
Jan Van Riebeeck, marinarul care a fondat capitala Africii de Sud
Johann Anthoniszoon „Jan” Van Ribeeck pare la prima vedere, un nume absolut necunoscut în Istoria Universală și care nu spune multe nici în cea a Olandei, însă rolul său în dezvoltarea expansiunii teritoriale a Imperiului Olandez a fost...unul major. Acesta a fost un navigator și administrator colonial olandez, fiind cel care a întemeiat avanpostul, astăzi orașul Cape Town din Africa de Sud (principala capitală a Africii de Sud), în anul 1652.

Un portret din secolul al-XVII-lea a lui Jan Van Riebeeck (Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Jan_van_Riebeeck)
I. Copilăria și tinerețea lui Jan Van Riebeeck
Jan Van Riebeeck se naște la 21 aprilie 1619, în orășelul Culemborg, provincia Gelderland, din Țările de Jos de astăzi (țara fiind cunoscută pe atunci drept , , Republica Celor Șapte Provincii Unite ale Țărilor de Jos”, denumire pe care a avut-o din 1581, de la momentul declarării indepedenței față de Regatul Spaniei până în 1795), în familia unui chirurg.[1] Acesta crește în orășelul Schiedam (o suburbie a orașului-port Rotterdam), iar la 28 martie 1649, se căsătorește cu Maria de la Quellerie (care avea 19 ani la acel moment), cei doi având împreună 8 copii (dintre care majoritatea vor muri în copilărie).[2] Unul dintre fii lor, Abraham Van Riebeeck (care s-a născut la Cape Town) va deveni, ulterior, Guvernator General al Indiilor de Est Olandeze.
II. Activitatea la VOC
În 1639, Van Riebeeck se angajează la VOC[3] (Compania Olandeză a Indiilor de Est), servind în mai multe posturi, printre care și cel de asistent chirurg în orașul Batavia, în Indiile Orientale (Batavia fiind chiar capitala acestora, orașul Jakarta de astăzi).[4] După această experiență, el vizitează Japonia. Cel mai important post pe care el îl ocupă în întreaga sa carieră la VOC este cel de conducător al coloniei comerciale de la Tonkin, din Indochina (oraș din Vietnamul de astăzi).[5] El este, însă, rechemat după câțiva ani din această poziție după ce se s-a descoperit că făcea comerț pe cont propriu, în beneficiul său (lucru interzis de regulamentul companiei). Acest fapt însă nu l-a descurajat din a-și continua activitatea maritimă, el începând să susțină, prin 1644/1645, construirea unei stații de alimentare/odihnă la Capul Bunei Speranțe, după a ce a stat acolo timp de 18 zile în timpul călătoriei sale de întoarcere în Țările de Jos.[6] Doi ani mai târziu, sprijinul pentru această idee a crescut după ce o navă VOC abandonată a reușit să supraviețuiască într-o fortăreață temporară. Heeren XVII (Consiliul celor 17 gentlemani, practic Comitetul de directori al VOC) cere un raport de la Leendert Jansz și Mathys Proot, acesta recomandând o prezență olandeză în zonă.
În 1643, Van Riebeeck călătorește împreună cu Jan Van Elseracq la avanpostul VOC de la Dejima, din Japonia. Șapte ani mai târziu, în 1650, el propune Japoniei (aflate la acel moment în plin proces de izolarea economică și culturală față de Occident) să vândă piei de animale săbatice din Africa (dar japonezii nu acceptă schimbul).
În 1651, acestuia i se cere să preia comanda primei așezări olandeze din viitoarea Africă de Sud. Van Riebeeck este însoțit în această călătorie de 82 de bărbați și 8 femei (inclusiv de viitoarea sa soție, Maria). Pe 6 aprilie 1652, el debarcă cu 3 corăbii (Drommedaris, Reijger și Goede Hoop), pe locul viitorului oraș Cape Town, punând, astfel, bazele acestui oraș și întărește locul ca punct de oprire pe rutele comerciale ale VOC între Țările de Jos și Indiile Orientale Olandeze.[7] Flota includea inițial 5 nave, dar Walvisch și Oliphant vor sosi abia ulterior (după ce au trebut să facă 130 de înmormântări pe mare). Principalul scop al acestui avanpost a fost acela de a oferi provizii noi pentru flotele VOC pe traseul dintre Țările de jos și Batavia, deoarece numărul deceselor pe mare era unul foarte mare.
