Lincoln, pre┼čedintele care a schimbat fa┼úa Americii jpeg

Lincoln, pre┼čedintele care a schimbat fa┼úa Americii

­čôü Biografii
Autor: Andreea Lup┼čor

ÔÇ×Nu se pot spune prea multe despre mineÔÇŁ, scria Abraham Lincoln ├«n 1859. Cu toate acestea, interesul pentru al ┼časelea pre┼čedinte american, al c─ârui mandat se confund─â cu r─âzboiul, a r─âmas la fel de viu. Se spune c─â s-au scris 10.000 de c─âr┼úi despre el, mai multe dec├ót despre to┼úi ceilal┼úi pre┼čedin┼úi laolalt─â.

Pre┼čedin┼úia lui Lincoln a stat sub semnul r─âzboiului. Desigur, ┼či al┼úi pre┼čedin┼úi au mai trecut prin r─âzboaie, dar Lincoln nu a cunoscut deloc pacea ┼či, din prima p├ón─â ├«n ultima zi a mandatului s─âu, s-a dedicat conflictului. Pe parcursul acestuia, ┼úelurile urm─ârite au evoluat.

Obiectivele r─âzboiului ┼či conduita opera┼úiunilor militare:acestea sunt principalele probleme dezb─âtute ├«n bogata istoriografie dedicat─â pre┼čedin┼úiei lui Lincoln. Istoricii american dezbat ┼či ast─âzi, 150 de ani mai t├órziu, aceste chestiuni:care a fost obiectivul s─âu principal la ├«nceputul r─âzboiului, men┼úinerea unit─â┼úii ┼ú─ârii sau abolirea sclavagismului? E clar c─â Lincoln se opunea, din principii morale ┼či politice, sclavagismului, dar asta nu ├«nseamn─â c─â ar fi dorit abolirea sa imediat─â ┼či f─âr─â niciun fel de condi┼úii. El ├«i cita deseori pe p─ârin┼úii constitu┼úiei americane, care credeau c─â sclavagismul trebuie ├«nl─âturat gradual, c─â dezvoltarea sa c─âtre vest trebuie limitat─â, dar c─â practica nu trebuie suprimat─â imediat pentru a nu distruge economia planta┼úiilor. Aceast─â pozi┼úie ÔÇ×gradualist─âÔÇŁ se distinge de cele ale aboli┼úioni┼čtilor radicali care doreau dispari┼úia imediat─â a sclavagismului.

Sclavagism sau eliberare? Cu sau f─âr─â drepturi?

├Än celebrul discurs de la Peoria, din octombrie 1854, prin care condamna legea ÔÇ×Kansas-NebraskaÔÇŁ ce acorda locuitorilor acestor teritorii dreptul de a autoriza sau nu sclavagismul, Lincoln a vorbit despre ÔÇ×injusti┼úia monstruoas─â care este sclavagismulÔÇŁ, a spus c─â ÔÇ×toga noastr─â republican─â este murd─ârit─â ┼či t─âr├ót─â ├«n praf... Trebuie s─â o repurific─âm. S─â priv─âm sclavagismul de preten┼úia c─â s-ar baza pe un drept moral ┼či s─â-l limit─âm la baza legal─â a drepturilor sale existente ┼či necesit─â┼úii.ÔÇŁ Dar ├«n ochii lui Lincoln, negrii ┼či albii nu erau egali. ÔÇ×Ce s─â facem atunci? S─â-i eliber─âm ┼či s─â-i facem, politic ┼či social, egalii no┼čtri? Propriile mele sentimente refuz─â aceast─â idee ┼či ┼čtim c─â marea mas─â a albilor nu ├«mp─ârt─â┼če┼čte nici ea aceast─â idee.ÔÇŁ

├Än 1854 Lincoln era deja un politician expermimentat, exercit├ónd ├«n trecut mai multe mandate, inclusiv cel de reprezentant al statului Illinois ├«n Congresul federal. Dar de la sf├ór┼čitul acelui an, el s-a dedicat integral activit─â┼úii sale politice, tocmai din pricina problemei extinderii sclavagismului. Partidul whig, din care f─âcea parte, era alc─âtuit din elitele modernizatoare ┼či clasa comerican┼úilor. Gruparea politic─â a cunoscut o ruptur─â iremediabil─â din cauza legii ÔÇ×Kansas-NebraskaÔÇŁ, astfel c─â el a disp─ârut de pe scena politic─â ├«n 1856. Unii s-au apropiat de democra┼úii partizani ai sclavagismului;al┼úii au pus bazele partidului republican ├«n iulie 1854, av├ónd sloganul ÔÇ×free labor, free land, free menÔÇŁ.

