Henry Ford, capitalistul admirat chiar ┼či de Stalin jpeg

Henry Ford, capitalistul admirat chiar ┼či de Stalin

├Än urm─â cu mai bine de 100 de ani, ├«n ora┼čul Detroit, pe liniile de asamblare ale industria┼čului Ford ├«ncepea s─â se produc─â modelul T. Urm─ârile: pre┼úuri mai mici, salarii mai mari, ziua de munc─â de 8 ore, dar ┼či ceva confuzie prin sindicate.

Doar trei reporteri ai ziarelor locale au avut acces la conferin┼úa de pres─â a companiei, ├«n diminea┼úa zilei de 5 ianuarie 1914. Henry Ford, fondatorul, vorbea despre o adev─ârat─â revolu┼úie. Nu se temea c─â toat─â America se va ├«mbulzi ├«n ziua urm─âtoare ├«n ora┼čul automobilelor, c├ónd a invitat toat─â presa din afar─â? Sau nici el nu era con┼čtient de amploarea fenomenului pe care el ├«nsu┼či ├«l sus┼úinea?

┼×i s-a ├«nt├ómplat ca ├«n ziua urm─âtoare s─â se adune ├«n fa┼úa fabricii mii de oameni, care doreau s─â participe la proiect. Printre ace┼čtia ┼či ingineri sau profesori, nu doar simpli muncitori. Iar o zi mai t├órziu, c├ónd ziarele importante precum New York Times sau Wall Street Journal ├«ncep s─â c├órcoteasc─â la adresa ÔÇśsocialistuluiÔÇÖ Ford, ┼či mai mul┼úi salaria┼úi care aveau deja un loc stabil iau calea Detroit-ului, ca s─â aplice pentru un job ├«n uzinele Ford. ┼×i aceste posibilit─â┼úi pe care le anun┼úase cu entuziasm industria┼čul erau doar un efect pe termen scurt. Pe termen lung, unii sociali┼čti au ├«nceput s─â discute chiar despre ┼čtergerea granitelor dintre comunism ┼či capitalism, ambele unite ├«n ÔÇťfordismÔÇŁ, un fenomen la care ┼či Stalin se uita cu admira┼úie.

Revoluţia salariilor

┼×i totul s-a petrecut brusc. Ford a redus num─ârul orelor de lucru de la 9 la 8, a m─ârit salariile de la 2, 34 dolari/zi la 5 dolari/zi ┼či a sc─âzut pre┼úul automobilelor de la 810 la 310 dolari. ┼×i iar─â┼či vorbea despre cea mai mare revolu┼úie salarial─â din lumea capitalist─â. Un muncitor necalificat putea s─â-┼či cumpere un automobil ├«n doar c├óteva luni. Un automobil de 20 de cai-putere, care atingea o vitez─â de 67 km/h, asta ├«n anul 1914.

Dar nici vorb─â de altruism ├«n aceste m─âsuri, c─âci Henry Ford nu era nici filantrop ┼či nici comunist. O modificare tehnologic─â a fost cea care a ├«nlesnit totul:dup─â ce s-a ├«ncercat ├«n toamna lui 1913 produc┼úia pe linia de asamblare, procedeul s-a generalizat. Modelul T se producea acum pe band─â rulant─â, literalmente, ┼či a fost un salt imens ├«n industrializare. Ideea i-a venit de mai demult, v─âz├ónd cum se procedeaz─â ├«n m─âcel─ârii. ┼×i a decis p├ón─â la urm─â s─â ├«nlocuiasc─â produc┼úia sta┼úionar─â cu un proces mai complex, dar ┼či mult mai rapid.

