Muzee, catedrale ┼či parcuri din Dublin jpeg

Muzee, catedrale ┼či parcuri din Dublin

­čôü C─âl─âtorii ├«n istorie
Autor: Codruţ Constantinescu

Mult─â lume c├ónd aude de Dublin (Dubhlinn-numele capitalei provine de la dou─â cuvinte irlandeze dubh-negru ┼či linn-iaz, bazin) se g├ónde┼čte la pub-uri ┼či Guinnes ├«ns─â capitala Irlandei este cu prec─âdere un ora┼č dedicat culturii, pun├óndu-┼či ├«n valoare extraordinarul amestec de epoci istorice, influen┼úe, personalit─â┼úi de care Irlanda nu a dus lips─â niciodat─â.

Dublinul de┼úine o concentrare spectaculoas─â de muzee, catedrale ┼či parcuri dar ┼či alte locuri memoriale pe care le ofer─â generoas─â turistului aflat ├«ntr-o permanent─â c─âutare ┼či presiune a timpului, ajut├óndu-l printr-un circuit integrat sus┼úinut de celebrele autobuze cu dou─â pun┼úi. ├Änc─â de la venirea ├«n aeroport po┼úi cump─âr─â diverse abonamente. Eu l-am ales pe cel care ├«mi oferea at├ót posibilitatea de a parcurge cei zece kilometri de la aeroport p├ón─â ├«n centru c├ót ┼či libertatea de a merge ├«nc─â trei zile cu acest sistem (care a ap─ârut de ceva timp ┼či ├«n Bucure┼čti purt├óndu-i pe cei trei-patru turi┼čti) de transport. Acest sistem de hop on hop off busare anumite puncte bine definite unde opre┼čte, locuri unde te po┼úi da jos, vizita ┼či reveni ├«n sta┼úie lu├ónd un alt autobuz c─âtre o alt─â destina┼úie.

Toate ofer─â ┼či explica┼úii de ordin istoric fie pre├«nregistrate fie chiar live, din gur─â ┼čoferului care, nu ┼čtiu cum reu┼če┼čte ca ├«n timp ce conduce prin aglomeratele str─âzi ale Dublinului (da, se lucra la carsoabil ┼či ├«n centru cu tot chinul care mi-a adus aminte de Bucure┼čti !) are capacitatea de a turui  o mul┼úime de informa┼úii, unele destul de picante ca de exemplu cea despre una din statuile cu c├óntec din Dublin, cea a lui Molly Malone care ar fi fost ├«n timpul zilei comerciant─â  ambulant─â iar ├«n timpul nop┼úii negustor al pl─âcerilor carnale ┼či care a murit t├ón─âra de tuberculoz─â, o boal─â foarte frecenta ├«n Irlanda britanic─â. Statuia care arat─â totu┼či o t├ón─âra femei deosebit de atr─âg─âtoare, cu un decoletu generos, a fost inaugurat─â ├«n 1988 ├«n cadrul s─ârb─âtorilor care au marcat un mileniu de la fondarea orasului. De altfel ziua de 13 iunie a fost declarat─â ziua oficial─â Molly Malone. Cum necum, ea a fost o surs─â de inspira┼úie pentru mul┼úi c├ónt─âre┼úi ai Irlandei, inclusiv U2 sau Sinead OÔÇÖConner. Dac─â ini┼úial fusese amplasat─â pe foarte comercial─â strad─â Grafton, datorit─â lucr─ârilor la prelungirea tramvaiului ea a fost dosit─â ├«n Suffolk Street.

