Legenda banditului br─âilean Terente, Regele B─âl┼úilor ┼či violatorul de virgine, care a ├«nsp─âim├óntat Rom├ónia jpeg

Legenda banditului br─âilean Terente, Regele B─âl┼úilor ┼či violatorul de virgine, care a ├«nsp─âim├óntat Rom├ónia

├Än zona Insulei Mici a Br─âilei, turi┼čtii pot vizita ┼či acum locurile ├«n care se presupune c─â se ascundea Terente, supranumit Regele B─âl┼úilor, un bandit lipovean care fura ┼či ucidea f─âr─â mil─â, viola ┼či d─âdea fiori ┼či celui mai r─âu poli┼úist.

Pe numele s─âu real Vasili ┼×tefan, n─âscut ├«n 1895, pe Canalul Cravia, ├«n Carcaliu, din Balta Br─âilei, decedat pe 4 iunie 1927, a fost unul dintre cei mai de temut bandi┼úi rom├óni. Cunoscut ├«n zilele noastre mai degrab─â ca rom├ónul cu cel mai mare penis, Vasili a tr─âit ca nelegiut dup─â v├órsta de 20 de ani, fiind ├«nr─âit de dou─â rela┼úii distruse.Bun cunosc─âtor al B─âl┼úii Br─âilei, Terente s-a ├«mbog─â┼úit din t├ólh─ârii, atac├ónd singur sau f─âc├óndu-┼či band─â de t├ólhari. A fost ├«nc─âtu┼čat, dar a evadat ├«n mai multe r├ónduri, iar pe capul lui au fost puse, ├«n timp, zeci de r─âm─â┼čaguri ┼či premii.

├Än ciuda groz─âviilor pe care le comitea, a c├ó┼čtigat simpatia poporului, fiind considerat un haiduc al vremii ┼či un amant s─âlbatic, fiind c─âutat de femeile din toate st─ârile sociale. Informa┼úiile despre el apar ├«n scriptele Arhivelor Na┼úionale de la Br─âila.

1924:anul r─âscump─âr─ârilor

Insula Mică a Brăilei, locul în care se pot vedea ascunzătorile lui Terente. FOTO:NICOLETA BUTNARU

image

├Än 1924 a comis mai multe t├ólh─ârii, a atacat boga┼úii ┼či a violat mai multe virgine. Autorit─â┼úile au instituit, atunci, un premiu pe capul lui. Pentru a sc─âpa de moarte a traversat, p├ón─â ├«n 1927, Bulgaria, Serbia ┼či Grecia. La finele anului s-a ├«ntors ├«n satul natal unde a batjocorit familia preotului, ceea ce a st├órnit furia fo┼čtilor s─âi complici, ace┼čtia contribuind la capturarea lui.

50.000 de lei recompens─â

DOCUMENTUL CARE ATESTĂ RECOMPENSA DE 50.000 DE LEI. FOTO:ARHIVELE NAŢIONALE

image

Arhivele br─âilene p─âstreaz─â ┼či acum acte ce dovedesc implicarea serviciilor secrete, a gr─ânicerilor, a jandarmilor ┼či a poli┼úi┼čtilor ├«n prinderea lipoveanului din Balta Br─âilei. Documentele vremii atest─â faptul c─â banditul a atacat chiar ┼či postul de jandarmi, prim─âria ┼či cele trei c├órciuni din Carcaliu, satul natal, iar ├«n 1924, a ucis doi oameni ┼či a golit casa de bani din localitate. Dispera┼úi, tulcenii au cerut ajutor br─âilenilor.