Testele de dinainte i-au oferit siguran┼ú─â lui Ford. ├Än loc de 12 ore jum─âtate, acela┼či num─âr de muncitori putea termina o ÔÇťThin LizzyÔÇŁ, cum mai era numit modelul T, ├«n doar o or─â ┼či jum─âtate. ├Änainte se lucra ├«n grupe la c├óte un exemplar, acum fiecare se specializa pe o singur─â opera┼úiune. ├Än total, un automobil se fabrica ├«ntr-un num─âr de 84 de pa┼či.

f1 10 jpg jpeg

Iar Ford angaja pe oricine, de la oameni cu studii la fo┼čti pu┼čc─âria┼či, at├óta vreme c├ót se descurcau. ÔÇťRevolu┼úiaÔÇŁ s-a n─âscut ┼či din necesitate. 14.000 de angaja┼úi ├«i fabricau ma┼činile, dar ├«n jur de 53.000 se schimbau ├«n fiecare an. Odat─â cu dublarea salariilor ┼či renuntarea la for┼úa de munc─â calificat─â, oamenii nu mai plecau ┼či nu se mai schimbau dec├ót undeva la 6500 de angaja┼úi pe an.

Ford privea salariul ca pe un profit just c├ó┼čtigat de muncitor, dar m─ârirea sa era legat─â totu┼či de anumite condi┼úii. Nu era vorba de caritate, c─âci tot el era de p─ârer c─â omul nu trebuie s─â munceasc─â pentru bani, ci pentru ceva mai m─âre┼ú. Munca era piatra de temelie a lumii, r─âd─âcina respectului de sine. Asadar, cinic dolari primeau doar aceia care aveau o familie sau alte rude de ├«ntre┼úinut, pentru a le asigura condi┼úii bune de trai.

Visul unui bun de consum

O premis─â a randamentului mare din uzinele lui Ford era ┼či ab┼úinerea de la alcool. Pentru controlul acestui obicei, Ford avea un departament special care veghea asupra vie┼úii private a muncitorilor. Lumea aceasta inchis─â ┼či de succes pentru care a optat industria┼čul l-a inspirat ┼či pe Aldous Huxley s─â scrie distopia sa, ÔÇťBrave New WorldÔÇŁ.

Henry Ford a fost un om ghidat de ambi┼úie, un Selfmademan. S-a n─âscut ├«n 1863, primul dintre cei 6 copii ai unei familii de ┼ú─ârani. La 15 ani renunt─â la ┼čcoal─â ┼či alege ├«n schimb o forma┼úie de mecanic. ┼×i visa s─â aib─â propria ├«ntreprindere. A cochetat cu ma┼činile cu aburi, nu a avut prea mare spor, a trebuit apoi s─â lucreze ca t─âietor de lemne. Norocul a dat peste el c├ónd la aproape 30 de ani, Thomas Edison l-a angajat la firma sa. Aici s-a afirmat rapid. Edison ├«l aprecia foarte mult, de┼či la ├«nceput nu era sigur de talentul s─âu organizatoric. Ford devenea din ce ├«n ce mai pasionat de automobile, a ├«ncercat el ├«nsu┼či s─â fabrice unul, iar ├«n cur├ónd s-a angajat la Detroit Automobile Company.

Pentru c─â firma, de unde avea s─â r─âs─âr─â mai t├órziu Cadillac-ul, producea numai ma┼čini de curse sau de lux, ├«n vreme ce Ford visa la o ma┼čin─â ieftin─â, accesibil─â tuturor, ├«ntreprinz─âtorul decide s─â ├«┼či ├«ntemeieze propria firm─â, al─âturi de al┼úi 10 parteneri. ├Än 1903 apare a┼čadar Ford Motor Company. 10 ani mai t├órziu iese pe pia┼ú─â modelul T.

f3 6 jpg jpeg

Cotă de piaţă mondială de 90%

M─âsurile din anul 1914 i-au adus un succes r─âsun─âtor. ├Än 1920 lucrau pentru el 200.000 de oameni. ├Än SUA circulau 4000 de ma┼čini. Dup─â trecerea la banda rulant─â se putea produce cam acela┼či num─âr ├«n c├óteva zile. Era printre cele mai mari companii din lume. ├Än anii ÔÇÖ20 Ford ajunge la performan┼úa unei cote de pia┼ú─â de 90%. ┼×i cererea, ┼či oferta se men┼úineau la un nivel ridicat, iar salaria┼úii s─âi cei mai avantaja┼úi, dar ┼či cei de la firmele subcontractante de┼úineau o bun─â parte din puterea de cump─ârare.

