Bazilica  San Marco, o uniune artistic─â ├«ntre cre┼čtinismul r─âs─âritean ┼či cel occidental jpeg

Bazilica San Marco, o uniune artistic─â ├«ntre cre┼čtinismul r─âs─âritean ┼či cel occidental

Bazilica di San Marco este un simbol al puterii ┼či bog─â┼úiei vene┼úiene ├«nc─â de la consacrarea sa ca l─âca┼č de cult ├«n anul 1071. Acest loc sacru al Vene┼úiei ce ├«mbin─â arhitectura bizantin─â cu cea gotic─â era numit ┼či Chiesa dÔÇÖOro (Bisarica de Aur) .├Ä┼či merit─â pe deplin acest nume av├ónd ├«n vedere c─â ad─âposte┼čte mozaicuri bizantine poleite de aur. Prin construirea Catedralei San Marco, Vene┼úia a adus ├«n Occident mo┼čtenirea spiritual─â ┼či material─â a Bizan┼úului

Înfăţisareaexerioară

├Än planul de jos al fa┼úadei se pot vedea cele cinci portaluri arcuite ce sunt ├«nv─âluite de coloane de marmur─â policrom─â.Aceste portaluri se deschid ├«ntr-un pronaos prin ni┼čte por┼úi modelate din bronz.

Deasupra por┼úii centrale se g─âsesc trei basoreliefuri ce apar┼úin stilului Romanesque.├Än arcul extern ale aceleia┼či por┼úi centrale este un mozaic aurit cu tema Judec─â┼úii de Apoi .Boltele semicirculare(lunete) ale portalurilor laterale prezint─â povestea aducerii moa┼čtelor Sf├óntului Marcu ├«n Vene┼úia .Singura care  dateaz─â din secolul al XIII lea este ultima lunet─â din st├ónga. ├Än rest toate celelalte au suferit repara┼úii sau modific─âri.

                 ├Än planul de sus, ├«n v├órful arcului de tip ogiv─â sunt Statui ale Virtu┼úilor Teologice(iubirea, credin┼úa ┼či speran┼úa)┼či ale Virtu┼úilor Cardinale(pruden┼úa, dreptatea, cump─âtarea ┼či curajul), Statui ale Sfin┼úilor R─âzboinici ┼či Statuia Sf. Marcu cu privirea a┼úintit─â spre ora┼č. Deasupra ferestrei centrale st─â impun─âtoare statuia aurit─â a Leului ├Änaripat, simbol al Sf. Evanghelist Marcu .├Än lunetele arcurilor ogiv─â din laterale se disting alte mozaicuri aurite ce dateaz─â din secolul al XVII lea.

                Ultimul plan este cel al celor cinci mari cupole ce au ├«n v─ârf crucea Sf├óntului Andrei.

                 Pronaosul ├«n care intri pentru prima dat─â, poate constitui el ├«nsu┼či o biseric─â  prin dimensiunile sale. C├ónd treci de poarta de intrare primul lucru care ├«ti atrage aten┼úia este o dal─â mare de marmur─â ro┼čie ce se desprinde din pavaj ┼či despre care se spune c─â ar fi locul ├«n care ├Ämp─âratul Sf├óntului Imperiu Roman, Frederick Barbarossa a ├«nghenuncheat ├«n fa┼úa Papei Alexandru al III lea.

                 ├Än partea dreapt─â a pronaosului se z─âre┼čte printr-un grilaj Capela funerar─â a Cardinalului Giovanni Battista Zen construit─â ├«n 1501.Ini┼úial capela a fost intrarea principal─â a fa┼úadei sudice a catedralei.La morm├óntul din bronz al  cardinalului Zen

se ├«nt├ólne┼čte o statuie deosebit─â numit─â Madonna della Scarpa (Madonna cu pantoful) . Conform legendei, pantoful st├óng al unui  om s─ârac ce a venit la statuia Madonnei della Scarpa a fost transformat ├«n aur ca semn al bun─âvoin┼úei divine. E o povestire destul de stranie ce explic─â ├«ntr-un fel numele acestei statui.