Din om ├«n om s-a dus vestea c─â Terente s-a strecurat prin blocada de oameni ai legii, cu lotca, c─âl─âtorind numai noaptea, ├«n susul Dun─ârii. Localnicii povesteau cum Terente ar fi jefuit boga┼úii d├ónd prada celor s─ârmani. A jefuit dou─â ┼člepuri ├«n apropiere de Olteni┼úa, ├«┼či ├«mprosp─âta merindele ┼či chiar primea ajutor de la localnici. Anul trecut, un bunic din Insul─â ne povestea c─â, fiind copil, mergea cu tat─âl s─âu cu barca ├«n balt─â ┼či-i l─âsa din loc ├«n loc m├óncare lui Terente. Numele s─âu a f─âcut rapid ├«nconjurul lumii.├Äntre cele dou─â r─âzboaie mondiale era cunoscut chiar ┼či la Paris, fiind transformat de pres─â dintr-un bandit, ├«ntr-un voievod al stuf─âri┼čurilor, care se pricepea ┼či la haiducie ┼či la amor.

Povestea lui a ap─ârut ├«n "Cuv├óntul", Curentul din Br─âila, Universul, "Diminea┼úa", dar ┼či ├«n "Daily News", "Daily Express" ┼či "Corriere della Sera".Siguran┼úa Statului, Prefectura Poli┼úiei, Comandamentul Gr─ânicerilor ┼či al Jandarmeriei, Pesc─âriile erau implicate ├«n capturarea lui.Penisul lui Terente ┼či capul acestuia au fost t─âiate ┼či duse la Institutul de Medicin─â Legal─â "Mina Minovici" la Bucure┼čti, fiind p─âstrate ├«n formol mai bine de 80 de ani.

Groaza de Terente a făcut ca la 25 iulie 1924, prim-procurorul Brăilei să-I propună prefectului ca recompensa de 50.000 de lei, pusă pe capul acestuia, să fie depusă la o bancă, în contul celui care-l va preda, ca să se cunoască numele "trădătorului".

SRI-ul, pe urmele lui Terente

Iat─â ce spun documentele vremii:dosarul Prefecturii Br─âila, Capitolul ┬źindivizi urm─âri┼úi, izgoni┼úi sau expulza┼úi din ┼úar─â-comuni┼čti ┼či spioni┬╗, din anul 1924. La un moment dat, se cereau Gr─ânicerilor vase pentru c─âutarea banditului ┬źcare terorizeaz─â lumea, omor├ónd ┼či jefuind persoanele ce le prind┬╗. ├Än aceea┼či perioad─â, autorit─â┼úile din Tulcea solicitau ajutor celor din Br─âila, inclusiv Brig─âzii de Siguran┼ú─â", ne-a precizat ┼×tefania Botez, consilier ├«n cadrul Arhivelor br─âilene.

Potrivit telegramei tulcenilor, ├«n noaptea de 13/14 iulie 1924, banda lui Terente a atacat Postul de Jandarmi Carcaliu, l-a ucis pe ┼čeful de post, plutonierul Bursuc, ┼či pe un localnic, Cazacenco. Bandi┼úii au devastat ┼či jefuit Prim─âria ┼či cele trei c├órciuni din localitate, r─ânindu-l, totodat─â, grav pe un func┼úionar "care refuzase s─â le predea casa de bani".

Terente avea atunci 29 de ani. Originar dintr-o familie de pescari lipoveni s─âraci, f─âcuse armata la Marin─â, ├«n Primul R─âzboi Mondial, lucrase ├«n mai multe pr─âv─âlii din Br─âila ┼či era de o iste┼úime ie┼čit─â din comun. Prefec┼úii din Br─âila ┼či Tulcea au tocmit potere "cu concursul popula┼úiei ┼či al agen┼úilor Pesc─âriilor" ┼či sprijinul neprecupe┼úit al Siguran┼úei (Securitate, SRI), singura institu┼úie care aflase c├óte ceva despre complicii r─âuf─âc─âtorului.