├Än pragul alegerilor preziden┼úiale, devenise clar pentru to┼úi americanii c─â principala chestiune aflat─â ├«n joc era cea a sclavagismului, ┼či nu doar a extinderii sale ├«n vest, ci chiar abolirea sa. Dup─â alegerea sa, statele sclavagiste erau gata s─â p─âr─âseasc─â Uniunea. A fost cazul Carolinei de Sud, ├«n 20 decembrie 1860, urmat─â de alte 6 state ├«n februarie 1861:Florida, Alabama, Mississippi, Georgia, Louisiana ┼či Texas). Acestea au format Confedera┼úia Statelor din Sud la 4 februarie. ├Än urm─âtoarele dou─â luni, alte patru state s-au al─âturat:Arkansas, Carolina de Nord, Tennessee ┼či Virginia.

651px Slave and Free States before the American Civil War 2 svg  png png

Dac─â r─âzboiul s-ar fi terminat rapid printr-o victorie a Nordului, probabil c─â sclavagismul ar fi r─âmas ├«n vigoare ├«n sud pentru o perioada nedeterminat─â de timp. Dar prelungirea conflictului a transformat obiectivele r─âzboiului:dintr-un r─âzboi pentru restaurarea Uniunii, acesta devine un r─âzboi revolu┼úionar pentru schimbarea ordinii sociale din Sud. ├Äncep├ónd din 1862, republicanii modera┼úi, printre care ┼či Lincoln, au ├«nceput s─â fie mult mai receptivi fa┼ú─â de aboli┼úioni┼čti. Lincoln a propus, ├«n martie 1862, ca ajutoare financiare s─â fie oferite statelor sudiste care acceptau abolirea progresiv─â a sclavagismului;├«n iulie, era definitiv convins de necesitatea abolirii acestei institu┼úii perimate, dar a ezitat s─â-┼či fac─â ideile publice ┼či a devenit ┼úinta criticii venite din partea aboli┼úioni┼čtilor radicali, dar ┼či a democra┼úilor, care se opuneau elieber─ârii ÔÇ×semi-s─âlbaticilorÔÇŁ.

Lincoln a a┼čteptat o victorie armat─â, care a venit la mijlocul lui septembrie 1862:b─ât─âlia de la Antietam. Apoi, pre┼čedintele a f─âcut un anun┼ú surprinz─âtor:dac─â statele rebele nu revin ├«n Uniune p├ón─â la 1 ianuarie 1863, el va proclama eliberarea definitiv─â a sclavilor. Acest anun┼ú a oficializat turnura aboli┼úionist─â pe care o luase r─âzboiul. Efectul imediat a fost de ├«ncurajare a sclavilor s─â se al─âture Nordului, dar ┼či de trezire a opozi┼úiei din partea democra┼úilor care vorbeau de ÔÇ×drumul roberspierrian c─âtre tiranieÔÇŁ. Unele lucr─âri recente subliniaz─â faptul c─â majoritatea popula┼úiei din Nord era favorabil─â abolirii sclavagismului, dar nu din principii morale, ci pentru c─â ar fi fost o modalitate de sl─âbire a Sudului. ├Än general, mi┼čc─ârile aboli┼úioniste din Statele Unite ┼či din alte state s-au bazat pe o serie de argumente diverse, dar care nu aveau la baz─â ideea de universalitate a drepturilor omului.

"Abraham I Africanul"

La 1 ianuarie 1863, a┼ča cum promisese, Lincoln a semnat proclama┼úia de emancipare a sclavilor. Aceasta se referea doar la statele sclavagiste ecesioniste, nu ┼či la cele  fidele Uniunii (Missouri, Maryland, Virginia Occidental─â ┼či Delaware). Unii istorici au v─âzut ├«n acest fapt o dovad─â de ipocrizie din partea lui Lincoln, deoarece a eliberat doar sclavii din regiunile aflate ├«n afara cercului s─âu de putere. Al┼úi istorici se concentreaz─â mai mult pe dinamica declan┼čat─â de aceast─â proclma┼úie:p─âr─âsirea planta┼úiilor (dezorganiz├ónd astfel economia Confedera┼úiei) de c─âtre negri pentru a se ├«nrola ├«n armata Nordului.