panorama Dublin jpg jpeg

Discursul ghizilor era departe de a fi ancorat ├«n stereotipuri na┼úionaliste, f─âr─â s─â fie fad sau corect politic, ofereau o informa┼úie adev─ârat─â dar punctat─â de lucrurile amuzante. Unul din aspectele pe care-l reliefau prezentarea lor era num─ârul ├«nsemnat de rebeliuni care au avut loc ├«n ora┼č ┼či care they all failed. Parc─â se m├óndreau c─â toate au e┼čuat! Observa┼úia pe care le-a┼č fi f─âcut-o, f─âr─â r─âutate ar fi c─â ├«ntr-adev─âr ele au e┼čuat ├«ns─â din genera┼úie ├«n genera┼úie tradi┼úia acestora s-a p─âstrat. La fel ca ┼či ├«n cazul polonezilor, este greu s─â g─âse┼čte o genera┼úie de irlandezi care s─â nu fi luat armele ├«mpotriva opresiunii britanice. Ajunseser─â la ├«nceputul secolului trecut nici m─âcar s─â nu-┼či mai pun─â problema unei utopice victorii militare, ceea ce conta fiind onoarea ┼či necesitatea de a prelungi mitul rebeliunii. Acesta a fost drumul care a ┼či dus la Rebeliunea din 1916 ┼či care, inevitabil, a produs o alt─â genera┼úie de martiri.

De altfel aceste evenimente, ├«ncep├ónd din 1916 marcheaz─â ├«n continuare istoria Dublinului m─âcar prin faptul c─â multe din arterele sau g─ârile publice au fost redenumite (Pearse Street, Pearse Station, Heuston Station, etc.). Voluntarii na┼úionali┼čti din 1916 s-au baricadat ├«n diverse cl─âdiri considerate strategice, a┼čtept├ónd at├ót ajutorul Germaniei c├ót ┼či izbucnirea unei rebeliuni la nivelul ├«ntregii Irlande, o a┼čteptare utopic─â. Po┼čt─â Central─â (General Post Office) o frumoas─â cl─âdire victorian─â, unde s-a aflat sediul acestei rebeliuni at├ót de improvizate ┼či prost organizate, a fost bombardat cu tunurile de britanici pentru a-i scoate pe rebeli afar─â. Frumoasa cl─âdire a fost par┼úial distrus─â, dar ref─âcut─â, acum g─âzduind ├«n continuare sediul central al Po┼čtei Irlandeze dar ┼či un mic muzeu ├«n care sunt prezentate at├ót istoria po┼čtei ├«n Irlanda c├ót ┼či evenimentele din 1916.

Kilmainham Gaol jpg jpeg

Fotografiile din epoc─â demonstreaz─â amploare confrunt─ârilor care au avut loc ├«n jurul Po┼čtei. Accesul la aproximativ jum─âtate din muzeele din Dublin este gratuit, ├«n timp ce penru a vizit─â cealalt─â jum─âtate trebuie s─â pl─âte┼čti un bilet care de regul─â nu cost─â prea mult, ├«ntre 2 euro (biletul penru a intra la Muzeul Po┼čtei) ┼či 9 euro pentru a vedea celebra Books of Kellsla Trimity College sau 8, 50 euro pentru a vedea Dublinia. Obligatorie r─âm├óne vizitarea muzeelor de istorie a Irlandei fie c─â vorbim despre muzee cu tematic─â antic─â sau medieval─â (Na┼úional Museum of Ireland-Archaeology, Trinity College Museumsau Dublinia) ┼či, mai ales, muzeele de istorie contemporan─â (├Änchisoarea Kilmainham, National Museum of Ireland-Collins Barackssau General Post Office Museum).