Renumitele mozaicuri ale Bazilicii San Marco

Clipboard02 30 jpg jpeg

                     ├Än cea ce prive┼čte mozaicurile de pe bolta pronaosului, ele  ├«nf─â┼úi┼čeaz─â scene ┼či personaje biblice ale Vechiului Testament . Mai exist─â ┼či un mozaic de secol XI ce ├«i prezint─â pe Evangheli┼čti. Sunt ├«nf─â┼úi┼čate cele ┼čapte zile ale crea┼úiei a┼ča cum sunt ele prezentate ├«n Genez─â .Stilul arhaic ┼či destul de misterios  al acestor picturi le ├«nt─âresc ┼či mai mult caracterul sacru .  Pe l├óng─â Genez─â sunt mozaicuri cu Arborele cunoa┼čterii binelui ┼či r─âului, C─âderea ├«n p─âcat, Izgonirea din paradis, Adam ┼či Eva, Uciderea lui Abel de c─âtre fratele s─âu Cain, Noe ┼či Potopul, Abraham, Moise ┼či Iosif, profe┼úii Isaia, Ieremia, Iezechiel, Ilie ┼či Samuel.

                Pe fondul de aur al mozaicurilor se scot ├«n eviden┼ú─â legendele biblice pline de am─ânunte naive ┼či de tot felul de ornamente ciudate de origine oriental─â ce cap─ât─â o ├«nf─â┼úisare m├óndr─â ┼či s─âlbatic─â.

               La cap─âtul unei galerii este ├«nf─â┼úi┼čat─â un mozaic al Sf. Fecioare ar─ât├óndu-l pe Iisus credincio┼čilor. Capul Fecioarei cu ochii mari ┼či fic┼či au pe l├óng─â bl├ónde┼úe ┼či o expresie ├«mp─âr─âteasc─â.

               Pe aceia┼či parte sudic─â ├«mpreun─â cu capela lui Zen se afl─â ┼či capela Baptisteriu din secolul al XIV lea destinat dup─â cum se ┼čtie botezurilor. Acest spa┼úiu se leag─â de restul catedralei print-o u┼č─â.

              Altarul este f─âcut dintr-o piatr─â din Tyr de prin 1126 despre care se spune c─â a fost c─âlcat─â de M─ântuitor. M─â ab┼úin de la orice comentariu asupra veridicita┼úii acestui lucru, dar nu pot s─â nu remarc faptul c─â este un gest frumos s─â a┼čezi o bucat─â de st├ónc─â a┼ča-zis sfin┼úit─â ├«n acest sanctuar religios plin de capodopere ┼či aur. ├Än fond orice catedral─â ├«┼či are temelia pe umilele pietre. Tabloul altarului numit ├«n Italia pala este deasemenea din mozaic ┼či  prezint─â botezul lui Iisus de c─âtre Ioan Botez─âtorul ├«ntre doi ├«ngeri sculpta┼úi ├«n basorelief. Pe o parte ┼či de alta a tabloului altarului se afl─â Sf. Gheorghe ┼či Sf.Teodor c─âlare . ├Än partea de sus a mozaicului este ar─âtat─â o R─âstignire pe un fond de aur ┼či de edificii pierdute ├«n dep─ârtare.

              Pe o cupola a capelei este reprezentat Iisus ├«n toat─â gloria sa dumnezeiasc─â ├«nconjurat de capete ┼či aripi de ├«ngeri dispuse ├«n cercuri . Toate str─âlucesc ┼či ├«┼úi transmit un impuls sufletesc extraordinar. Se ├«nv├órtesc ca ├«ntr-un cerc de foc arhanghelii, tronurile, virtu┼úile, heruvimii ┼či serafimii.La piciorele Fiului lui Dumnezeu st─â Diavolul ├«nl─ân┼úuit ├«mpreun─â cu Moartea biruit─â care cere ├«ndurare t├ór├óndu-se. Totul este at├ót de vibrant . Cupola urm─âtoare ├«i prezint─â pe cei 12 apostoli botez├ónd popoare venite din toate col┼úurile p─âm├óntului.

               Mozaicurile foarte vechi au tendin┼úa de  prezenta un cre┼čtinism primitiv ce avea la baz─â un  ton aspru ┼či neiert─âtor .Pe un mozaic de pe arcul bol┼úii apare o icoan─â al lui Cristos cu o fa┼ú─â ├«ncruntat─â ┼či ├«nsp─âim├ónt─âtoare care seam─ân─â cu al lui Dumnezeu Tat─âl, deoarece am├óndou─â puterile dumnezeie┼čti au aceia┼či ├«nf─â┼úi┼čare ┼či sunt f─âr─â de sf├ór┼čit dup─â cum ne spune ├«nv─â┼ú─âtura cre┼čtin─â. Iisus este prezentat la fel ca un judec─âtor preg─âtit s─â rosteasc─â pedeapsa. Pe zidurile capelei se desf─â┼čoara toat─â poveste vie┼úii Sf Ioan Botez─âtorul de la na┼čtere p├ón─â la  t─âierea capului de c─âtre Irod.

