizate, pentru grânele românești, cu greu se poate imagina rapida dezvoltare ulterioară a statului român modern din perioada lui Cuza și a lui Carol I.

Dar evenimentul, petrec├óndu-se atunci sub egida unui organism european transna╚Ťional, ╚Öi pe un teritoriu aflat ├«nc─â sub st─âp├ónire otoman─â, intereseaz─â prea pu╚Ťin pe istoricii ÔÇŁneao╚ÖiÔÇŁ de pe la noi. Ce s─â mai vorbim de autorit─â╚Ťile locale ╚Öi centrale de ast─âzi!

Acest moment crucial al istoriei noastre moderne nu mai interesează astăzi, practic, pe nimeni, și pare că nu mai merită să aniversăm cifra rotundă de ani de când a avut loc.

Prezentul semnal de pres─â se dore╚Öte, totu╚Öi, a fi o marcare, modest─â, a unui eveniment ce ├«n epoc─â a avut ecouri aproape universale. Marile ziare occidentale erau pline de relat─âri de la gurile Dun─ârii ╚Öi Marea Neagr─â, dovad─â a marelui interes al opiniei publice europene fa╚Ť─â de importurile strategice de alimente de prin p─âr╚Ťile noastre.

Ilustr─âm acest interes al presei timpului pentru deosebitul eveniment de la 3 septembrie 1861, printr-o relatare ap─ârut─â ├«n prestigiosul ziar britanic ÔÇŁThe Illustrated London NewsÔÇŁ (19 octombrie 1861, pag. 409-410):

ÔÇŁFinalizarea lucr─ârilor la GURA SULlNA a Dun─ârii.

Pe parcursul ultimilor trei sau patru ani, Comisia European─â a Dun─ârii a desf─â┼čurat, ├«ntr-o m─âsur─â considerabil─â, lucr─âri de infrastructur─â la gura Sulina, ├«n scopul de a ad├ónci ie╚Öirea bra╚Ťului peste bar─â, care, ├«nainte de ├«nfiin╚Ťarea Comisiei a fost de at├ót de pu╚Ťin ad├ónc─â ├«nc├ót ├«mpiedica aproape toate navele maritime, cu excep╚Ťia navelor mici, de a intra pe fluviu.

Aceste lucr─âri, proiectate ┼či executate de c─âtre domnul Charles A. Hartley, inginerul ┼čef al Comisiei, au fost finalizate la sf├ór┼čitul lunii august. Despre succesul lor trebuie doar spus c─â, de┼či ├«n trecut ad├óncimea peste bar─â varia de la 7, 5 la 10 picioare (cca. 2 ÔÇô 3 m), exist─â acum un canal excelent ad├ónc de 17 picioare (peste 5 m), care permite navelor de tonaj considerabil s─â intre ├«n portul Sulina, care a devenit astfel un port de refugiu la un punct situat pe coast─â unde acum trei ani era considerat cel mai periculos loc de pe malul vestic al M─ârii Negre.

La ceremonia de celebrare a termin─ârii cu succes a acestor lucr─âri, comisarii europeni, care reprezint─â cele ┼čapte puteri care au semnat Tratatul de la Paris (1856), au organizat o serbare la care au invitat un num─âr mare de autorit─â┼úi competente, ├«n principal, c├ót ╚Öi alte persoane distinse, ca ┼či unii comercian┼úi ce au re┼čedin┼úa ├«n Principatele Unite ┼či ├«n regiunile ├«nvecinate.Devreme, ├«n diminea┼úa zilei de 3 septembrie a.c., vaporul Mercur al Companiei austriece Lloyd, cu amabilitate pus la dispozi┼úia Comisiei, a p─âr─âsit Br─âila ┼či Gala┼úi, av├ónd la bord cea mai mare parte a invita╚Ťilor, ├«nso┼úit─â de comisarii europeni francez, italian, ┼či prusac. Orchestra Regimentului 4 Infanterie a fost de asemeni ├«mbarcat─â. Pe drumul navei ├«n jos, pe fluviu, aceasta a ajuns la Tulcea, unde a oprit c├óteva minute pentru a se mai ├«mbarca c├ó╚Ťiva invita╚Ťi. Un mic dejun excelent a fost apoi servit pe punte.

La acest punct al r├óului ┼či la ceatalul Sulina au fost observate geamandurile, balizele ┼či pilonii monta╚Ťi ├«n ultimul timp de c─âtre Comisie pentru a ajuta navele s─â treac─â de aceste curbe dificile, f─âr─â a fi ├«nt├órziate de v├ónturile potrivnice. La ceatal, de asemenea, o drag─â a Comisiei lucra pentru ad├óncirea intr─ârii pe bra┼úul Sulina. La treizeci ┼či trei mile de la Sulina nava a dep─â╚Öit o epav─â abandonat─â, iar la punctul Batimiche Cavak Tavlassi s-au putut observa lucr─ârile ├«n curs de desf─â┼čurate pentru ├«nl─âturarea bancului de nisip de pe bra╚Ť. Fluviul avea, ├«n ansamblu lui, un aspect s─ârb─âtoresc, ├«ncep├ónd cu Tulcea, unde toate cl─âdirile ┼či navele Comisiei erau ├«mpodobite cu drapele.

