Ludovic al XIV lea ╚Öi Epoca de Aur a Fran╚Ťei jpeg

Ludovic al XIV-lea ╚Öi Epoca de Aur a Fran╚Ťei

­čôü Biografii
Autor: Andreea Lup┼čor

├Än cartea sa, Secolul lui Lodovic al XIV-lea, Voltaire spune c─â ├«n istorie au existat patru epoci glorioase:prima este reprezentat─â de perioada de apogeu a Greciei Antice, anii lui Pericle, Aristotel, Plato sau Alexandru cel Mare. A doua ÔÇô Roma lui Cezar ┼či Augustus, ├«n timp ce pe cea de-a treia o g─âsim ├«n Rena┼čterea Medieval─â. Cea de-a patra er─â splendid─â a umanit─â┼úii este cea a lui Ludovic al XIV-lea, despre care filosoful spune c─â se apropie de perfec┼úiune prin imensele contribu┼úii la dezvoltarea artelor ┼či ┼čtiin┼úelor, ┼či prin influen┼úa civilizatoare pe care a avut-o ├«n ├«ntreaga Europ─â.

Louis-Dieudonn├ę ÔÇô miracolul Fran┼úei

Fiul regelui Ludovic al XIII-lea ┼či al Anei de Austria s-a n─âscut la Saint-Germain-en Laye ├«n 1638, ┼či a primit numit Louis-Dieudonn├ę (ÔÇ×dar de la DumnezeuÔÇŁ) pentru c─â se na┼čte dup─â 23 de ani ├«n care p─ârin┼úii s─âi nu avuseser─â niciun copil. Ludovic al XIV-lea avea s─â domneasc─â 72 de ani, 3 luni ┼či 18 zile, fiind astfel printre cei mai longevivi monarhi din lume.

Ludovic al XIII-lea moare ├«n 1643, iar fiul s─âu de nici 5 ani ├«i urmeaz─â la tron sub conducerea de facto a unei regen┼úe controlate de cardinalul Mazarin. Primii ani ai regen┼úei au stat sub semnul unei revolte conduse de marii nobili ┼či membri ai Parlamentului parizian. Familia regal─â a fost chiar alungat─â din Paris de dou─â ori ┼či au fost ┼úinu┼úi sub arest ├«n palatul regal. Anii revoltelor ┼či-au pus amprenta asupra caracterului t─ân├órului rege, care ulterior a domnit baz├óndu-se pe credin┼úa c─â autoritatea ┼či ordinea trebuie s─â se opun─â haosului. De asemenea, Mazarin i-a insuflat copilului credin┼úa originii divine a monarhiei ┼či c─â ideea c─â regele trebuie s─â se identifice cu Fran┼úa.

Louis XIV of France jpg jpeg

Domnia lui Ludovic ├«ncepe practic ├«n momentul mor┼úii cardinalului Mazarin, ├«n 1661. Regele nu va mai apela la ministeriatul unui nou cardinal, pun├ónd astfel cap─ât perioadei ├«n care statul a fost practic condus de ace┼čti cardinali-mini┼čtri (Richelieu ┼či Mazarin). Guvernarea lui Ludovic a stat sub semnul teoriei dreptului divin al regilor ┼či, implicit, a lipsei restric┼úiilor domniei monarhice. Regele a fost propriul s─âu prim-ministru ┼či a guvernat cu ajutorul a doar c├ó┼úiva mini┼čtri ale┼či, f─âr─â s─â se bazeze prea mult pe Adunarea St─ârilor Generale (Parlamentul francez). ├Än pofida tradi┼úiei, i-a exclus din consiliu pe to┼úi membrii familei regale ┼či pe membrii vechii nobilimi militare.