┼óineam s─â-mi ├«ncep cele dou─â zile dedicate vizit─ârii Dublinului chiar cu cel mai cunoscut spa┼úiu expozi┼úional:Trinity College┼či celebra Book of Kells. Ajung├ónd pe la 10.30 ├«n preajma Trinity College, cea mai veche universitate irlandez─â, ├«nfiin┼úat─â de c─âtre regina Elisabeta a Angliei ├«n 1592, dup─â ce am mers pe jos toat─â strad─â Pearse, lung─â de doi kilometri, am intrat plin de speran┼ú─â ├«n impresionantul complex care g─âzduie┼čti ┼či acum cea mai cunoscut─â ┼či bine cotat─â universitate irlandez─â. La intrare, mai multe zeci de adolescen┼úi irlandezi timizi ┼či ├«ntimida┼úi ├«nso┼úi┼úi de p─âriniti emo┼úiona┼úi a┼čteptau ├«nscrierea ├«n noul an universitar. Mi-am f─âcut curaj ┼či am intrat, admir├ónd gazonul perfect, urm├ónd indicatoarele care ├«i ghidau pe turi┼čti c─âtre vechea biblioteca transformat─â ┼či ├«n muzeu, sim┼úind cum pietri┼čul alb ornamental ├«mi scr├ó┼čnea sub pa┼čii mei gr─âbi┼úi. Am dat col┼úul ┼či nu mi-a venit s─â cred:o coad─â de dou─â sute de oameni care a┼čteptau cumin┼úi s─â intre ├«n muzeu. Av├ónd acea fobie dat─â de prea multele cozi ├«ndurate sub regimul comunist t├órziu pe care orice rom├ón de v├órsta mea o are, am abandonat, nu aveam chef s─â-mi ├«ncep circuitul turistic cu o a┼čteptare de o ora. ├Äns─â a dou─â zi m-am ├«nc─âp─â┼ú├ónat s─â m─â trezesc mai devreme ┼či la ora 9.30 eram deja curtea interioar─â unde, resemnat, m-am a┼čezat la o coad─â de ├«nt├ómpinare mai rezonabil:doar vreo cincizeci de turi┼čti. Accesul se f─âcea pe serii de zece-cincispreze turi┼čti ┼či, spre surprinderea mea, ├«ntr-un sfert de or─â eram deja ├«n interior. Piesa de rezisten┼ú─â este dat─â chiar de Book of Kells, un manuscris artistic realizat, alc─âtuit din cele patru Evanghelii scrise ├«n latin─â.

Chiar dac─â mult timp el a fost asociat cu Sf├óntul Column Cille (521-597 d. Hr.) care a ├«nfiin┼úat cea mai cunoscut─â m─ân─âstire irlandez─â medieval─â, Iona, ├«n largul coastelor Sco┼úiei, cercet─âri recente au datat-o mai degrab─â ├«n secolul al IX-lea c├ónd a ┼či ajuns ├«n Irlanda propriu-zis─â. Se pare c─â ├«n urm─â raidurilor vikinge c├ónd ┼či aba┼úia de la Iona a fost jefuit─â iar 68 de c─âlug─âri uci┼či, manuscrisul a fost salvat, fiind trimis la m─ân─âstirea Kells din comitatul Meath. ├Än 1653 valoroasa carte a fost trimis─â de c─âlug─âri la Dublin de fric─â unei alte amenin┼ú─âri la adesa irlandezilor catolici:Cromwell. O alt─â expozi┼úie interesant─â era dedicat─â victoriei regelui irlandez Brian Boru asupra vikingilor ├«n 1014 ├«n b─ât─âlia de la Clontarf (acum o suburbie bogat─â a Dublinului ├«n partea de nord) eveniment de la care se s─ârb─âtoreau ├«n ├«ntreag─â Irlanda un mileniu. Trinity College g─âzduie┼čte ┼či un uria┼č fond de carte de 200.000 de exemplare, pentru depozitarea  c─âruia a fost nevoie s─â se ├«nal┼úe plafonul.