Clipboard03 1 jpg jpeg

Dup─â un parcurs agreabil de opt ore vaporul Mercur a ajuns ├«n portul Sulina. Aici a trecut ├«n revist─â multele vase maritime comerciale ┼či militare, ca apoi s─â navigheze ├«ncet printre digurile noi construite, travers├ónd ceea ce a fost anterior cunoscut sub numele de bar─â, -denumire care trebuie ├«n prezent uitat─â-;vaporul a puf─âit apoi tacticos spre largul m─ârii, ┼či, ├«ntorc├óndu-se pe aceea┼či rut─â, a dat fiec─âruia de la bord o idee mai bun─â asupra lucr─ârilor dec├ót ar fi putut s─â ├«╚Öi formeze prin vizualizarea lor numai de pe mal.Aspectul gurii Sulina era izbitor de atr─âg─âtor. Niciodat─â nu a prezentat acest port o aparen╚Ť─â at├ót de vesel─â. Toate navele comerciale ╚Öi de r─âzboi din port aveau marele pavoaz expus, drapelele f├ólf├óiau la diferitele ateliere ┼či cl─âdiri ale Comisiei, iar danele au fost ├«mpodobite cu banderole de la un cap─ât la altul.

├Än conformitate cu programul stabilit, vaporul Mercur a acostat la un debarcader scurt de la ├«nceputul digului de nord:aici oaspe┼úii au fost primi╚Ťi de c─âtre ceilal╚Ťi trei comisari europeni-┼či anume, cel britanic, cel austriac, ┼či cel rus, comisarul turc fiind ├«mpiedicat din motive de s─ân─âtate s─â participe, ┼či, dup─â o rug─âciune oferit─â de muftiul turc ┼či un scurt serviciu religios efectuat de c─âtre Episcopul ┼či preo┼úii Bisericii Grece╚Öti-invoc├ónd o binecuv├óntare a lui Dumnezeu a lucr─ârilor-, toat─â delega╚Ťia s-a plimbat de-a lungul digului de nord p├ón─â la cap─âtul acestuia, unde s-a oprit pe platforma pe care se afl─â un mic far.

Clipboard04 2 jpg jpeg

Primul membru britanic al  Comisiei Europene a Dun─ârii (╚Öi conduc─âtorul ÔÇŁde factoÔÇŁ al acesteia), Maiorul (mai t├órziu Generalul) Sir John Stokes (1825 ÔÇô 1902).

Aici, Comisia a primit raportul domnului Hartley ┼či al C─âpit─âniei Portului, care, ├«n timpul procesiunii, au fost ocupa╚Ťi s─â verifice ad├óncimea canalului c─âtre mare, dup─â care a fost citit urm─âtoarea declara┼úie:"Comisia European─â a Dun─ârii, compus─â din delega┼úii ai celor ┼čapte puteri reprezentate la Congresul de la Paris, ┼či ├«ns─ârcinat─â, ├«n temeiul articolul 16 din Tratatul de la 30 martie 1858, s─â ├«mbun─ât─â┼úeasc─â naviga┼úia de la gurile Dun─ârea, a decis, pe 9 aprilie 1858, construirea a dou─â diguri, cu scopul de a cre┼čte profunzimea gurii Sulina.

Pe 21 aprilie 1858, atunci c├ónd ad├óncimea acestei guri era doar de nou─â picioare engleze (circa 2, 75 m), lucr─ârile au fost ├«ncepute ├«n conformitate cu planurile elaborate de c─âtre domnul Charles A. Hartley, inginerul ┼čef aflat la dispozi┼úia Comisiei; acestea au fost executate sub conducerea sa, ┼či sunt ast─âzi sunt aduse la bun sf├ór╚Öit.

Lungimea digului de nord este de 4631 picioare engleze (1412 metri), care a digului de sud 3000 picioare engleze (430 metri), ad├óncimea de la gur─â a crescut, ├«n prim─âvara acestui an, la 17 picioare engleze (5, 2 metri), ┼či s-a men┼úinut ├«n tot acest timp, p├ón─â ast─âzi.

Aceste fapte au fost stabilite ├«n mod solemn ├«n ziua de azi, 3 septembrie 1861, de c─âtre membrii subsemna╚Ťi ai Comisiei Europene, aduna┼úi la Sulina, ├«n prezen┼úa reprezentan┼úilor Por┼úii ┼či ai Guvernului din Principatele Unite ale Moldovei ┼či ┼ó─ârii Rom├óne┼čti, a autorit─â┼úilor teritoriale ┼či consulare, a reprezentan╚Ťilor comercian╚Ťilor ╚Öi notabilit─â╚Ťilor din porturile de la Dun─ârea de Jos, c├ót ┼či a persoanelor distinse care au avut amabilitatea de a asista la inaugurarea lucr─ârilor."