Mo┼čtenirea lui Ludovic al XIV-lea

Perioada lui Ludovic al XIV-lea e considerat─â a fi una dintre cele mai bogate epoci artistice din istoria Fran┼úei. Sub patronajul Regelui-Soare se ├«nfiin╚Ťeaz─â Academia pentru Pictur─â ┼či Sculptur─â (1663), Academia de arhitectur─â (1671), Academia de Muzic─â (1672) ┼či Academia Francez─â, creat─â ├«n 1635 de cardinalul Richeliu, trece sub control regal ├«n 1671. ├Än perioada domniei sale, literatura francez─â ├«nflore┼čte prin operele clasice ale lui Moliere, Racine ┼či La Fontaine, to┼úi afl├óndu-se sub protec┼úia regal─â

Politica extern─â dus─â de Ludovic al XIV-lea este si ast─âzi subiectul unor discu┼úii aprinse ├«ntre istorici. Unii ├«l critic─â din cauza ambi┼úiilor nem─âsurate ┼či a u┼čurin┼úei cu care se implica ├«n conflicte, ├«n timp ce al┼úii sus┼úin c─â la baza politicii sale a stat ├«notdeauna interestul Fran┼úei. ├Än orice caz, bilan╚Ťul domniei sale spune multe:Fran┼úa a c├ó┼čtigat zece noi provincii, un imperiu peste oceane ┼či a devenit prima putere pe continent. Victoriile sale politice ┼či dezvoltarea cultural─â i-au adus Fran┼úei admira┼úia ├«ntregii Europe fa┼ú─â de succesul, puterea ┼či spiritul sofisticat francez. Obiceiurile, valorile ┼či modul de via┼úa francez au devenit un model pentru cur┼úile regale europene, iar ├«n aceast─â perioad─â franceza se impune ca limb─â a elitei.

Napoleon spunea despre Ludovic al XIV-lea c─â a fost nu doar un mare rege, dar ┼či singurul rege al Fran┼úei care s─â merite titlul de monarh. Filosoful german Leibniz ├«l considera unul din cei mai mari regi din toate timpurile, iar Voltaire spunea despre anii domniei sale c─â a fost o epoc─â etern memorabil, ÔÇ×Marele SecolÔÇŁ al Fran┼úei.

louis xiv jpg jpeg

Absolutismul Regelui Soare ┼či prosperitatea epocii sale ├«┼či g─âsesc cea mai fidel─â expresie la Versailles. Marele palat, cu gr─âdinile sale splendide, arhitectura sofisticat─â ┼či designul interior, a fost modalitatea artistic─â prin care Ludovic al XIV-lea a ├«n┼úeles s─â-┼či demonstreze puterea nem─ârginit─â. Sala Oglinzilor, cea mai prestigioas─â sal─â a complexului devenit re┼čedin┼ú─â regal─â ├«n 1682, a fost decorat─â sub atenta ├«ndrumare a regelui, ├«n a┼ča fel ├«nc├ót s─â ├«nf─â┼úi┼čeze grandoarea ┼či marile succese ale monarhului. (omi┼ú├ónd desigur p─âr┼úile mai pu┼úin bune ale politicii regale).

Curiozităţi

Regele a avut cinci copii cu so┼úia sa, Maria Tereza a Spaniei, ┼či al┼úi 13 copii nelegitimi cu amantele sale. To┼úi cei cinci copii legitimi ai s─âi au murit ├«naintea sa, astfel c─â la moartea lui a urmat la tron un str─ânepot ├«n v├órst─â de 5 ani, ducele de Anjou.

Din cauz─â c─â avea doar 1.62m, Ludovic obi┼čnuia s─â poarte tocuri ├«nalte ┼či peruci luxoase care s─â-l fac─â s─â par─â mai ├«nalt.

Regele a murit ├«n 1715, cu 4 zile ├«naintea celei de a 77-a aniversare a sa, ┼či se pare c─â ultimele sale cuvinte ar fi fost ÔÇ×Eu plec, dar statul va d─âinui pentru totdeaunaÔÇŁ. C├ót despre faimoasa declara┼úie, ÔÇ×L'├ëtat, c'est moiÔÇŁ, istoricii de azi tind s─â considere c─â a fost atribuit─â ├«n mod eronat Regelui Soare.