                Cristelni┼úele erau ni┼čte bazine de marmur─â cu capace de bronz ┼či basoreliefuri ce ├«nf─â┼úi┼čeaz─â scene din via┼úa Sf. Ioan Botez─âtorului. L├óng─â zidul Baptisteriului se afl─â ┼či morm├óntul dogelui Andrea Dandolo(1343 ÔÇô1354), ultimul doge care a fost depus ├«n Basilica di San Marco.

                Cople┼či┼úi deja de splendorile pronaosului, p─â┼čim ├«n magnificul naos al Catedralei San Marco.Totul ├«┼úi creeaz─â impresia c─â nu te afli ├«ntr-o biseric─â ci ├«ntr-un uria┼č sipet de giuvaeruri. Naosul are la baz─â planul de Cruce Greac─â cu fiecare bra┼ú divizat ├«n trei nave ┼či pus ├«n eviden┼ú─â de o cupol─â proprie.

                 Pavajul din marmur─â este alc─âtuit din modele geometrice ┼či desene animaliere.

                 Deasupra  u┼čii de intrare ├«n naos se g─âse┼čte un mozaic al Sf├óntului Marcu ├«n haine pontificale lucrat dup─â o schi┼ú─â de Ti┼úian. Cupolele, bol┼úile arhitravele ┼či zidurile sunt acoperite de cristale aurite de Murano pe care lumina sc├ónteiaz─â ├«ntocmai ca stelele de pe cerul nop┼úii. Este creat fondul pe care se desf─â┼čoara nesf├ór┼čita fantezie a mozaicarilor. La cap─âtul coloanelor  se sf├ór┼če┼čte acest fond de aur, iar zid─âria este ├«mbracat─â ├«n tot felul de pl─âci de marmur─â valoroas─â.

                 At├órnat de o sfer─â de aur este candelabrul uria┼č ce se coboar─â din v├órful boltei cu ale sale patru bra┼úe decorate ├«n v├órf cu flori de crin. ┼×ase coloane ├«n stil corintic sus┼úin ni┼čte arcade elegante deasupra c─ârora se afl─â lojele care ├«nconjoar─â biserica.Domul central scobit la ├«ntret─âierea cruci grece┼čti seam─ân─â cu o uria┼č─â roat─â de mozaic cu razele de lumin─â p─âtrunse pe ferestre ce seam─ân─â cu ni┼čte spi┼úe. Pe plafonul domului este ├«nf─â┼úisat ├«ntr-o cup─â M├óntuitorul a┼čezat pe un arc de sfer─â ├«n centrul unui cer ├«nstelat sus┼úinut de dou─â perechi de serafimi. Deasupra lui Iisus st─â Maica Domnului ce ├«┼či ador─â fiul divin, ├«mpreun─â cu apostolii care ├«ntregesc aceast─â curte celest─â a St─âp├ónului Cerurilor ┼či al P─âm├ónturilor.

                  Virtu┼úile teologice ┼či cardinale ├«┼či g─âsesc ad─âpostul ├«ntre desp─âr┼úiturile coloanele ferestrelor domului cel mic.Cei patru evangheli┼čti a┼čeza┼úi ├«n compartimente ├«n form─â de castel sunt reprezenta┼úi ├«n timpul scrierii pre┼úioaselor c─âr┼úi Apar deasemenea ├«n reprezentare ┼či cele patru fluvii ale paradisului:Gheonul, Phisonul, Tigrul ┼či Eufratul.

                 ├Än cupola urm─âtoare, centrul este ocupat de un medalion pe care apare Sf. Fecioar─â ┼či cele patru animale ce-i ├«nso┼úesc pe evangheli┼čti ├«nf─â┼úi┼čate ├«n mod ├«nsp─âim├ónt─âtor cu ochii holba┼úi, din┼úi ┼či gheare. Animalele acestea vegheaz─â Sf├ónta Scriptur─â.