Declara┼úia oficial─â a fost urmat─â de dou─âzeci ┼či unu salve de tun ale navelor de r─âzboi prezente, ╚Öi, ├«n acela┼či timp, Excelen┼úa Sale Ra╚Öid Pa╚Öa, care fusese delegat s─â reprezinte Sublima Poart─â lor la aceast─â s─ârb─âtoare, ├«ntr-o scurt─â alocu╚Ťiune de felicitare, a anun╚Ťat decorarea domnului Hartley de c─âtre Majestatea Sa Imperial─â Sultanul cu ├Änaltul Ordin Otoman Medjidie, ca o deosebit─â recunoa╚Ötere a serviciilor sale.

Lungi coloane cu care încărcate cu grâne pentru mergând spre a fi exportate prin porturile românești de la Dunărea de jos

Clipboard05 0 jpg jpeg

Dup─â ce aceast─â ceremonie s-a terminat, oaspe┼úii s-au suit la bordul unui vapor ┼či au fost transferate la digul sudic, ┼či, dup─â terminarea inspec┼úiei acestuia, s-a dat un osp─â┼ú ├«ntr-o sal─â a unei mari cl─âdiri temporare, construite ├«n acest scop ┼či decorat─â, cu bun gust, cu steagurile tuturor na┼úiunilor.

O frumoas─â cin─â a fost servit─â, ┼či s-a toastat ╚Öi ├«nchinat c├óte un pahar:pentru Sultan, de c─âtre maiorul Stokes, din corpul Geniului Militar Britanic, Comisarul britanic, pentru "Suveranii alia╚Ťi [dup─â Pacea de la Paris din 1856]", de c─âtre ba-ronul d'Offenberg, Comisarul rus, pentru "Prin╚Ťul Cuza ", de c─âtre domnul Strambio, Comisarul italian, pentru "Comisia European─â a Dun─ârii", de c─âtre Excelen┼úa Sa Ra╚Öid Pa╚Öa, ┼či de c─âtre domnul Rodocanacchi, ├«n numele comercian╚Ťilor de la Gala┼úi ┼či Br─âila, care, ├«n acela┼či timp, a d─âruit domnului Hartley o frumoas─â tav─â gravat─â, ├«n recunoa┼čterea serviciilor aduse de acesta comer┼úului dun─ârean.

Acestui toast i-a răspuns, în numele Comisiei Europene, domnul consilier Becke, Comisarul austriac.

O alocu╚Ťiune a fost apoi adresat─â adun─ârii de c─âtre domnul Arsaki, Ministrul Afacerilor Externe al Principatelor Unite Moldo-Valahe, ├«n care el a f─âcut un anun┼ú important, ╚Öi anume c─â Guvernul s─âu este pe cale de a aboli toate taxele impuse asupra exporturilor.

Domnul Engelhardt, Comisarul francez, a propus un toast pentru "Escadroanele Aliate", c─âruia i-a r─âspuns comandantul Halligon din Marina [Militar─â] francez─â.

Toastului propus pentru "Corpul Consular", de c─âtre domnul Saint-Pierre, Comisarul prusac, i-a r─âspuns domnul Ghioni, Consulul grec pentru Gala╚Ťi.

Domnul consilier Becke, dup─â ce a adresat adun─ârii c├óteva cuvinte bine alese, a propus un toast ├«n "S─ân─âtatea domnului Hartley, inginerul ╚Öef al Comisiei". Acest toast a fost primit cu mai multe r├ónduri de aplauze prelungite ┼či s-a ├«nchinat paharul cu cel mai mare entuziasm, entuziasm sporit apoi ╚Öi de un r─âspuns foarte bine sim╚Ťit al acestui domn.

La scurt timp dup─â ora zece seara adunarea a p─âr─âsit  locul unde a cinat ╚Öi s-a deplasat pe plaja ├«nvecinat─â, unde a asistat la un str─âlucit joc de focuri de artificii, care a ├«ncheiat petrecerea.

Tonajul navelor ce au tranzitat gurile Dun─ârii ├«n ultimii patru ani a fost, dup─â cum urmeaz─â:Anglia ÔÇô 234.578 de tone, Turcia ÔÇô 214.330, Austria ÔÇô 143.000, Italia ÔÇô 117.179, Fran┼úa-29.710, Rusia ÔÇô 14.593, Prusia, 7.374 de tone.ÔÇŁ

Aniversarea unui secol ╚Öi jum─âtate de la acest eveniment major pentru dezvoltarea economic─â ╚Öi politic─â modern─â a ╚Ť─ârii noastre, petrecut atunci sub egida marilor puteri ale Europei, ar fi meritat o cu totul alt─â aten╚Ťie din partea celor ├«n drept, ast─âzi, c├ónd asist─âm neputincio╚Öi la dezbaterile at├ót de sterile despre atragerea defectuoas─â a unor fonduri europene.