Poveștile locului de unde a plecat întemeietorul statului medieval Moldova
Vă purtăm de mai bine de jumătate de an prin destinaţiile de poveste ale Programului Cultural „România Atractivă”, așezate ca niște perle strălucitoare pe un splendid colier. Vă conducem azi într-unul dintre locurile care și-au păstrat autenticitatea de-a lungul secolelor – localitatea de unde, spune legenda, a plecat Bogdan I ca să înfiinţeze, peste Carpaţi, Ţara Moldovei.
Situată în inima Maramureșului istoric, comuna Bogdan Vodă reprezintă o incursiune fascinantă în cultura și tradiţiile unei regiuni renumite pentru arta lemnului. Aici, lemnul nu este doar un material de construcţie, ci și un simbol al identităţii locale, transpus în case, biserici, porţi sculptate și chiar cruci de hotar. Vizitarea acestui loc oferă o privire autentică asupra vieţii rurale maramureșene și a moștenirii sale istorice.
Arhitectura lemnului: o marcă a tradiției
Toate construcţiile din Bogdan Vodă, de la poarta monumentală de la intrare până la micile anexe gospodărești, reflectă o tradiţie profundă a utilizării lemnului, moștenită din generaţie în generaţie. Casele au acoperișuri înalte, în patru ape, acoperite cu draniţe din brad, gândite să reziste iernilor grele ale Maramureșului.
Un detaliu arhitectural deosebit este îmbinarea bârnelor: în trecut, se folosea sistemul „chetoare românească”, dar, începând cu secolul al XIX-lea, localnicii au adoptat „chetoa- rea nemţească”, un semn al influenţelor externe.
Pereţii caselor vechi din Bogdan Vodă sunt construiţi din bârne rotunde, îmbinate cu o măiestrie care demonstrează nu doar utilitate, ci și o estetică aparte. Această practică reflectă resursele naturale bogate ale regiunii, în special pădurile de conifere care au definit peisajul până în ultimele decenii.
Bogdan Vodă: o așezare cu rădăcini adânci și mulți voievozi legendari
Istoria localităţii Bogdan Vodă, cunoscută anterior sub numele de Cuhea, este impresionantă și plină de evenimente care au modelat identitatea acestei comunităţi. Dovezile arheologice arată că așezarea a fost locuită încă de la sfârșitul Epocii Bronzului și începutul Epocii Fierului (Hallstatt), oferind o mărturie a continuităţii vieţii în acest spaţiu.
Un moment important în istoria locului a fost în 1365, când regele Ungariei, Ludovic I de Anjou, a oferit satele din zonă, inclusiv Cuhea, ca recompensă pentru Balc și Drag, nepoţii lui Dragoș Vodă, alungaţi din Moldova de Bogdan I.
Însă pentru a înţelege povestea trebuie să mergem aproape 100 de ani mai devreme. Urmașii lui Ginghis Han au ajuns în spaţiul românesc pe la 1241. Invazia mongolă în Europa, sub conducerea lui Subutai, a început cu distrugerea principatelor de est ale slavilor, cum ar fi Kievul și Vladimirul.
Mongolii au invadat apoi Regatul Ungariei (Bătălia de la Mohi), sub comanda lui Batu Han (fiul lui Jochi Han), nepotul lui Ginghis Han, și Polonia fragmentată (Bătălia de la Legnica), sub comanda lui Kadan Han (fiul lui Ögedei Han), alt nepot al lui Ginghis Han. Doar norocul a făcut ca mongolii să se retragă. Cronicile mongole arată că Subutai plănuia cucerirea tuturor ţărilor europene, începând cu un atac de iarnă asupra Austriei și alte state ale Sfântului Imperiu Roman, dar a fost chemat înapoi în Mongolia în primăvara 1242, în urma morţii lui Ögedei Han.
Acest fapt a oferit un răgaz nesperat europenilor, care au reușit să refacă defensiva din zona Carpaţilor. În acest context, regii maghiari investesc în crearea unui teritoriu – matcă de apărare la est de Carpaţi și îl trimit pe voievodul român Dragoș să le conducă. Această matcă de apărare va sta la bazele creării statului medieval Moldova.
Lui Dragoș i-au urmat în Moldova Sas și Balc, însă din cauza diferenţelor religioase, voievozii fiind catolici, supușii majoritari ortodocși, relaţiile au fost destul de tensionate. În același fel s-au prezentat și relaţiile dintre noul voievod al Maramureșului, Bogdan, și regele Ungariei, Ludovic I de Anjou, primul refuzând să treacă la catolicism și fugind în matca de apărare cu supușii de rit răsăritean. Aici Bogdan înfiinţează un stat independent de coroana maghiară, însă pierde, după cum am văzut, în favoarea urmașilor lui Dragoș, posesiunile din Maramureș.
Vedem cum Bogdan Vodă, întemeietorul Moldovei, a avut o legătură directă cu această localitate, unde și-a avut prima „capitală” voievodală. Curajul său și strategia sa, demonstrate în luptele împotriva tătarilor, sunt reflectate în poveștile transmise de localnici, care își amintesc cu mândrie de trecutul glorios al regiunii.
Experiențe turistice și tradiții locale
Bogdan Vodă oferă vizitatorilor o varietate de experienţe autentice. Dincolo de pensiunile agroturistice care păstrează farmecul rustic și oferă bucate tradiţionale, de aici pornesc numeroase trasee tematice, care explorează frumuseţea naturală și bogăţia culturală a zonei.
Un alt aspect unic al vizitei în Bogdan Vodă este oportunitatea de a descoperi meșteșugurile locale. Artizanii din zonă creează obiecte din lemn sculptat, ceramică sau textile tradiţionale, inspirate de influenţele culturale multietnice ale regiunii.
Vizitând Bogdan Vodă, ai șansa de a explora un spaţiu care îmbină perfect tradiţia lemnului, poveștile istorice și frumuseţea naturală a Maramureșului. Este un loc care păs- trează vie memoria trecutului, dar și un exemplu viu al felului în care comunităţile pot prospera prin valorificarea patrimoniului cultural. Nu întâmplător, această așezare se regăsește pe ruta satelor tradiţionale propusă de „România Atractivă”.
Textul a fost publicat în numărul 276 al revistei „Historia”(revista:276), disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 15 ianuarie - 14 februarie, și în format digital pe platforma paydemic.
FOTO: ROMÂNIA ATRACTIVĂ