Parnell Monument OConnoll street jpg jpeg

Deschis ├«n 1980, Muzeul Na┼úional de Arheologie al Irlandei, situat pe strad─â Kildare, ofer─â vizitatorilor o serie variat─â de artefacte din 7000. i. Hr. Sunt expuse colec┼úii de obiecte celtice din aur, poate cea mai important─â colec┼úie din Europa precum ┼či Cartea Psalmilor, dat├ónd ├«n secolul al 9-lea descoperit─â din ├«nt├ómplare, de ni┼čte fermieri ├«ntr-o mla┼čtisna din comitatul Tipperary. Nu aduc ├«n discu┼úie de c├ónd dateaz─â primul manuscris descoperit ├«n Rom├ónia. Interesant─â este ┼či o ambarca┼úiune din stejar folosit─â pentru a facilita transportul ├«n interiorul Irlandei avad ├«n vedere c─â ├«n perioada antic─â ┼či medieval─â, o mare parte din insul─â era ├«mp─âdurit─â, greu accesibil─â.  Alte c├óteva s─âli sunt dedicate vie┼úii din agitatul ┼či s├óngerosul Ev Mediu irlandez. Dubliniase afl─â sitat─â ├«n partea medieval─â a Dublinului, muzeul fiind g─âzduit de fosta sal─â sinodal─â a Church of Ireand(biserica anglican─â din Irlanda) ┼či care a fost constrit─â ├«n 1875 pe locul unde se afl─â o alt─â biserica din Evul Mediu, Saint Michael. Ceea ce este interesant este faptul c─â muzeul este de┼úinut de Medieval Trust, o funda┼úie caritabil─â privat─â a c─ârui scop declarat este acela de a promova cunoa┼čterea perioadei medievale. Dublinia se axeaz─â pe explicarea fond─ârii ┼či existen┼úei ora┼čului Dublin de c─âtre vikingi.

Muzeul Na┼úional al Irlandei. Arte decorative ┼či Istoriesau Collins Barracks, cum i se mai spune pentru a fi deosebit de cel care g─âzduie┼čte inventarul preistoric, antic ┼či medieval este o ├«nc├óntare pentru orice pasionat ┼či cunosc─âtor al istoriei militare moderne ┼či contemporane a poporului irlandez. Supranumele de cazarm─â lui Collins are o origine istoric─â, evident. Imensul ansamblu a fost ridicat ├«n 1702 de c─âtre administra┼úia britanic─â pentru a g─âzdui diversele regimente regale irlandeze, ┼čtiut fiind c─â un num─âr foarte mare de irlandezi a servit ├«n cadrul For┼úelor Armate Regale Britanice de-a lungul timpului (mai degrab─â datorit─â lipsei unei alternative sociale serioase c├ót ┼či spiritului r─âzboinic celtic dec├ót entuziasmului pentru cauzele imperiale britanice din ├«ntreag─â lume).

├Än urm─â Tratatului Anglo-Irlandez din 1921, englezii ┼či-au retras for┼úele armate din cele 26 de comitate sud-irlandeze, ced├ónd at├ót echipamentul militar c├ót ┼či acest impozant ┼či vast edificiu for┼úelor armate ale Statului Liber Irlandez condus din punct de vedere militar de Michael Collins. Acest muzeu unde ├«┼úi po┼úi petrece cu u┼čurin┼ú─â c├óteva ore studiind, citind, admir├ónd, cu intrarea liber─â, cuprinde s─âli axate ├«n jurul:garnizoanelor britanice ├«n Irlanda, r─âzboiul ├«n Irlanda, solda┼úi irlandezi ├«n armate str─âine, exodul irlandezilor catolici pe Continent, implicarea irlandezilor ├«n R─âzboiul Civil American, irlandezi ├«n slujba Coroanei (un loc de frunte fiind alocat irlandezilor care au participat ├«n r─âzboaiele anglo-bure), Primul R─âzboi Mondial, Rebeliunea din 1916, R─âzboiul de Independen┼úa 1919-1921, R─âzboiul Civil (1922-23) dar ┼či ac┼úiunile desf─â┼čurate de noua armat─â irlandez─â (se evit─â cu diploma┼úie orice men┼úiune a Armatei Republicane Irlandeze-IRA) ├«n serviciul ONU. Po┼úi sta de la ora 10 c├ónd se deschide muzeul lini┼čtit p├ón─â la ora 17 c├ónd se ├«nchide iar muzeografii trec din sal─â ├«n sal─â pentru a se asigura c─â nu a r─âmas nimeni ├«n urm─â. Sunt expuse ┼či obiecte de tehnic─â militar─â (avioane, tancuri, transportoare blindate, tunuri, carabine, pistoale, s─âbii, armuri etc.) ├Än curtea interioar─â a muzeului au fost filmate c├óteva secven┼úe din filmul Michael Collins. Dup─â ce vizitezi acest muzeu obligatoriu ar fi s─â treci ┼či pe la Kilmainham Gaol, celebra pu┼čc─ârie ridicat─â de britanici ├«n 1796 fiind considerat─â ultimul ragnet ├«n materie pentru c─â oferea condi┼úii mult mai bune dec├ót fosta pu┼čc─ârie (suprapopulat─â, condi┼úii sanitare infecte).