L-au tr─âdat "fra┼úii ┼či prietenii"

Dup─â moartea sa, Terente a intrat ├«n legend─â. Era considerat un mare amorez ├«nc─â din 1924, c├ónd r─âpise ┼či siluise dou─â virgine, ├«n ascunz─âtoarea lui din Balta Br─âilei. De la 50.000, recompensa pus─â pe capul banditului - predat viu sau mort - a ajuns la 200.000 de lei - cam at├ót costa, la acea vreme, Ceasul din Centru ┼či statuia de bronz a ministrului Constantinescu, din fa┼úa Palatului Agriculturii. "├Änsu┼či ┼čeful Marelui Stat Major a trimis sute de solda┼úi, care au r─âscolit sm├órcurile ┼či Balta Br─âilei", ne-a relatat ┼×tefania Botez, arhivist la Arhivele Na┼úionale - Br─âila.Rapsozii au pierit, dar singurul l─âutar al "Baladei lui Terente" este Nea Nicu ┼óiganu, de la Tichile┼čti, care are 90 de ani. Din c├ónd ├«n c├ónd, apar, ├«ns─â, dovezi ale legendarului ┼×tefan Terente, "Regele B─âl┼úilor" - spaima fecioarelor ┼či a bog─âta┼čilor din Br─âila.

Haiduc justiţiar

Istoria ├«l consemneaz─â ca fiind un haiduc justi┼úiar, intrat ├«n legend─â datorit─â aventurilor sale amoroase. ├Äntreaga poveste a banditului este consemnat─â de dosarul sau de la Siguran┼úa din Br─âila."Acesta con┼úine declara┼úii ale parin┼úilor lui, ├«ntreaga ac┼úiune desf─â┼čurat─â pentru prinderea lui, declara┼úii ale multor cunoscu┼úi ancheta┼úi, b─ânui┼úi de complicitate sau t─âinuire de bunuri furate, declara┼úia lui, raportul medico-legal ┼či articole din presa vremii", adaug─â arhivistul.

Se purta rege┼čte cu fetele

R─âpirea celor dou─â fete de pension, Netty Herovici, 17 ani, ┼či Sylvia Bernescu, 22 de ani, era motiv de b├órf─â ┼či amuzament. Ziarele tratau subiectul cu amuzament, cunoscut─â fiind virilitatea lui Terente.├Än vizuina lui din Balt─â, unde le dusese pe fete, t├ólharul s-a purtat cu ele rege┼čte, le-a hr─ânit, le-a f─âcut cadouri, c─â furase din bel┼čug.Fetele au fost eliberate dup─â o s─âpt─âm├ón─â, ├«ntregi ┼či nev─ât─âmate, vesele ┼či luminoase.

image

Un chip neobi┼čnuit

Se spune c─â, ├«n 1915, la o servare c├ómpeneasc─â, to┼úi ochii fetelor de m─âritat erau pe Vasili al lui Terente. Nici v─âduvele ┼či femeile m─âritate nu ezitau s─â ridice ochii din p─âm├ónt spre el. Avea o statur─â impun─âtoare, p─ârul negru, neobi┼čnuit pentru comunitatea din care venea, ochii de un verde maron tulbur─âtor.N-avea nici 20 de ani c├ónd s-a ├«nsurat. Cu Ustina, fata lui Calistrat. S-a angajat pe ┼člep ┼či s-a dovedit b─ârbatul demn s─â-┼či ┼úin─â nevasta ┼či cei patru copii veni┼úi unul dup─â altul. Apoi a venit foametea, iar Ustinia s-a ├«mboln─âvit de cium─â ┼či a murit. A dus-o la Giurgiu s-o vindece, dar n-a salvat-o. ├Äntors acas─â, a primit o alt─â lovitur─â: doi dintre copiii s─âi au c─âzut de pe ┼člep ┼či au murit. La scurt timp, i-au murit ┼či ceilal┼úi doi copii mai mici, r─âpu┼či tot de cium─â.