                 ├Än fundalul scobiturii ce luce┼čte vag ├«n spatele marelui altar este desenat M├óntuitorul cu o fa┼ú─â  uria┼č─â ┼či dispropor┼úionat─â pentre a marca dup─â tradi┼úia bizantin─â pr─âpastia dintre Dumnezeu ┼či fiin┼úa uman─â neputincioas─â.

                 Dac─â ├«n pronaos era prezentat Vechiul Testament ├«n naos se g─âse┼čte Noul Testament av├ónd drept epilog Apocalipsa. Basilica di San Marco este ca o mare Biblie de aur ├«mbog─â┼úit─â cu scene din via┼úa sfin┼úilor, cu miniaturi ┼či cu motive florale care o fac s─â semene cu o carte de rug─âciuni din Evul Mediu. De opt secole aceast─â cartea a fost r─âsfoit─â cu pio┼čenie de  ├«ntreaga popula┼úie a Vene┼úiei ┼či chiar de str─âini.

                 ├Än toate locurile catedralei imaginile sunt ├«nso┼úite de texte  cum ar fi inscrip┼úiile ┼či legendele ├«n greac─â ┼či latin─â, versuri leonine, versete, cuget─âri, nume, monograme.├Änainte de toate Basilica di San Marco este un templu al cuv├óntului deoarece ea ┼či-a asumat menirea de a expune doctrina cre┼čtin─â.

                  Mut├ónd  privirea de la  bolt─â ├«nspre sol, vezi la st├ónga o capel─â mic─â ridicat─â ├«n cinstea lui Iisus ce  fusese lovit de un profanator.Domul dedicat M├óntuitorului este sprijinit de coloane de porfir alb ┼či negru care au drept cunun─â o sfer─â f─âcut─â dintr-un agat imens.

                  ├Än fund este strana cu balustrad─â, coloane de porfir, statui ┼či o mare cruce de metal f─âcut─â de Jacopo Benato, cele dou─â amvoane din marmur─â colorat─â ┼či altarul aflat sub o bolt─â de coloane de marmur─â greceasc─â.

                  Pala acestui mare altar  numit─â sugestiv Pala dÔÇÖOro este o adev─ârat─â comoar─â arhitectural─â bizantin─â.Ini┼úial Pala dÔÇÖOro a fost creat─â pentru a acoperi fa┼úada altarului. Are drept ├«nveli┼č un tablou compartimentat ├«n vechiul stil bizantin. Pe  pal─â este decorat─â cu emailuri, camee, perle, grenate, safire, filigrame de aur ┼či argint ┼či mai ales cu un tablou din pietre scumpe care ├«nf─â┼úi┼čeaz─â scene din via┼úa Sf. Marcu ├«nconjurat de ├«ngeri de apostoli ┼či de profe┼úi. Pala a fost lucrat─â ├«n Constantinopol ├«n anul 1276 ┼či restaurat─â ├«n mai multe r├ónduri.

                  Altarul criptic ├«n care sunt depuse moa┼čtele Sf. Evanghelist Marcu este separat de restul bisericii pritr-un fel de catapeteasm─â. Moa┼čtele Sf. Marcu au fost furate de negustorii vene┼úieni ├«n 828 din Alexandria.

                  Peretele desp─âr┼úitor este alc─âtuit din opt coloane de marmur─â ro┼čie care sus┼úin un mare crucifix ┼či ni┼čte statui gotice din secolul al XIV lea.

                    ├Än altarul criptic se eviden┼úiaz─â ni┼čte coloane ├«n albastru, dintre care dou─â se disting print-o transparen┼ú─â neobi┼čnuit─â. Aproape de altar se afl─â o u┼č─â de bronz al lui Sansovino .U┼ča duce la o sancristie al c─ârei plafon este ├«nflorat de un splendid mozaic ├«n arabescuri g├óndit de Ti┼úian

                   ├Än catedral─â mai sunt ┼či alte spa┼úii cum ar fi capela Sf├óntului Clement ┼či  a sfintei Fecioare dei Mascoli care ad─âpostesc la r├óndul lor tablouri ┼či basoreliefuri admirabile.

                   Pardoseala lucrat─â tot din mozaic se onduleaz─â ca valurile m─ârii datorit─â vechimii sale ┼či a tasajului. ├Än rest e o oper─â remarcbil─â ce combin─â arabescuri, ornamente florale, romburi, ghirlande, p─âtr─â┼úele ca ale tablei de ┼čah, cocori, grifoni, himere cu limbi de smal┼ú ├«naripate ┼či cu gheare mari ca mon┼čtrii din arta heraldic─â.

