George Washington, președintele american care a pierdut o singură dată jpeg

George Washington, președintele american care a pierdut o singură dată

­čôü Biografii
Autor: Alina Brebenel

George Washington este primul pre╚Öedinte al Statelor Unite. Distins comandant militar, dar ╚Öi om politic, Washington a fost desemnat, ├«n 1787, pre╚Öedinte al Conven╚Ťiei Constitu╚Ťionale, care urma s─â elaboreze legea fundamental─â a Statelor Unite.

Croiul func╚Ťiei de pre╚Öedinte al Statelor Unite a fost f─âcut pe m─âsura lui Washington, astfel c─â, ├«n 30 aprilie 1789, Colegiul electoral l-a ales ├«n unanimitate pe George Washington pre╚Öedinte. El r─âm├óne, p├ón─â ast─âzi, singurul ╚Öef de stat american care a ├«ntrunit 100% din voturile electoratului.

George Washington s-a n─âscut pe 22 februarie 1732, ├«n ╚Ťinutul Westmoreland din statul Virginia. C─âs─âtoria fratelui s─âu cel mai mare ├«n puternica famailie Fairfax i-a adus t├ón─ârului George protec╚Ťia lui Thomas Fairfax, al ╚Öaselea Lord Fairfax din Cameron. Astfel, ├«n 1749, la doar 17 ani, Washington a fost numit primul togografist al ╚Ťinutului Culpeper County al statului Virginia.

Washington a c├ó╚Ötigat experien╚Ťa militar─â ├«n timpul R─âzboiului de 7 ani (1756-1763)

├Än 1754, guvernatorul Virginiei, Robert Dinwiddie, ├«l trimite pe Washington ├«ntr-o misiune care urma s─â-i scoat─â pe francezi din Fort Duquesne. Aceea a fost singura misiune ├«n care Washington a capitulat ├«n fa╚Ťa unei for╚Ťe inamice. Avea s─â-╚Öi r─âscumpere gre╚Öeala mai t├órziu, ├«n 1758, c├ónd ├«i va sili pe francezi s─â evacueze Fort Duquesne. 1758 va fi ultimul an al carierei militare al lui Washington, care va demisiona din serviciul miliar activ ╚Öi va petrece urm─âtorii 16 ani ca proprietar de planta╚Ťie ╚Öi politician ├«n Virginia. Washington va mai lupta ├«n fruntea armatei pentru cucerirea independen╚Ťei ├«ncep├ónd cu 1775.

Legile britanice îi deranjau afacerile lui Washington. Primul Congres Continental

Stilul de via╚Ť─â tr─âit de Washington era unul aristocratic, v├ón─âtoarea de vulpi fiind activitatea favorit─â. Ca ╚Öi majoritatea proprietarilor de planta╚Ťie din Virginia timpului s─âu, importa m─ârfuri de lux din Anglia ╚Öi pl─âtea pentru ele prin exportul recoltei de tutun. Cheltuielile extravagante precum ╚Öi fluctua╚Ťiile pe pia╚Ťa tutunului ├«nsemna c─â mul╚Ťi proprietari de planta╚Ťie contemporani cu Washington pierdeau bani. (Thomas Jefferson spre exemplu a murit ├«nglodat ├«n datorii.) Washington ├«ncepe s─â ias─â din datorii prin diversificare. Pe la 1766 schimbase recolta principal─â a planta╚Ťiei din tutun ├«n gr├óu, o recolt─â care putea fi v├óndut─â ├«n America ╚Öi diversificase activit─â╚Ťile prin includerea mor─âritului, pescuitului, ├«nmul╚Ťirea cailor, d─âr─âcitului si ╚Ťesutului.

image

De╚Öi ├«╚Öi exprimase opozi╚Ťia fa╚Ť─â de Taxa de timbru din 1765, primul impozit direct asupra coloniilor, nu ├«╚Öi asum─â un rol de conducere ├«n mereu cresc├ónda mi╚Öcare de rezisten╚Ť─â din colonii p├ón─â c├ónd protestele ├«n urma Legilor Townshend emise in 1767 devin larg r─âsp├óndite.

