Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc din Craiova a fost inaugurat

Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc, amenajat în Casa Dianu, clădire cu statut de monument istoric din Craiova, a fost inaugurat, vineri seară, acesta fiind un muzeu unic la nivel naţional, care pune la dispoziţia publicului documente şi opere aparţinând unor personalităţi româneşti marcante din exil.

Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc, aflat în subordinea Bibliotecii Judeţene "Alexandru şi Aristia Aman" Dolj, a fost realizat după ce Casa Dianu, clădire cu statut de monument istoric din Craiova, a fost restaurată şi consolidată printr-un proiect finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 - 2020, având o valoare totală de 4,8 milioane de euro, relatează Agerpres.

Managerul Bibliotecii Judeţene "Aman", Lucian Dindirică, a amintit că în anul 2016 a fost iniţiată înfiinţarea Muzeului Cărţii şi Exilului Românesc, bucurându-se de sprijinul material şi cultural deplin al academicianului Basarab Nicolescu.

"Manuscrisele, cărţile şi documentele pe care le-a donat împreună cu actul de profundă cunoaştere în care ne-a implicat au constituit nucleul patrimoniului de care ne putem bucura începând de astăzi. Basarab Nicolescu ne-a transmis, practic, un mod de viaţă. Dumnealui nu a venit singur, fiindcă întotdeauna cultura, astfel înţeleasă, este un act de dialog şi de prietenie. Ni i-a adus, în mod simbolic, şi pe Vintilă Horia, L. M. Arcade, Horia Stamatu, Ştefan Lupaşcu, Virgil Ierunca, Benjamin Fondaine, Mircea Eliade şi mulţi alţii, care şi-au adus contribuţia la întregirea acestui tezaur cultural şi spiritual. Am înţeles, datorită codurilor oferite de savantul Basarab Nicolescu, faptul că exilul românesc este un puzzle imens, pentru care nu este suficientă o singură perspectivă, fiindcă există mai multe nivele de realitate, atât în sensul în care a teoretizat Basarab Nicolescu această viziune asupra lucrurilor, cât şi din punct de vedere pur istoric, cultura română fiind efectiv scindată în mod artificial de comunism. Anularea acestei disjuncţii s-a dovedit mai grea decât ar fi trebuit să fie în mod natural. Aşadar, misiunea vitală a proiectului nostru este să contribuie la refacerea principalelor artere de comunicare dintre cele două falii culturale care acum ne apar ca fiind complementare", a spus Dindirică.