                   De c├ót talent ┼či aur a fost nevoie pentru a creea aceast─â pleiad─â de mozaicuri !De c├ót timp, r─âbd─âre ┼či imagina┼úie a fost nevoi pentru ca mae┼čtri mozaicari s─â creeze astfel de bijuterie arhitectural─â!De c├ó┼úi me┼čteri umili  ai Evului Mediu a fost necesar  pentru a ridica aceast─â minune! Dup─â vizita ├«n interiorul bisericii se poate urca la loje pentru a examina exponatele g─âzduite de Muzeul Catedralei San Marco.  Urc├ónd pe ni┼čte trepte foarte ├«ntortocheate se ajunge la nivelul lojelor.

                   Expozi┼úia de la muzeul Catedralei San Marco se ├«mparte pe mai multe sec┼úiuni dup─â cum urmeaz─â:Reliefurile geometrice ale arhitecturii Basilicii di San Marco, Mozaicurile(materiale, tehnici ┼či documentarea lucr─ârilor la Baptiseriu), Caii Sf.Marcu, Marmura prelucrat─â, Camera Ongania, Pavajele din mozaic,   Vederile ┼či reliefurile ├«n acuarel─â  ale interiorului catedralei, Edi┼úia Ongania, Ve┼čminte liturgice, Tezaurul Sf├óntului Marcu, Precursorii lui Ferdinando Ongania.

                   Muzeul a fost conceput ca un instrument pentru o mai bun─â ├«n┼úelegere a  bogatei mo┼čteniri spirituale, culturale ┼či materiale a Basilicii di San Marco ┼či deasemenea ca o incursiune printre obiectele de cult ┼či lucr─ârile de art─â parte al acestui patrimoniu.

                   Expozi┼úia se concentreaz─â pe dou─â subiecte majore:mozaicurile, crea┼úiile textile ┼či obiectele care scot ├«n eviden┼ú─â puterea ducal─â str├óns legat─â de mo┼čtenirea ideoligic─â a Sf. Marcu.

                   

Tezaurul textil expus in Muzeul Bazilicii San Marco

                   Crea┼úiile textile sunt a doua tem─â pe care se concentreaz─â expozi┼úia. Arta textil─â face parte din tradi┼úia vene┼úian─â ├«nc─â din 1098. Din p─âcate multe dintre ┼úes─âturile vene┼úiene au fost furate sau arse de trupele napoleoniene care au invadat ora┼čul ├«n 1797. Multe te┼č─âturi cu fir de aur au fost arse pentru a se recicla metalul pre┼úios.

                 ├Än muzeu este p─âstrat un  ve┼čm├ónt compus din trei p─âr┼úi denumit  planeta .Este singurul care a mai supravie┼úuit. Ve┼čm├óntul era compus dintr-un fular, m├óneci, tunica ┼či voal pentru umeri. Este donat catedralei San Marco de vene┼úianul Pietro  Ottobani care a fost pap─â sub numele de Alexandru al VIII lea(1689-1691).

                    Haina este brodat─â ├«n  fir de aur ┼či argint cu un dens model fitomorfic ├«n care pot fi recunoscute diferite specii de plante. ├Än centru jos se identific─â stema papal─â al papei Alexandru al VIII lea ce culmineaz─â cu diadema papal─â.

                    Merletto era un termen de origine vene┼úian─â care ├«nsemna crenel, element architectural aflat ├«n v├órful palatelor ├«n stil gotic floral. Aici este vorba de un ve┼čm├ónt cusut  doar cu ac ┼či a┼ú─â f─âr─â a fi nevoie de p├ónz─â ca suport textil.Este vorba despre dantel─â. Cea mai mare m─âiestrie ├«n aceast─â art─â a fost atins─â la sf├ór┼čitul secolului al XVII lea.

               Alte comori textile sunt deasemenea broderiile . Ele sunt unele dintre cele mai vechi ┼či mai r─âsp├óndite forme de art─â, necesit├ónd doar ac, a┼ú─â ┼či o baz─â de p├ónz─â pentru a fi realizate.

