Arhipelagul Seychelles  ÔÇô  c─âl─âtor ├«n Paradis jpeg

Arhipelagul Seychelles ÔÇô c─âl─âtor ├«n Paradis

O c─âl─âtorie ├«n Seychelles poate p─ârea pentru mul┼úi un vis frumos, ├«ns─â inaccesibil, dar visele inaccesibile devin adesea cele mai dragi ┼či mai arzatoare.

Republica Seychelles este o ╚Ťar─â insular─â format─â din 115 de insule din Oceanul Indian, la 1, 600 km est de Africa, ├«n nordul insulei Madagascar, av├ónd cea mai mic─â popula╚Ťie dintre toate statele Africii. Drumul spre Seychelles cu dou─â escale, travers├ónd trei culturi (european─â, oriental─â ┼či cea african─â), pare o c─âl─âtorie spre Paradis. Plini de ner─âbadare s─â descopere aceast─â insul─â binecuv├óntat─â, pu┼úinii turi┼čti care coboar─â pe micul aeroport de pe insula Mah├ę, sunt de-a dreptul fascina┼úi de frumuse┼úea nefireasc─â a acestei loca┼úii ├«nc─â de la primii pa┼či f─âcu┼úi pe acest t─âr├óm.

Astfel, odat─â ajuns ├«n Seychelles, ai senza┼úia ca p─âtrunzi ├«ntr-o alt─â lume, o lume mai bun─â, mai frumoas─â ┼či mai armonioas─â, iar dorinta de a explora Necunoscutul devine tot mai mare. ├Än drumul de la aeroport spre hotelul sau vila unde e┼čti cazat, peisajul devine de-a dreptul edenic (este greu de crezut cum pe un metru p─âtrat pot exista zeci de specii de plante total diferite ca form─â ┼či culoare), iar primele interac┼úiuni cu localnicii, te fac s─â crezi c─â acest loc dispune de toate atuurile necesare pentru a deveni o loca┼úie de vacan┼úa ideal─â.

Ce poate fi mai frumos ca un peisaj natural ce aminte┼čte adesea de s─âlb─âticie, ├«n care haosul pare s─â-┼či fi g─âsit o armonie perfect─â, ├«n care fiecare lucru pare s─â fie la locul lui, ├«n care simplitatea cap─ât─â o conota┼úie aparte, iar bucuria de a trai devine singurul cod care-i une┼čte pe turi┼čti cu localnicii. Dragostea pentru natur─â, pentru simplitate ┼či mai ales m├óndria de a fi ÔÇ×seychelloisÔÇŁ caracterizeaz─â cel mai bine mica popula┼úie a arhipelagului Seychelles, localizat─â ├«n cea mai mare parte pe insula principal─â, Mahe.

Fiind o fost─â colonie francez─â, apoi britanic─â, localnicii creoli au ├«mprumutat de la cei care i-au colonizat limba, religia, unele tradi┼úii, p─âst├óndu-┼či ├«ns─â identitatea de popor african. Astfel, combina┼úia ├«ntre cultura ┼či civiliza┼úia european─â ┼či cea african─â prinde cea mai frumoas─â expresie fizic─â ├«n popula┼úia autohton─â. Oameni calzi, prieteno┼či, locuitorii statului Seychelles ┼čtiu s─â iubesc─â ┼či s─â protejeze natura;totul se construie┼čte aici respect├ónd m─âre┼úia naturii, marile lan┼úuri hoteliere gen Hilton, care ofer─â o camer─â cu c├óteva mii de euro pe noapte nu amintesc deloc de lan┼úurile hoteliere din Europa, deoarece aici sunt ├«nscrise perfect ├«n peisajul natural, f─âr─â a-l altera.

 DSC3563 JPG jpeg

Fascinant─â ├«n acest col┼ú de rai este simbioza dintre om ┼či natur─â, omul nu ├«ncearc─â s─â domine natura, nu se las─â dominat de ea, ci traie┼čte ├«ntr-o armonie perfect─â cu aceasta. Este incredibil c├ót de multe avem de ├«nv─â┼úat noi europenii de la locuitorii acestei insule ├«n ceea ce prive┼čte protec┼úia mediului ├«nconjurator, iar adesea respectul fa┼ú─â de natur─â implic─â ┼či respectul fa┼ú─â de celalalt, fa┼ú─â de genera┼úiile viitoare, fa┼ú─â de via┼ú─â ┼či fa┼ú─â de adev─âratele valori. A┼čadar, fuga de civiliza┼úie, agita┼úie, poluare, vulgaritate ┼či comun ├«┼či g─âse┼čte un r─âspuns ├«n acest t─âr├óm minunat aflat la cap─âtul lumii, care aminte┼čte izbitor de mult de Paradis.