├Än mai 1769, Washington introduce ├«n Parlament o propunere redactat─â de c─âtre prietenul s─âu George Mason care cheam─â la boicotul m─ârfurilor engleze╚Öti dac─â legile nu sunt retrase. Parlamentul refuz─â adoptarea Legilor Towsend ├«n 1770 ╚Öi cel pu╚Ťin pentru Washington criza trecuse.

Totu╚Öi, Washington privea trecerea cu succes prin Parlament a Intolerabilelor Legi ├«n 1774 ca pe o, , invazie a drepturilor ╚Öi privilegiilor noastre''. ├Än iulie 1774 prezideaz─â o ╚Öedint─â ├«n care sunt adoptate Rezolu╚Ťiile Fairfax, care cer printre altele crearea unui Congres Continental. ├Än august, Washington particip─â la Prima Conven╚Ťie a Virginiei, unde este ales ca delegat la Primul Congres Continental.

R─âzboiul de independen╚Ť─â al SUA

R─âzboiul de independen╚Ť─â al Statelor Unite ale Americii (1775-1783) s-a desf─â╚Öurat ├«n partea estic─â ╚Öi nord-estic─â a teritoriului de azi al Statelor Unite, respectiv ├«n sud-estul Canadei de azi. Conflictul a izbucnit ├«ntre Regatul Marii Britanii ╚Öi revolu╚Ťionarii celor treisprezece colonii britanice din America de Nord, care au declarat independen╚Ťa acestora form├ónd entitatea statal─â numit─â Statele Unite ale Americii ├«n 1776.

image

Anterior declan╚Ö─ârii r─âzboiului propriu-zis, cele 13 colonii au declarat oficialii monarhului britanic personae non grata, au format Cel de-al Doilea Congres Continental (conform originarului, Second Continental Congress), au format o armat─â, Continental Army, un ÔÇ×embrionÔÇť de marin─â, Continental Navy, ╚Öi, apoi, la 4 iulie 1776, au declarat independen╚Ťa celor 13 foste colonii britanice din America de Nord.

R─âzboiul de independen╚Ť─â a fost culminarea mi╚Öc─ârii de emancipare politic─â a coloni╚Ötilor, Revolu╚Ťia American─â, prin care puterea britanic─â a fost r─âsturnat─â. Dup─â circa trei ani de la ├«nceputul confictelor armate propriu-zise, ├«n 1778, puteri europene majore se al─âturaser─â coloni╚Ötilor ├«mpotriva britanicilor, ├«nclin├ónd ulterior decisiv balan╚Ťa ├«n favoarea americanilor. Diferite triburi de nativi americani au luptat de ambele p─âr╚Ťi.

├Än timpul primei p─âr╚Ťi a r─âzboiului, datorit─â superiorit─â╚Ťii navale a Marii Britanii, ora╚Öele ╚Öi zonele de coast─â s-au aflat sub controlul, respectiv sub ocupa╚Ťia britanicilor. Totu╚Öi, zonele de interior ale coloniilor, unde tr─âiau circa 90 % din coloni╚Ötii americani, nu se aflau deloc sub control britanic.

Dup─â victoria trupelor americane de la Saratoga din 1777, Fran╚Ťa, av├ónd ca na╚Ťiuni aliate Republica olandez─â ╚Öi Spania, a intrat ├«n r─âzboi de partea americanilor. Intrarea Fran╚Ťei ├«n r─âzboi s-a dovedit a fi ├«n timp decisiv─â pentru soarta acestuia ├«ntruc├ót dup─â victoria sa naval─â de la Chesapeake ├«mpotriva flotei britanice a urmat capitularea armatei britanice de la Yorktown din 1781.

├Äncheierea efectiv─â a r─âzboiului de independen╚Ť─â al Statelor Unite, de╚Öi dup─â victoria american─â de la Yorktown nu au mai urmat alte b─ât─âlii, a avut loc la Versailles ├«n decembrie 1783. Tratatul de pace ├«ncheiat atunci recuno╚Ötea Statele Unite ╚Öi suveranitatea acestora ├«ntre Canada la nord, Florida la sud ╚Öi fluviul Mississippi la vest.