Vizitarea muzeului nu se mai face de capul t─âu, ├«n anumite ore fixe se str├óng turi┼čtii ├«n curtea interioar─â de unde sunt prelua┼úi de un ghid profesionist care ofer─â explica┼úii detaliate ┼či foarte pertinente. Kilmainham mi-a adus aminte pu┼úin ┼či de pu┼čc─âria de la Doftana (com. Telega, jud. Prahova) acum o ruin─â, imposibil de recuperat pentru c─â filosofia pare a fi r─âmas aceea┼či ┼či la un secol de la ridicarea pu┼čc─âriei britanice din Dublin. Chiar dac─â ini┼úial fiecare de┼úinut era ├«ncarcerat ├«ntr-o c─âm─âru┼ú─â de cinci metri p─âtra┼úi, ulterior ┼či aceast─â ├«nchisoare a cunoscut suprapopularea care a atins apogeul ├«n timpul Marii Foamete din 1845-50 c├ónd cinci oameni ├«mp─âr┼úeau o celul─â. Cum ne spunea ro┼čcata ghid─â, dec├ót s─â moar─â de foame preferau chiar s─â ajung─â la pu┼čc─ârie unde m─âcar aveau asigurat─â o mas─â pe zi ceea ce nu se ├«nt├ómpl─â ├«n via┼ú─â real─â. Pentru furturi minore, au fost b─âga┼úi la zdub ┼či mul┼úi copii (cel mai mic avea 4 ani-ca mai toate administra┼úiile coloniale ┼či imperiale ┼či britanicii au ┼úinut registre scrupuloase) uneori erau deporta┼úi ├«n Australia. ├Än exteriorul Kilmainham, p├ón─â prin anii 1820 aveau loc sp├ónzur─âri publice, la care putea asista oricine.

Treptat, la Kilmainham a fost ├«ncarcerat─â toat─â floarea mi┼čc─ârii na┼úionaliste irlandeze (chiar ┼či protestantul mo┼čier Charles Parnell cu dou─â excep┼úii notabile:liderul pacifist ┼či legalist Daniel OÔÇÖConnell ┼či Michael Collins care pur ┼či simplu nu a putut fi pins de britanici) iar liderii ┼či semnatarii Declara┼úiei de Independen┼ú─â din 1916 au fost executa┼úi ├«n curtea interioar─â, unul dup─â altul. ├Än locul execu┼úiei, ├«n partea dreapta, se afl─â ridicat─â o cruce iar ├«n partea st├ónga se afl─â catargul pe care f├ólf─âie drapelul na┼úional. ├Än partea st├ónga, o alt─â cruce indic─â locul unde a fost ├«mpu┼čcat James Connollly, liderul socialist irlandez care s-a al─âturat mi┼čc─ârii na┼úionalist ┼či care, r─ânit fiind, nici nu a mai putut fi dus p├ón─â ├«n locul unde fuseser─â ├«mpu┼čca┼úi ceilal┼úi.