               Dou─â broderii bizantine expuse  ├«n muzeu sunt unicele ve┼čminte liturgice r─âmase din perioada antic─â a Catedralei San Marco.Cea mai veche din aceste dou─â broderii dateaz─â de la sf├ór┼čitul secolului al XII lea ┼či portretizeaz─â Pl├óngerea lui Iisus dup─â moartea pe cruce.Cealalt─â broderie  ├«nf─â┼úi┼čeaz─â doi arhangheli. Broderiile au fost f─âcute ├«n fabrici de m─âtase pe diferite nuan┼úe de purpuriu cu fire de aur sau argint ┼či ├«mbog─â┼úite cu pietre scumpe, perle ┼či cristale . Aceste broderii au suferit la mijlocul secolului al XVIII lea ni┼čte recondi┼úion─âri nereu┼čite care le-au afectat consisten┼úa.

               Tapiseriile sunt alte obiecte textile ce ├«┼úi atrag aten┼úia mai ales datorit─â faptului c─â sunt toate f─âcute manual. Sunt produse ├«ntr-o urzeal─â de nuan┼ú─â neutr─â cu tes─âturi policrome. Firele sunt de obicei toarse din lin─â cu fir gros. Pentru cele mai pre┼úioase dintre tapiserii se folose┼čte m─âtasea, aurul ┼či argintul. Prin secolul al XV lea ├«n Vene┼úia erau mai multe ateliere de tapiserie conduse de lucr─âtori francezi  ┼či flamanzi. Sunt tapiserii cu Patimile lui Hristos lucrate ├«ntre 1408-1427. Sunt printre primele tapiserii  ┼úesute din l├ón─â. Relat─ârile Patimilor lui Hristos sunt ┼úesute pe cele 10 tablouri ┼či urmeaz─â stilul impun─âtor ┼či demn al influen┼úei germane, care elimin─â aspectele crude ale suferin┼úelor lui Hristos.

               Ultimele expuse sunt tapiseriile cu povetea Sf. Marcu lucrate ├«ntre 1550 ┼či 1551. Este vorba de patru tapiserii ├«n m─ât─âsuri policrome cu fire de aur ┼či argint  care sunt opera unui ┼úes─âtor flamand aflat ├«n serviciul familiei Medici. ├Än portret Sf├óntul Marcu este ├«nf─â┼úi┼čat cu ve┼čm├ónt compus dintr-o tunic─â ro┼čie ┼či manta albastr─â. Tapiseriile ├«nf─â┼úi┼čeaz─â episoade din via┼úa Sf. Evanghelist Marcu din Alexandria precum vindecarea miraculoas─â al pantofarului Anianus, botezul lui Anianus, vindecarea  unui posedat psihic, sacrificiul Sf. Marcu.

             

               Obiectele care eviden┼úiaz─â puterea ducal─â.

               Din aceasta categorie cel mai vestit este grupul statuar al Cailor Sf. Marcu. Dac─â pe balconul  catedralei erau expuse doar ni┼čte copii aici vorbim chiar de originalul luat de vene┼úienii condu┼či de dogele Enrico Dondolo ca prad─â de r─âzboi ├«n urma cuceriri Constantinopolelui de c─âtre crucia┼úi ├«n 1204. Sunt aceia┼či caii care ├«mpodobeau c├óndva Hipodromul din Constantinopol.

               Caii Sf.Marcu au o dubl─â valoare politic─â ┼či religioas─â .Ei simbolizeaz─â pentru Vene┼úia, mo┼čtenirea  ┼či continuitatea puterii imperiale bizantine. Din punct de vedere religios ei sunt imaginea Quadriga Domini(Caii Domnului), o alegorie la expansiunea Lumii divine prin lucrarea celor patru evangheli┼čti.

               Leul ├«naripat al Sf. Marcu este un alt simbol al puterii politice vene┼úiene  ce ├«┼či are r─âd─âcinile din sfera religioas─â. Am v─âzut expus  un leu ├«naripat cu aureol─â f─âcut la sf├ór┼čitul secolului al XV lea. Este vorba de o sculptur─â din lemn care apoi a fost poleit─â cu aur. Laba st├óng─â din fa┼ú─â a leului sprijin─â Biblia deschis─â pe care se distinge foarte bine scrierea Pace ┼úie, Evanghelistul meu Marcu.