III.Conducător al Coloniei Capului

Sosirea lui Jan Van Riebeeck în Golful Temple în aprilie 1652
(Sursa: https://www.zubeidajaffer.co.za/28-2/)
În urma debarcării pe locul a ceea ce va fi Cape Town, Jan Van Riebeeck devine conducător al Coloniei Capului, el deținând această funcție între 1652-1662, fiind însărcinat în această perioadă cu ridicarea unui fort, îmbunătățirea zonei de ancorare de la Temple Bay, creșterea cerealelor, fructelor și legumelor și obținerea de animale de la indigenii Khoi.[8] În Grădina Botanică Națională Kirstenbosch din Cape Town, încă mai există câțiva migdali sălbatici plantați din ordinul său. Fortul inițial, numit Fort de Goede Hoop (, , Fortul Bunei Speranțe”), fusese făcut din pământ, lut și cherestea și avea patru colțuri sau bastioane.[9] Acesta va fi înlocuit de Castelul Bunei Speranței (construit între 1666 și 1679), după ce Van Riebeeck va pleca de acolo. El va fi urmat în Colonia Capului de către un prieten apropiat din Culemborg, Roelof de Man (1634-1663), care a sosit acolo în ianuarie 1654, la bordul vasului Naerden. Acesta vine pe post de contabil și va fi mai târziu promovat ca al doilea responsabil de conducerea coloniei. Totodată, Van Riebeeck va relata descoperirea primei comete din Africa de Sud, C/1652 Y1, observată pe 17 decembrie 1652.[10]
În timpul șederii sale în Colonia Capului, Jan Van Riebeeck a supravegheat un efort susținut și sistematic de a cultiva o gamă impresionantă de plante utile în noile condiții din Peninsula Capului-în procesul de schimbare a mediului natural din zonă pentru totdeauna. Unele dintre acestea, precum strugurii, cerealele, nucile de pământ, cartofii, merele și citricele au avut o influență importantă și de durată asupra societăților și economiilor din regiune. De exemplu, în 1659, el plantează o vie în Colonia Capului pentru a produce vin roșu, astfel încât să combată scorbutul.[11] Intrările zilnice din jurnalul pe care Riebeeck l-a ținut de-a lungul timpului petrecut în Colonia Capului (după cum îl obligase politica VOC-ului să o facă) vor oferi esențialul pentru viitoarea explorare a mediului din zona Capului și a resurselor sale naturale. O lectură atentă a jurnalelor sale indică faptul că unele dintre cunoștiințele pe care le avea au fost preluate de la indigenii ce locuiau în regiune.
În urma rezultatelor bune avute în administrarea Coloniei Capului, în 1665, Van Riebeeck este promovat în funcția de Secretar al Guvernatorului General al Indiilor de Est Olandeze, unde va rămâne până la moartea sa, pe 18 ianuarie 1677.[12]
IV.Sfârșitul vieții lui Jan Van Riebeeck
Jan Van Riebeeck moare la 18 ianuarie 1677, în Batavia. În ciuda morții sale, el rămâne o figură semnificativă în Istoria Africii de Sud pentru rolul său în stabilirea coloniei de la Capul Bunei Speranțe. Imaginea sa era proeminent și permanent dispusă pe bancnote și timbre în timpul Perioadei Apartheid-ului (1948-1994), iar statuia sa, precum și cea a soției sale, se află, în continuare, pe Strada Adderley din Cape Town.[13]
Bibliografie
I.Surse web
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Jan_van_Riebeeck
2. https://www.britannica.com/topic/Dutch-East-India-Company
3. https://en.wikipedia.org/wiki/Jan_van_Riebeeck
4. https://sahistory.org.za/people/jan-van-riebeeck
[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Jan_van_Riebeeck
[2] Ibidem
[3] Vereenigde Oostindiche Compagnie (VOC)-Companie comercială olandeză fondată la 20 martie 1602,cu scopul de a realiza activități comerciale în zona Oceanului Indian și a Asiei de Sud-Est și a ajuta statul olandez în Războiul său de Independență contra Spaniei. Aceasta a cunoscut ascensiunea de-a lungul secolului al-XVII-lea, până ce a fost dizolvată în 1799 (https://www.britannica.com/topic/Dutch-East-India-Company)
[4] Ibidem
[5] Ibidem
[6] Ibidem
[7] Ibidem
[8] https://en.wikipedia.org/wiki/Jan_van_Riebeeck
[9] Ibidem
[10] Ibidem
[11] Ibidem
[12] https://sahistory.org.za/people/jan-van-riebeeck
[13] Ibidem


