Simbolic apare evident─â demarcarea lui de ceilal┼úi lideri na┼úionali┼čti de dreapta (catolici practican┼úi). Noile autorit─â┼úi irlandeze au preluat nu numai garnizoan─â ┼či armamnetul britanic dar ┼či aceast─â ├«nchisoare pe care au folosit-o pentru a-i ├«ncarcera pe militan┼úii care se ├«mpotriveau Tratatului semnat cu englezii. Eamon de Valera, ├«ncarcerat aici ├«n 1916 a revenit ├«ntre zidurile pu┼čc─âriei pentru pu┼úin timp, dup─â pierderea r─âzboiului civil, fiind ├«nchis p├ón─â ├«n 1924, ultimul prizonier din Kilmainham Gaol. Dup─â ce a fost eliberat, ├«nchisoarea a fost definitiv ├«nchis─â. ├Äns─â drumul p├ón─â la transformarea ei ├«n muzeu a fost destul de lung, nea┼čteptat de lung, abia ├«n anii 1960 sub presiunea unei institu┼úii private (Kilmainham Jail Restoration Society) statul irlandez a ├«nm├ónat cheile edificiului ini┼úiativei particulare. Abia ├«n 1962 curtea interioar─â unde fuseser─â executa┼úi liderii rebeli a fost cur─â┼úat─â de buruieni ┼či gunoaie (!) restaurarea finaliz├óndu-se ├«n 1972, muzeul fiind inaugurat de longevivul dar orbul Eamon de Valera. Acum, pre┼čedintele republicii! Nenum─ârate filme au folosit cadrul generos ┼či bine restaurat al ├«nchisorii (Michael Collins, In the name of the Father, The Wind that Shakes the Barelysau The Italian Job)

Indiferent de timpul avut la dispozi┼úie ├«n Dublin, a must see, cum s-ar spune, este Jeannie Johnson Tall Ship, replica modern─â a unui velier re-construit la Tralee, ├«n comitatul Kerry din vestul Irlandei dup─â planurile autentice g─âsite ├«n arhivele Amiralit─â┼úii Britanice, ancorat ├«n zona Custom House Quay. Nava original─â a fost asamblat─â ├«n 1847 pe malul fluviului Saint Laurence de l├óng─â Quebec ┼či a r─âmas ├«n istoria naval─â a Irlandei ca fiind una din foarte pu┼úinele nave care a transportat imigran┼úi irlandezi de-a lungul a 16 calatorii intre Irlanda si America intre 1847-1855 si care datorita conditiilor decente oferite (foarte rare in aceste coffin ships) nu a avut pierderi umane. S-a calculat ca un numar de aproximativ 2.500 de oameni (barbati, femei, copii) au ajuns in Lumea Noua la bordul acestei nave, o cifra nesemnificativa in comparate cu amploarea exodului irlandez (numai in deceniul 1840-50 se presupune c─â au p─âr─âsit insula de smarald 1, 5 milioane de oameni care fugeau de o o moarte sigur─â dar care uneori o g─âseau chiar de-a lungul voaiajului desf─â┼čurat ├«n condi┼úii precare, neigienice, caracterizat prin suprapopulare-armatorii c├ó┼čtigau mai mult dac─â vindeau mai multe bilete, de altfel se estimeaza ca aproximativ 100-150.000 de irlandezi ┼či-au dat duhul) Chiar daca biletul cost─â nou─â euro, te bucuri de serviciile ┼či explica┼úiile unui ghid profesionist, ├«n cazul meu, o simpatic─â irlandez─â ro┼čcat─â ┼či cu pistrui care a ├«nso┼úit grupul de turi┼čti de-a lungul unei bune jum─ât─âti de or─â at├ót pe punte c├ót ┼či ├«n interior. Mi-a f─âcut pl─âcere s─â-i spun c─â ┼či Marina Militara Rom├ón─â are un astfel de bric. A ┼čtiu, mi-a mai zis un turist rom├ón, care-i numele lui, am uitat...mi-a raspuns t├ón─âra irlandez─â. Numele este cam greu de pronun┼úat, dar s─â ┼čti┼úi c─â a fost un fel chieftain de-al vostru. i-am dat eu replica. Oricum i-ar fi fost imposibil s─â pronun┼úe Mircea cel B─âtr├ón. Din propria-mi experien┼ú─â, compar├ónd vizitarea muzeelor ├«n care e┼čti l─âsat singur de izbeli┼čte pentru a citi, admira sau asculta diversele explica┼úii oferite de aparate sau ecrane si locurile unde e┼čti ├«nso┼úit de un om ├«n carne ┼či oase, care-┼úi explic─â omene┼čte contextul si istoria este evident, contactul uman este mult mai fericit, chiar benefic pentru orice vizitator. Pentru c─â, la o adic─â se poate ini┼úia un dilog cu ghidul (├«ntotdeauna foarte deschis si amabil, parte a fi┼čei postului dar nu numai.)