              Din  categoria obiectelor care pun ├«n eviden┼ú─â puterea dogelui se reg─âse┼čte ┼či un tron ducal .Acest tron aflat ca exponat este cioplit  din lemn de nuc . Lucrarea le apar┼úine atelierelor din Lombardia de la sf├ór┼čitul secolului al XV lea ┼či este atent finisat─â doar ├«n p─âr┼úile vizibile. Cel mai probabil acest tron provine de la Palatul Dogilor.

               Structura ┼či decora┼úiile tronului ducal au ca surs─â de inspira┼úie motivele artistice ale Rena┼čterii vene┼úiene timpurii. Cea mai rafinat─â parte a tronului este  panoul frontal.Este desenat un vas cu nervuri ce sus┼úine  structura fastuoasa a unui candelabru care se termin─â cu o tor┼ú─â aprins─â. Pe ambele p─âr┼úi sunt realiza┼úi doi heruvimi goi care c├ónt─â la instrumente muzicale.

               Un alt obiect  ce se leag─â de simbolistica puterii este un cap sculptat cunoscut sub numele de Carmagnola. Sculptura este din porfir ro┼ču ┼či este pozi┼úionat─â ├«n col┼úul sud-vestic al balustradei. Acest cap retezat la baza g├ótului se constituie ca ├«ntr-o mustrare. Francesco Bussone, supranumit Carmagnola, a fost  c─âpitanul general al Serenissimei decapitat ├«n  1432 sub acuza┼úia de tr─âdare ┼či complicitate cu inamicul. Acuza┼úia a fost nedreapt─â pentru un c─âpitan care ┼či-a pus la dispozi┼úie toat─â priceperea  militar─â pentru a servi Vene┼úia.  ├Än conformitate cu obiceiul, capul tr─âd─âtorului trebuia s─â r─âm├ón─â expus ├«n public pentru a da ├«n final na┼čtere la o legend─â popular─â de lung─â durat─â.

              ├Än realitate capul din porfir este unul din obiectele furate de vene┼úieni ├«n timpul jefuirii Constantinopolelui din cea de a IV a Cruciad─â din 1204 . A fost subiectul unor ample studii istorice care s─â determine identitatea exact─â a personajului reprezentat. Ochii mari ├«ncadra┼úi de ni┼čte spr├óncene arcuite se pare c─â au avut c├óndva ┼či ni┼čte pupile din sticl─â. Expresia fe┼úei ├«┼úi sugereaz─â un fel de ┼čiretenie. Ornamenta┼úia bogat─â a coroanei pare s─â emit─â caracteristicile unor pietre pre┼úioase ┼či al unei pl─âci de aur. S-a ├«n┼úeles de la sine c─â personajul trebuia s─â fie un suveran al Imperiului bizantin  t├órziu. ┼×i asta nu numai datorit─â tr─âs─âturilor faciale ┼či a coroanei ci ┼či deasemenea datorit─â faptului c─â porfirul era folosit ca material pentru realizarea portretelor imperiale.

            Au fost avansate multe ipoteze cu privire la identitatea personajului reprezentat. Cea mai credibil─â teorie care are la baz─â compararea monezilor de aur b─âtute de suverani ├«ntre 534 ┼či 538 la Monet─âria din Constantinopol cu mozaicurile de la Basilica San Vitale din Ravenna sugereaz─â c─â este vorba de ├«mp─âratul Imperiului Roman de R─âs─ârit, Justinian I(527-565). Mul┼úi consider─â c─â statuia era amplasat─â original ├«n pia┼úa public─â Philadelphion din Constantinopol.

            Muzeul mai g─âzduie┼čte c├óteva lucr─âri de art─â cu tematica religioas─â  cum ar fi lucrarea lui  Jacopo Sansovino, Fecioara ┼či copilul . Aceast─â capodoper─â este o sculptur─â din teracot─â care apoi a fost poleit─â cu aur. A fost executat─â la mijlocul secolului al XVI lea pentru loja de la baza Clopotni┼úei Sf├óntului Marcu. Sculptura men┼úionat─â este una dintre cele mai vibrante lucr─âri create de Sansovino al c─ârei tr─âs─âturi au ceva din limbajul artistic al lui Donatello. Sculptura a avut multe de suferit ├«n urma pr─âbu┼čirii Clopotni┼úei ├«n 1902  ┼či a trebuit ref─âcut─â din buc─â┼úele.