Legenda spune c─â de atunci a plecat nebun pe balt─â ┼či se certa ├«n fiecare zi cu Dumnezeu fiindc─â i-a luat familia. C├óteva luni mai t├órziu a ├«nt├ólnit fata unui pescar., Avdotia Arina, o frumuse┼úe ce l-a cucerit ┼či i-a luminat din nou chipul. Numai c─â sora acesteia, ur├ót─â ca foamea, dar ├«ndr─âgostit─â de Terente, a urzit un plan diabolic. I-a dat ├«nt├ólnire, printr-un bilet, surorii sale cu un grec, pretinz├óndu-se Terente. Banditul a surprins ├«nt├ólnirea dintre iubita sa ┼či grec ┼či i-a ├«mpl├óntat cu┼úitul ├«n p├óntece. Fata a sc─âpat dar el a fost arestat ┼či de atunci a devenit bandit. A evadat a doua zi din postul de jandarmi. Pu┼čtii strigau pe str─âzi: "A evadat Terente, senza┼úii violente!". De atunci, Terente a intrat ├«n memoria colectiv─â ├«ncetul cu ├«ncetul.

Informa┼úii culese din cartea lui Ionel ┼×t. ┼či Milic─â Alexandru, "Terente, Regele Baltilor" ┼či de la Arhivele Na┼úionale- Br─âila.ALTE SURSE: JURNALUL NA┼óIONAL, 13 IUNIE 2005, AUTOR: NICOLETA BUTNARU

ADEVAR SI MINCIUNAVlad Nica, un cititor care si-a dat doctoratul cu tema Terente, regele baltilor, afirma ca Terente a fost din Baldovinesti, si nu din Caracliu, ca nu a fost insurat niciodata, ca a fost sef de echipa pescareasca, si nu capitan de slep. Terente ar fi fost injunghiat de unul dintre oamenii lui, apoi a stat la Braila in spital, in coma. Dupa care Terente s-a angajat ca hamal in port, iar Arina, logodnica sa, ar fi murit in urma loviturii de cutit primite. Terente nu a fost prins, pentru ca s-a inrolat in armata, de unde a dezertat in 1917, impreuna cu Petroff si Lavrinte, camarazi de arme, si nu veri ai sai."TERENTE SI DIDINA SE PLIMBA CU MASINA..."Autopsia cadavrului lui Terente a fost efectuata de medicul legist Maria Zaharescu, care a separat capul de corp, acesta din urma fiind ingropat in afara satului, asa cum a cerut preotul, in locul intitulat "Raspantia Lupului", in drum spre Macin. Capul a fost luat de maiorul Stanescu, pus intr-o cutie de tabla care, dupa ce l-a prezentat presei, l-a transportat la Institutul Medico-Legal "Mina Minovici". Muzeografii si profesorii de istorie din Braila sunt la curent cu legenda lui Terente. Marturii despre acesta se pastreaza la Directia Judeteana a Arhivelor Nationale. Locuitorii Brailei de astazi le povestesc copiilor lor despre Terente ca despre un mare haiduc al Brailei, care ajuta pe oamenii aflati in necaz, dar, mai ales, circula legenda conform careia Terente a fost un mare iubitor de femei frumoase. Circula si astazi cantecelul: "Terente si Didina/ Se plimba cu masina/ La orice cotitura/ Mananc-o prajitura/ Didina s-a-necat/ Terente s-a-mpuscat". Cred ca s-a numarat printre primele cantecele pe care le-am invatat cand eram copil. De ce? Nu stiu!LUNGA CAM DE 20 DE CMTalhariile lui Terente erau totusi iertate de opinia publica, fiindca era cel care avea curajul sa faca ceea ce un om obisnuit nici nu visa, sa bage spaima in carciumarii care botezau vinul si sa dea cu tifla autoritatilor. Terente era foarte iubit de femei. Atat de cele din clasa de jos, cat si de duducile din familiile bune. Se dusese buhul ca Terente era extrem de viril, ca avea una lunga de peste 20 cm. Barfele domestice nu aveau alt subiect decat cel despre bucatica buna a lui Terente. Scrisori parfumate erau trimise banditului, care onora din cand in cand pe cate o doamna cu vizita sa.