Catedrale

Cele mai impun─âtoare catedrale din Dublin sunt Saint Patrick Cathedral, romano-catolic─â ┼či, evident, Christ Church Cathedral, protestant─â (anglican─â). Accesul ├«n incinta catedralei anglicane, ridicat─â ├«n locul unei biserici de lemn construit─â de Sitriuc Silkenbeard, unul din regii vikingi al Dublinului, se face prin Dublinia. ├Än catedrala prostent─â se afl─â ├«ngropat ┼či un peronaj celebru ├«n istoria Irlandei, Strongbow, liderul anglo-norman care a cucerit Dublinul ├«n 1170 marc├ónd ├«nceputul cuceririi anglo-normande ┼či engleze ├«n Irlanda care a durat p├ón─â ├«n 1921. Dac─â ├«n prima era mult─â lume, chiar ┼či o delaga┼úie oficial─â (├«n fa┼ú─â erau parcate dou─â limuzine negre ┼či o ma┼čin─â de poli┼úie-Garda) care a vizitat o expozi┼úie dedicat─â b─ât─âliei de la Clontarf ├«n schimb cea de a doua p─ârea destul de pustie. Popula┼úia protestant─â a Republicii Irlanda e drept, s-a diminuat substan┼úial dup─â 1921, acum num─âr├ónd doar 5% din popula┼úie, ea concentr├óndu-se ├«n Dublin.

Plimb├óndu-m─â ┼či studiind statuile unor protetan┼úi de seam─â din istoria domina┼úiei engleze, am asistat ┼či la o scurt─â ceremonie religioas─â a c─ârui subiect, cum altfel, era pacea universal─â. ├Än ambele catedrale, dar mai ales ├«n Saint Patrick, am remarcat nenum─âratele metope inserate ├«n zidurile interioare, ├«n amintirea multor militari catolici care au murit pentru Imperiul Britanic pe diverse teatre de opera┼úiuni, mai ales din istoria colonial─â a Marii Britanii, campanii prin India, Africa, Primul R─âzboi Mondial etc. Catedrala Saint Patrick este de altfel ┼či un muzeu nu numai un loc de rug─âciune folosit ┼či ├«n prezent pentru misiunea s─â primordial─â, un loc ├«n care s-au str├óns nenum─âratele m─ârturii memorialistice ale istoriei Irlandei catolice. Men┼úion─âm aleatoriu basorelieful lui Turlough Carolan celebru c├ónt─âre┼ú la harp─â ┼či, se pare, unul dintre ultimii barzi cel┼úi, statuia Sf├óntului Patrick realizat─â de Melanie Le Brocquy. Jonathan Swift, celebrul scriitor anglo-irlandez, a fost decanul catedralei ├«ntre 1713-1745 ├«n memoria lui fiind amplasate at├ót un bust, masca mortuar─â, o expozi┼úie de mansucrise dar ┼či o plac─â memorial─â. Parc─â pentru a echilibra propor┼úia zdrobitoare a irlandezilor care au luptat ┼či murit pentru Coroana englez─â, autorit─â┼úile irlandeze au ridicat dou─â statui ├«n cinstea a doi pre┼čedin┼úi ai Republicii, protestan┼úii Douglas Hyde ┼či Erskine Childers (primul ┼či cel de al patrulea pre┼čedin┼úi).