Frumoasele plaje cu nisipul alb ┼či fin ca f─âina, cu apa at├ót de limpede, ├«nc├ót de la mal se pot vedea pe┼čtii ├«nnot├ónd ├«n mare, lipsa de aglomera┼úie (cele mai multe plaje fiind pustii) ┼či sentimentul de lini┼čte absolut─â sunt caracteristice Seychelles-ului. Mai mult decat at├ót, fiecare insul─â din arhipelag are propria ei poveste:astfel, insula principal─â, Mahe, care ad─âposte┼čte cea mai mare parte a popula┼úiei Seychelles-ului (90% din popula┼úie), de┼úine un frumos parc national numit Morne Seychellois ce se ├«ntinde pe 3045ha, ├«n care accesul turi┼čtilor este destul de limitat, pentru c─â ÔÇ×natura trebuie preservat─â ┼či nu trebuie s─â fie distrus─â de c─âtre turi┼čtiÔÇŁ, dup─â cum ni se explic─â la tot pasul ├«n Seychelles.

Capitala Victoria p─âstreaz─â imaginea de fost─â colonie britanic─â, iar aceast─â imagine este at├ót de autentic─â, ├«nc├ót senza┼úia de ├«ntoarcere ├«n timp este absolut─â. ├Än ceea ce prive┼čte timpul, acesta pare c─â trece mult mai greu ├«n acest loc binecuv├óntat, africanii consider├ónd chiar c─â dac─â noi europenii avem bani, ei au TIMP. Nimic nu poate fi mai relaxant, ca o c─âl─âtorie prin jungla insulei Praslin (a doua insul─â ca m─ârime a arhipelagului), unde cre┼čte printre multe specii de palmieri ┼či celebrul fruct ÔÇ×coco de merÔÇŁ (sau ÔÇ×fructul pasiuniiÔÇŁ, cum mai este numit), simbol al Seychelles-ului, a c─ârui scoatere din ┼úar─â este interzis─â f─âr─â ┼čtampil─â ┼či certificat. Jungla Vallee de Mai este considerat─â a fi locul original al Gradinii Edenului.

O alt─â insul─â minunat─â a arhipelagului Seychelles este micu┼úa insul─â La Digue de numai 26 km┬▓, unde circula┼úia cu ma┼čina este interzis─â, put├óndu-se circula numai cu bicicleta sau cu c─âru┼úa tras─â de vaci (deoarece caii sunt l─âsa┼úi ├«n libertate, nefiind folosi┼úi la trac┼úiune). Insula La Digue este renumit─â pentru una din cele mai frumoase plaje din lume, plaja ÔÇ×Anse Source d'ArgentÔÇŁ, reprezent├ónd dup─â cum ├«i spune ┼či numele, o adev─ârata surs─â de bani pentru localnici.

├Äns─â dou─â insule sunt cu totul speciale ├«n arhipelagul Seychelles:┼či anume, insula Cousin, una din cele mai mici insule granitice din Seychelles ce adaposteste peste 300.000 de p─âs─âri, insula fiind un ÔÇ×raiÔÇŁ al p─âs─ârilor ┼či una din cele mai mari arii de conservare a faunei ┼či este sub tutela Consiliului Interna┼úional pentru Protejarea P─âs─ârilor;┼či insulele Aldabra, practic nepopulate, parte a patrimoniului mondial UNESCO ├«nc─â din 1982 care pot fi vizitate doar pe parcursul zilei. Atolul Aldabra are cea mai mare popula╚Ťie de ╚Ťestoase gigante din lume, ajung├ónd la un num─âr de 100.000.

Cuvintele devin uneori de prisos, dar sentimentul de a fi m─âcar pentru c├óteva zile ├«n aceast─â lume ├«n care oamenii sunt veseli ┼či prieteno┼či, unde natura ┼či-a dat ÔÇ×teza de doctoratÔÇŁ ┼či mai ales unde timpul pare ca st─â ├«n loc, devine doar o poveste iluzorie ├«n via┼úa noastr─â agitat─â, plin─â de griji ┼či de nep─âsare. Intors din nou in ÔÇťciviliza┼úieÔÇŁ, nostalgia acestui ÔÇ×paradis pierdutÔÇŁ pune st─âp├ónire pe sufletul c─âl─âtorului, ├«ns─â garan┼úia ca un asemenea loc va fi conservat de c─âtre localnici pentru genera┼úiile urm─âtoare reprezint─â o ultim─â speran┼ú─â ├«ntr-un ocean de resemnare.