Dr  Ioan Ra╚Ťiu, lider al mi╚Öc─ârii memorandiste din Transilvania de la 1892 jpeg

Dr. Ioan Ra╚Ťiu, lider al mi╚Öc─ârii memorandiste din Transilvania de la 1892

­čôü Biografii
Autor: Redac╚Ťia

N─âscut la 19 august 1828, la Turda, dr. Ioan Ra╚Ťiu a condus delega╚Ťia compus─â din 300 de participan╚Ťi, ce a ├«naintat ├«mp─âratului Franz Joseph, la Viena, la 28 mai 1892, Memorandumul care cuprindea dolean╚Ťele rom├ónilor din Imperiu.

Om politic remarcabil, jurist de mare valoare ╚Öi prestigiu, promotor de seam─â al culturii na╚Ťionale rom├óne╚Öti, Ioan Ra╚Ťiu a urmat studiile la Turda, Blaj, Cluj, Budapesta ╚Öi Viena, unde ├«n anul 1858 a ob╚Ťinut titlul de doctor ├«n drept. ├Än anul 1861 ├«╚Öi deschide cancelarie proprie ╚Öi ├«ndepline╚Öte func╚Ťia de avocat, fiind singurul care a ap─ârat interesele ╚Ť─âranilor din zon─â ├«n procesele urbariale, scrie Muzeul de Istorie Turda, pe pagina de Facebook a institu╚Ťiei. 

Activitatea lui se desf─â╚Öoar─â pe dou─â planuri, ambele cu r─âsunet profund ├«n con╚Ötiin╚Ťa rom├ónilor: avocat, ├«n plan profesional ╚Öi om politic de valoare, ├«n via╚Ťa politic─â din Transilvania. A pus bazele ╚Öcolii rom├óne╚Öti din Turda, iar pentru ├«ntre╚Ťinerea acesteia a ridicat ├«n pia╚Ťa ora╚Öului o cas─â mare, destinat─â par╚Ťial func╚Ťion─ârii unui hotel, par╚Ťial fiind alocat─â unor locuin╚Ťe particulare ╚Öi pr─âv─âlii de ├«nchiriat. 

Unul din ├«ntemeietorii Partidului Na╚Ťional Rom├ón din Transilvania, al c─ârui pre╚Öedinte a fost ├«ntre 1892-1902, Ioan Ra┼úiu a fost pre┼čedintele comitetului care a redactat Memorandumul Transilvaniei ╚Öi a condus delega╚Ťia care a ├«naintat acest document ├«mp─âratului Franz Joseph, la Viena, la 28 mai 1892.

Semnatarii Memorandumului: R├óndul de sus (de la st├ónga la dreapta): Dionisie Roman, Patriciu Barbu, dr. D. O. Barcianu, Gherasim Domide, dr. Teodor Mihali, dr. Aurel Suciu, Mihaiu Veliciu, Rubin Pati┼úa. R├óndul de jos (de la st├ónga la dreapta): Niculae Cristea, Iuliu Coroianu, Gheorghe Pop de B─âse┼čti, dr. Ioan Ra┼úiu, dr. Vasile Lucaciu, Dimitrie Com┼ča, Septimiu Albini

Memorandum jpg jpeg

Dr. Ioan Ra┼úiu ╚Öi-a l─âsat amprenta at├ót pe ora╚Öul natal, c├ót ╚Öi pe Transilvania, fiind nevoit s─â se retrag─â din activitate din cauza problemelor de s─ân─âtate, ╚Öi a ├«ncetat din via╚Ť─â ├«n 4 decembrie 1902, ├«n locuin╚Ťa sa din Sibiu.  

Statuia lui Ioan Ra╚Ťiu de la Turda

Ini╚Ťiativa ridic─ârii statuii lui Ioan Ra╚Ťiu de la Turda s-a datorat ├«n mare m─âsur─â at├ót descenden╚Ťilor familiei, c├ót ╚Öi oamenilor politici ai urbei sale natale, ├«n special a celor din breasla avoca╚Ťilor. Dezvelirea acesteia a r─âmas ├«n a╚Öteptare din diverse ╚Öi numeroase motive, fiind am├ónat─â de trei ori. 

La 9 iunie 1930 a avut loc la Turda ceremonia dezvelirii statuii dr. Ioan Ra╚Ťiu. 

Evenimentul s-a suprapus cu revenirea regelui Carol al II-lea ├«n ╚Ťar─â, o parte a membrilor guvernului ce au fost invita╚Ťi neput├ónd fi prezen╚Ťi la serb─ârile organizate de oficialit─â╚Ťile ora╚Öului. Totu╚Öi au fost prezente personalit─â╚Ťi precum: Episcopul Iuliu Hossu, Ion Ag├órbiceanu, Emil Racovi╚Ť─â, V.V. Tilea, Theodor Mihaly, Valer Moldovan etc.

Statuia turnat─â ├«n bronz este opera renumitului sculptor Cornel Medrea. Importan╚Ťa acestui monument este sporit─â datorit─â unicit─â╚Ťii, fiind singura din ╚Ťar─â ce-l reprezint─â pe memorandist.

Statuie Ioan Ratiu Turda jpg jpeg

Muzeul de Istorie Turda de╚Ťine numeroase acte, documente ╚Öi fotografii legate de acest eveniment, inclusiv o scrisoare care marcheaz─â coresponden╚Ťa purtat─â de c─âtre Augustin Ra╚Ťiu ╚Öi sculptorul Cornel Medrea.

Acest eveniment comemorativ de la Turda a prilejuit istoricului Nicolae Iorga o inspirat─â sintez─â asupra activit─â╚Ťii conduc─âtorului delega╚Ťiei memorandiste: 

ÔÇ×S-a sim╚Ťit nevoia unui mirean care s─â fac─â el ce fusese p├ón─â atunci ├«n seama ┬źpreo╚Ťilor cu crucea-n frunte┬╗. ┼×i s-a prezentat de la sine un om zdrav─ân trupe╚Öte ╚Öi suflete╚Öte, nu popular prin cuv├ónt, nu dibaci ├«n a g─âsi mijloacele de a ajunge, de a se men╚Ťine ╚Öi de a reveni, ╚Öi nici artist ├«n materie de prestigiu, ├«nve╚Öm├óntat ├«n t─âceri solemne ╚Öi ├«n izol─âri impun─âtoare. Ci un caracter. Un caracter ne├«nfr├ónt. Om de da ╚Öi de nu. Om de orice riscuri. Om care moare pe cuv├óntul lui, la datoria lui. Orice material s-ar fi ├«ntrebuin╚Ťat pentru monumentul lui, marmur─â sau bronz, mai tare a fost sufletul acestui omÔÇŁ.