Parcuri fabuloase

Minunate chiar remarcabile (greu de crezut ┼či acceptat pentru orice rom├ón) sunt ceea ce noi desemn─âm ├«n limba de lemn administrativ─â, spa┼úiile verzi. Dublinul este un ora┼č extrem de verde nu numai pentru c─â oricum verdele este culoarea na┼úional─â a Irlandei dar ┼či pentru c─â municipalitatea administreaz─â nu mai pu┼úin de 1.500 de hectare de parcuri, 255 de terenuri de joac─â gratuite. Raportul ├«ntre popula┼úia ora┼čului (aproximativ o jum─âtate de milion de oameni) ┼či suprafa┼ú─â verde este de 2.96 de hectare la 1.000 de oameni, 97 % dintre reziden┼úii dublinezi locuind la mai pu┼úin de 300 de metri de un parc! Fiind cazat ├«ntr-un cartier obi┼čnuit, nici periferic dar nici central (Ringsend) pot confirm─â aceast─â dat─â statistic─â:eram la mai pu┼úin de cincizeci de metri de parcul Ringsend, o minun─â┼úie demn─â de visele cele mai frumoase chiar ┼či ale unui adult. Terenuri de rugby, fotbal sus┼úinute un gazon perfect tuns ┼či ├«ntre┼úinut, dar ┼či de basket sau tenis (doar cinci) pe suprafa┼úe sintetice. Acces gratuit. Cele mai cunoscute ┼či frumoase parcuri r─âm├ón Phoenix Park ┼či St. Stephen Green.

James Joyce parcul St Stephens Green jpg jpeg

Primul are 707 hectare amenajate extraordinar ┼či prin 1700 era teren de v├óntoare pentru nobilimea ango-saxon─â. Aici se afl─â amplasat ┼či Monumentul ducelui de Wellington, Arthur Wellesley, (1769 ÔÇô1852) n─âscut ├«n Dublin ├«n r├óndul nobilimii anglo-irlandeze protestante, nu prea fericit de originile lui irlandeze (r─âm├ón celebre ┼či memorabile chiar ┼či acum cuvintele ┼či dispre┼úul lui fa┼ú─â de catolicii ÔÇ×dac─â te-ai n─âscut ├«ntr-un grajd nu ├«nseamn─â c─â e┼čti vit─âÔÇŁ). Marea r─âzboinic, venindu-i de hac ┼či lui Napoleon la Waterloo, metopele r─âzboinice care ilustreaz─â parcursul lui victorios ar fi fost turnate din fierul tunurilor franceze. Probabil pentru c─â spa┼úiul este foarte amplu, IRA a cru┼úat acest momenumet de la o clasic─â ┼či frecvent─â aruncare ├«n aer (cum s-a ├«nt├ómplat, de exemplu, cu columna lui Nelson aruncat─â ├«n aer de IRA ├«n 1966, amplasat─â pe strad─â OÔÇÖConnell, ultra-central).

├Än acest imens parc se afl─â situate ┼či Cl─âdirea Pre┼čeden┼úiei Republicii Irlanda iar ├«n partea st├óng─â, cea a Ambasadei Statelor Unite ale Americii, un simbolsim greu de ascuns. ├Äns─â cel mai intim ┼či iubit parc a fi St. StephenÔÇÖs care, e drept, se afl─â situat ├«n centrul comercial al Dublinului. Dac─â soarele este generos, parcul este plin, iar ├«n timpul pauzelor de la mijlocul zilei, sute de oameni de la biroruile din apropiere coboar─â pentru a-┼či servi direct pe gazonul verde tip covor persan pr├ónzul cump─ârat de la micile supermarketuri din zon─â Dublinul este cu siguran┼ú─â un loc primitor, deosebit de atr─âg─âtor pentru o mul┼úime de turi┼čti care, profit├ónd de vremea frumoas─â din acest septembrie, se ├«mbulzeau s─â bifeze diversele obiective culturale foarte bine marcate la fiecare col┼ú de strad─â cu indicatoare clare.

parc saint stephens green dublin jpg jpeg

În plus, Dublinul are avantajul de a nu fi o metropolă asfixianta-poti ajunge lejer pe jos oriunde in centrul orasului-de dimensiunea Parisului, Londrei sau Romei, păstrând un aer intim care este greu să nu te cucerească. Indiferent dacă-ţi place berea Guinness sau nu.