Revolu╚Ťia american─â

Dup─â ├«nceperea luptelor ├«n aprilie 1775, Washington apare ├«mbr─âcat ├«n uniform─â militar─â la Al doilea Congres Continental semnal├ónd c─â el este preg─âtit de r─âzboi. Washington avea prestigiul, experien╚Ťa militar─â, carisma ╚Öi prestan╚Ťa militar─â, reputa╚Ťia de a fi un patriot, era sprijinit de c─âtre Sudul Americii ├«n special Virginia. De╚Öi nu a c─âutat explicit s─â ia comanda ╚Öi chiar a afirmat c─â nu este la ├«n─âl╚Ťimea unei astfel de ├«ns─ârcin─âri, nu avea nici un competitor serios. Congresul creeaz─â Armata Continental─â pe data de 14 iunie 1775. Propus de c─âtre John Adams de Massachusetts, Washington este astfel numit General Maior ╚Öi ales de c─âtre Congres pentru a fi Comandant Suprem.

Constitu╚Ťia Statelor Unite

Dup─â retragerea din via╚Ťa militar─â, Washington a fost convins s─â participle la conven╚Ťia constitu╚Ťional─â ├«n Philadelphia, ├«n vara lui 1787, unde a fost ales unanim pre╚Öedinte al Conven╚Ťiei. De╚Öi s-a implicat destul de pu╚Ťin ├«n discu╚Ťiile noilor legi, ├«naltul s─âu prestigiu a men╚Ťinut colegialitatea ╚Öi a ╚Ťinut delega╚Ťii la munca lor.

Func╚Ťia de pre╚Öedinte a Statelor Unite, care nu exist p├ón─â atunci, a fost croit─â pe m─âsura lu iGeorge Washington, ├«ng─âduindu-i acesta s─â defineasc─â postul ├«n detaliu odat─â ales. Dup─â conven╚Ťie suportul acestuia pentru constitu╚Ťie i-a convins pe mul╚Ťi inclusiv legislativul Virginiei s─â voteze pentru ratificare, noua constitu╚Ťie a fost ├«n final ratificat─â de toate cele 13 state de la acea vreme.

Dup─â conven╚Ťie suportul acestuia pentru constitu╚Ťie i-a convins pe mul╚Ťi inclusiv legislativul Virginiei s─â voteze pentru ratificare, noua constitu╚Ťie a fost ├«n final ratificat─â de toate cele 13 state de la acea vreme.

Pre╚Öedintele George Washington-ÔÇ×Domnul pre╚Öedinte" p├ón─â la final

Colegiul electoral l-a ales în unanimitate pe George Washington președinte, în 30 aprilie 1789 și apoi în alegerile din 1792.Washington rămâne până azi singurul președinte care a luat 100% din voturile electoratului. La inaugurarea sa a insistat să se servească rom de Barbados.

John Adams a fost ales vicepre╚Öedinte. George Washington a depus jur─âm├óntul ca prim pre╚Öedinte conform constitu╚Ťiei Statelor Unite ale Americii ├«n 30 Aprilie, 1789 la Federal Hall ├«n New York cu toate c─â, la ├«nceput nu-╚Öi dorea aceast─â func╚Ťie.

Primul Congres al Statelor Unite a votat s─â-i pl─âteasc─â lui Washington un salariu de 25.000 de dolari pe an, o sum─â foarte mare pentru 1789. Washington, deja bogat, refuz─â salariul deoarece pre╚Ťuia foarte mult imaginea sa ca func╚Ťionar public dezinteresat. La insisten╚Ťa Congresului, totu╚Öi, accept─â ├«n cele din urm─â plata, pentru a evita un precedent ├«n care postul de pre╚Öedinte ar fi perceput ca accesibil numai pentru persoanele bogate care ├«╚Öi permiteau s─â serveasc─â ╚Ťara f─âr─â salariu.