├Än anii ÔÇÖ30 industria de automobile reprezenta un punct strategic ├«n New Deal, planul conceput de Roosevelt pentru dep─âsirea crizei. Bran┼ča se men┼úinea pe pozi┼úii, la fel ca si salariile care erau mult mai mari ca ├«n Europa.

Ford devenise un veritabil rege al automobilelor. ├Än 1915 ├«┼či construie┼čte un castel ├«n Detroit, la scurt timp se implic─â ┼či ├«n politic─â, c─âl─âtorind ├«n Europa cu o misiune pacificatoare, dorind s─â medieze ├«ntre p─âr┼úile aflate ├«n razboiul ├«n care SUA ├«nc─â nu intraser─â. Misiunea nu a avut prea mari rezultate, except├ónd o cre┼čtere a popularit─â┼úii sale.

Viziunea unui reformator

Din c├ónd ├«n c├ónd ziarele pomeneau despre o eventual─â candidatur─â la pre┼čedin┼úie. Dar ├«n 1918, c├ónd candideaz─â la alegerile pentru Senat ├«n Michigan, sufer─â o ├«nfr├óngere amar─â, poate ┼či pentru c─â a considerat inutil─â campanie electoral─â. Ford se sim┼úea mai mult un reformator al societ─â┼úii dec├ót un politician, dup─â cum ├«l prezint─â ┼či autobiografia sa.

Nucleul ├«l reprezentau cele zece porunci, cu un iz v─âdit religios. De exemplu:S─â nu te temi de viitor ┼či s─â nu venerezi trecutulÔÇŁ. Sau idei mai practice:A produce nu ├«nseamn─â a cump─âra ieftin ┼či a vinde scump. ├Änseamn─â mai mult a cump─âra materiile prime la pre┼úuri rezonabile ┼či a le transforma, cu costuri c├ót mai mici cu putin┼ú─â, ├«n produse utile care s─â fie distribuite consumatorilor. 

Ford nu se sfia nici s─â ├«┼či exprime antisemitismul, scriind de altfel ┼či o carte, ÔÇťThe International JewÔÇŁ. Regele ma┼činilor, care a c─âutat mereu s─â evite creditele bancare, considera lumea bancar─â o ├«n┼čel─âciune evreiasc─â.

f4 6 jpg jpeg

Concep┼úia ra┼úional─â despre industrie a lui Ford a contribuit foarte mult la transformarea SUA ├«ntr-o mare putere economic─â, dar ┼či ├«ntr-o ┼úar─â a bun─âst─ârii. Socialistul italian Antonio Gramsci a inventat termenul de ÔÇťfordismÔÇŁ, asociiindu-l cu ra┼úionalizarea societ─â┼úii. Modelul la care se referea insemna o economie prosper─â, eficient─â, chiar cu pre┼úul individualit─â┼úii restr├ónse.  

Liberalii salutau revolu┼úia alb─â ├«n loc de revolu┼úia ro┼čie. Dar sociali┼čtii priveau progresul tehnic ca o alt─â etap─â ├«n trecerea la comunism. Stalin era puternic impresionat de Ford, opin├ónd c─â o combina┼úie ├«ntre revolu┼úia ruseasc─â ┼či eficien┼úa american─â reprezint─â nucleul leninismului. Sociali┼čtii germani, de exemplu Erich Kuttner, credeau c─â societatea american─â este sufocat─â de consumerism, dar ┼či c─â des─âv├ór┼čirea capitalismului exprimat─â prin productivitatea maxim─â atins─â de Ford este necesara pentru evolu┼úia c─âtre comunism.

Dincolo de remarcile politizante, pentru Ford erau numai cuvinte de laud─â, chiar ┼či din partea sindicali┼čtilor.

sursa: Welt.de