             O alt─â reprezentare a Sfintei Marii este ┼či tabloul din lemn intitulat Madonna Laptelui ce portretizeaz─â Fecioara atunci c├ónd al─âpta ├«nconjurat─â de sfin┼úi. Tabloul acesta este considerat un precursor al viitoarelor icoane vene┼úiene. Prezen┼úa sfin┼úilor ├«n icoana Sf. Fecioare este tipic─â stilului bizantin.

             Un alt obiect de cult expus este o mas─â de altar pentru zilele lucr─âtoare(Pala feriale). Este destul de bizar s─â ├«mpar┼úi altarul pentru zile lucr─âtoare ┼či pentru cele de s─ârb─âtoare. Dar  dac─â dogma bisericii o cere, ce am putea spune ├«n plus.Lucrarea ├«i apar┼úine lui Paolo Veneziano(1345) ┼či este o pictur─â pe sc├óndur─â ├«n care imaginile sunt dispuse pe dou─â registre. Acest altar a fost comandat de dogele Andrea Dandolo, unul dintre cei mai importan┼úi cump─âr─âtori de obiecte de art─â pentru Basilica di San Marco. Este o capodoper─â din secolul al XIV lea care ├«mbin─â elemente occidentale cu cele orientale. Registrul de sus al picturii ne aminte┼čte de iconostasele grece┼čti.├Än acest registru sunt reprezenta┼úi ├«n jurul lui Cristos ┼či al Sf. Marii, Sf├óntul Evanghelist Ioan ┼či al┼úi sfin┼úi din rug─âciunile vene┼úiene cum ar fi Sf. Petru, Sf.Nicolae, Sf. Teodor ┼či Sf.Marcu. Ciclul narativ ├«n ┼čapte imagini se deruleaz─â ├«n registrul de jos al lucr─ârii ┼či este executat ├«ntr-un stil occidental. Este evocat─â via┼úa ┼či sacrificiul suprem al Sf. Evanghelist Marcu ├«mpreun─â cu c├óteva legende vene┼úiene care celebreaz─â sf├óntul protector al ora┼čului. Prezentarea jertfei Sf├óntului Marcu se face ├«n direct─â asociere cu jertfa r─âscump─âr─âtoare al lui Iisus.

              ├Ä┼úi atrage deasemenea aten┼úia un tablou ce fusese c├óndva pozi┼úionat ├«n spate la Pala dÔÇÖoro. Este o lucrare cei apar┼úine lui Maffeo Verona, un pictor ce a activat ┼či ca desenator pentru mozaicurile din Basilica di San Marco . ├Än prezent ├«n spate la  Pala dÔÇÖoro este un alt tablou semnat de Francesco deÔÇÖ Franceschi ce dateaz─â din secolul al XV lea.

             Tabloul pictat de Maffeo Verona este din 1614 ┼či repet─â aspectele din vechiul tabloul al lui Franceschi . Tot prim-planul tabloului este ocupat Iisus . Cei 12 apostoli sunt ├«mp─âr┼úi┼úi c├óte 6 pe fiecare parte a M├óntuitorului ┼či sunt dispu┼či ├«n dou─â planuri. ├Än tablou este prezent ┼či un verset din Evanghelia lui Ioan(14, 27) scris ├«n latin─â ce se eviden┼úiaz─â dintr-o Biblie deschis─â de Iisus:pace meam do vobis pacem relinquo vobis(Pace v─â las vou─â,   pacea Mea o dau vou─â).Mai jos sub semn─âtura pictorului, pe un sul citim urm─âtorul fragment ├«n latin─â:liquisti mundo marce / tua munera / pacem / pax igitur veneto vivat / in imperio(O Sfinte Marcu, tu  ne-ai l─âsat ├«n dar pacea lumii.Fie ca pacea s─â fie prezent─â ├«n st─âp├ónirea vene┼úian─â.)Aceast─â dubl─â invocare a p─âcii ca dar din partea lui Hristos ┼či a Evanghelistului s─âu Marcu exprim─â alegerea unei politici neutre de c─âtre Vene┼úia fa┼ú─â de celelalte puteri europene, dup─â ├«ndelungatele conflicte din secolul al XII lea.

Bibliografie

Henry Maguire,  Robert S. Nelson, San Marco, Byzantium, and the Myths of Venice, Ed.Harvard University Press, Cambridge, 2010 .

Renato Polacco, Giulia Rossi Scarpa, Jacopo Scarpa, San Marco, la basilica d'oro, Ed.Brenice, Roma, 1991.