Washington a participat cu mare aten╚Ťie la pompa ╚Öi ceremonia postului, av├ónd grij─â ca titlurile ╚Öi vestimenta╚Ťia s─â fie republicane ╚Öi nu a imitat niciodat─â cur╚Ťile regale europene. P├ón─â la sf├ór╚Öit a preferat apelativul de , , Domnule Pre╚Öedinte" altor denumiri pompoase care i-au fost sugerate.

Washington a servit al doilea termen ca pre╚Öedinte, din 1792, f─âr─â entuziasm. A refuzat s─â candideze pentru al treilea, stabilind astfel obiceiul de maximum dou─â termene ca pre╚Öedinte care mai t├órziu va deveni lege prin amendamentul 22 la Constitu╚Ťie.

Discursul de adio al lui George Washington

Discursul lui Washington de r─âmas bun (pus ├«n circula╚Ťie ca scrisoare public─â) a fost unul din cele mai influente declara╚Ťii politice despre valorile politice americane. Schi╚Ťat ├«n principal chiar de c─âtre Washington, cu ajutorul lui Hamilton, sf─âtuie╚Öte asupra necesit─â╚Ťii ╚Öi importan╚Ťei uniunii na╚Ťionale, valorii constitu╚Ťiei ╚Öi domniei legii, asupra aspectelor negative ale partidelor politice ╚Öi a adev─âratelor valori pe care republicanii trebuie s─â le posede. ├Än timp ce respinge sugestiile c─â ar trebui s─â includ─â c─â moralitatea necesit─â, , o autoritate religioas─â divin─â", el nume╚Öte moralitatea , , un necesar izvor al guvern─ârii populare".

Citi╚Ťi aici discursul de adio al lui George Washington:Washington`s Farewell Address 1796

Washington afirm─â c─â, , indiferent c├ót de mult atribuim influen╚Ťei unei educa╚Ťii rafinate asupra unor min╚Ťi de o anumit─â structur─â, at├ót ra╚Ťiunea c├ót ╚Öi experien╚Ťa ne opresc s─â ne a╚Ötept─âm ca morala na╚Ťional─â s─â triumfe ├«n excluderea principiului religios". Discursul politic public al lui Washington avertizeaz─â ├«mpotriva influen╚Ťei str─âine ├«n afacerile interne ╚Öi asupra amestecului american ├«n afacerile europene. De asemenea avertizeaz─â ├«mpotriva partizanatului excesiv ├«n politica intern─â ╚Öi apeleaz─â la to╚Ťi s─â se situeze deasupra oric─ârui partizanat ╚Öi s─â serveasc─â binele comun.

Washington avertizeaz─â ├«mpotriva , , alian╚Ťelor permanente cu oricare parte a lumii" afirm├ónd c─â Statele Unite trebuie s─â se concentreze ├«n principal pe interesele americane. El promoveaz─â prietenia ╚Öi comer╚Ťul cu toate na╚Ťiunile, dar avertizeaz─â ├«mpotriva amestecului ├«n r─âzboaiele europene ╚Öi a intr─ârii ├«n alian╚Ťe, , ├«ncurcate" pe termen lung. Discursul s─âu stabile╚Öte rapid standardul valorilor americane cu privire la religie ╚Öi la rela╚Ťii extern

ÔÇ×Cea mai important─â regul─â de conduit─â pentru noi, ├«n privin╚Ťa politicii externe, este extinderea c├ót mai mare a rela╚Ťiilor economice ╚Öi ├«ntre╚Ťinerea unei rela╚Ťii politice c├ót mai sporadice. Fa╚Ť─â de anagajamentele pe care ni le-am luat, acestea trebuie ├«ndeplinite cu bun─â-credin╚Ť─â. Dar aici s─â ne oprim! Europa are un set se interese primare care pentru noi nu ├«nseamn─â nimic. Deci, Europa va fi continuu implicat─â ├«n controverse care sunt str─âine de interesele noastre. Nu este, deci, ├«n╚Ťelept s─â se ne implic─âm ├«n vicisitudinile obi╚Önuite ale politicii europene, ale obi╚Önuitelor sale combina╚Ťii ╚Öi animozit─â╚Ťi."