Alegerile din 1863 au confirmat progresul ideilor aboli┼úioniste ├«n statele Uniunii, astfel c─â Lincoln a reafirmat obiectivele r─âzboiului ├«n faimosul discurs de la Gettysurg (19 noiembrie 1863). Nu mai era vorba doar de salvarea Uniunii, ci de reafirmarea principiului libert─â┼úii. La ├«nceputul anului 1864, Lincoln era ├«nc─â indecis cu privire la drepturile politice ale sclavilor elibera┼úi. Urma s─â candideze pentru alegerile preziden┼úiale de la sf├ór┼čitul anului, ┼či se a┼čtepta s─â fie acuzat c─â prefer─â emanciparea negrilor ├«n locul p─âcii. El era numit ├«n presa democrat─â ÔÇ×produc─âtor de v─âduveÔÇŁ, ÔÇ×regi┼čor africanÔÇŁ, ÔÇ×Abraham I AfricanulÔÇŁ, c─âruia ÔÇ×s├ónge negru ├«i curge prin veneÔÇŁ.

Victoria de la Atlanta din septembrie a f─âcut ca pre┼čedintele s─â creasc─â ├«n ochii opiniei publice. Victoria Nordului p─ârea din ce ├«n ce mai aproape, astfel c─â democra┼úii au pierdut teren. Lincoln a c├ó┼čtigat alegerile datorit─â voturilor persoanelor care sperau ├«ntr-un r─âzboi terminat prin victorie ┼či nu prin pacea mediocr─â de care vorbeau democra┼úii. Odat─â cu realegerea lui Lincoln, Confedera┼úia nu mai putea spera la mare lucru, nici la victorie militar─â, nici la compromis politic. Pre┼čedintele era hot─âr├ót s─â ratifice al 13-lea amendament prin care sclavagismul era abolit. Acesta a fost votat ┼či adoptat la 31 ianuarie 1865.

La ├«nceput prudent cu privire la chestiunea sclavagismului, Lincoln a devenit progresiv, at├ót din cauza circumstan┼úelor r─âzboiului, c├ót ┼či prin evolu┼úii personale, un om determinat s─â elimine sclavagismul, chiar ┼či cu pre┼úul unui r─âzboi civil prelungit. ÔÇ×Dac─â Dumnezeu vrea ca [r─âzboiul] s─â se prelungeasc─â p├ón─â ce toate bog─â┼úiile acumulate ├«n cursul a 250de ani de munc─â for┼úat─â s─â dispar─â, p├ón─â ce fiecare pic─âtur─â de s├ónge curs pe bici s─â fie pl─âtit─â [...], se va spune atunci cum s-a spus acum trei mii de ani ÔÇ×Judecata Domnului sunt absolut adev─ârate ┼či justeÔÇŁ.

C├ót despre dreptul la vot, Lincoln nu a mers at├ót de departe ├«nc├ót s─â vorbeasc─â despre acordarea acestuia tuturor negrilor. ├Än schimb, era de acord cu acordarea dreptului de vot celor care luptaser─â ├«n r─âzboi, poate ┼či celor care ┼čtiau s─â scrie ┼či s─â citeasc─â. A fost acest compromis doar o modalitate de afirmare a priorit─â┼úii restabilirii Uniunii ├«n detrimentul sclavilor sau, dup─â cum sperau republicanii radicali, ajunsese pre┼čedintele la convingerea c─â cet─â┼úenia deplin─â trebuie acordat─â tuturor? Poate c─â Lincoln ajunsese s─â cread─â c─â negrii ┼či albii sunt to┼úi egali, dar nu dorea umilirea Sudului printr-o asemenea proclama┼úie radical─â.

Hot─âr├órea de a ob┼úine emanciparea sclavilor i-a adus sf├ór┼čitul lui Lincoln. ├Än ziua de 14 aprilie 1865, ├«n timpul unei reprezentan┼úii la teatrul Ford din Washington, John Wilkes Booth, adept al Confedera┼úiei, l-a ├«mpu┼čcat pe pre┼čedinte. Acesta a murit ├«n ziua urm─âtoare. 

Sursa: http://www.histoire.presse.fr/