Cum a ajuns Pol Pot cel mai sângeros criminal al istorie jpeg

Cum a ajuns Pol Pot cel mai sângeros criminal al istorie

­čôü Biografii
Autor: M─âd─âlina Grigore

ÔÇťCei care tr─âdeaz─â revolu┼úia ┼či ├«ncearc─â s─â distrug─â scopul organiza┼úiei noastre nu vor fi considera┼úi cet─â┼úeni ai na┼úiunii noastre.ÔÇŁ  Pol Pot

ÔÇ×Nu s-ar sim┼úi nicio diferen┼ú─â ├«n via┼úa noastr─â cotidian─â, oricine ar ajunge la putereÔÇŁ, acestea erau vorbele majorit─â┼úii poporului cambodgian dup─â lunga perioad─â de domina┼úie str─âin─â, perioad─â ├«n care motiva┼úia de a lupta pentru independen┼úa na┼úional─â precum ┼či entuziasmul pentru ob┼úinerea independen┼úei etnice au p─âlit ├«n fa┼úa domina┼úiilor puternice ┼či a timpului.

N─âscut ├«ntr-o perioad─â ├«n care ┼úara sa era supus─â ÔÇ×opresiunii s─âlbaticeÔÇŁ, Saloth Sar, cunoscut sub numele de Pol Pot, ├«┼či va pune ├«n mod repetat ├«ntrebarea: De ce Cambodgia, a c─ârui teritoriu este at├ót de bogat, este marcat─â de o astfel de fatalitate istoric─â?! Aceast─â ├«ntrebare care l-a m─âcinat at├ó┼úia ani, poate fi considerat─â laitmotivul ac┼úiunilor sale viitoare sau ├«nceputul sf├ór┼čitului patrimoniului tradi┼úional ┼či istoric al Cambodgiei.

Membru al familiei regale

Datorită originilor sale nobile, provine dintr-o familie aristocratică, ale cărei origini se pierdeau în negura timpului, fiind strâns legate de dinastia regală, Pol Pot a avut parte de o educaţie aleasă.

P├ón─â la v├órsta de ┼čase ani a locuit la ┼úar─â, pe proprietatea tat─âlui s─âu care se ├«ntindea pe mai mult de nou─â hectare, unde alerga pe c├ómpiile crude ┼či se ├«ndeletnicea cu treburile obi┼čnuite ale ÔÇ×vechilor oameniÔÇŁ .

Dup─â ├«mplinirea v├órstei de ┼čase ani, Pol Pot a fost trimis la fratele s─âu care de┼úinea func┼úia de secretar al palatului, ├«n Phnom Penh. Aici s-a c─âlug─ârit, ├«ntr-o m─ân─âstire budist─â din apropierea palatului regal.

Perioada de noviciat, plin─â de ├«ntreb─âri din ce in ce mai ap─âs─âtoare cu privire la practicile c─âlug─ârilor ÔÇô c├ónd ie┼čeau din m─ân─âstire, pentru a ob┼úine cu u┼čurin┼ú─â bani ┼či alimente, ├«┼či luau o min─â contemplativ─â ÔÇô s-a ├«ncheiat f─âr─â a g─âsi r─âspunsurile mult dorite;si-a continuat studiile ├«ntr-o ┼čcoal─â catolic─â privat─â, loc unde a ├«nv─â┼úat diferite materii de baz─â, printre care ┼či limba francez─â, cunoa┼čtere care i-a adus ┼čansa studiului ├«n str─âin─âtate.

├Än toat─â aceast─â perioad─â, Pol Pot, era v─âzut un b─âiat supus ┼či lini┼čtit, plin de respect fa┼ú─â de cei din jurul lui;se spune c─â odat─â a refuzat s─â taie o gain─â deoarece nu se sim┼úea ├«ndrept─â┼úit s─â ia via┼úa unei fiin┼úe, prefer├ónd sa fie v─âzut ca un la┼č ÔÇô personalita┼úi ce se vor dovedi antagonice:adolescent ÔÇô adult .

Personalitatea lui Pol Pot va fi puternic influenţată de schimbările politice din stat.

Cambodian genocide under Pol Pot jpg jpeg

Caracterul blajin al indigenilor-raiul marilor puteri

Situaţia cambodgienilor poate fi comparata cu cea a sclavilor, funcţiile guvernamentale din Cambodgia fiind ocupate de către vietnamezi care se supuneau directivelor Franţei.

Trecerea în nefiinţă a regelui Monivong, a făcut ca nepotul său, Norodom Sihanouk, să îi urmeze la tron, prin numire de către Franţa, la vârsta de 19 ani, în detrimentul prinţului Sisowath Monireth.

├Än urma atacului niponilor din 7 decembrie 1941 de la Pearl Harbor, din Hawaii ┼či Kota Bal din Peninsula Malacca precum ┼či a extinderii opera┼úiunilor militare din timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, ├«n Oceanul Pacific, sub sloganul Marii Sfere de Co-Prosperitate a Asiei de Est, cambodgenilor li s-a deschis o porti┼ú─â, dincolo de care se aflau demonstra┼úiile antifranceze.

De┼či, demonstra┼úiile au fost suprimate de c─âtre for┼úele poli┼úiei franceze din teritoriu, mentalitatea obedient─â a poporului de alt─âdat─â ├«ncepe s─â se schimbe ┼či s─â se organizeze ├«ncetul cu ├«ncetul ├«mpotriva guvern─ârii str─âine.

├Än atmosfera victorioas─â din Fran┼úa, din iulie 1945, datorit─â ie┼čirii de sub ocupa┼úie german─â, generalul Charles de Gaulle, liderul guvernului francez provizoriu, face o declaratie ┼čocant─â:Fran┼úa ├«┼či va redob├óndi controlul asupra Indochinei!

Aceast─â declara┼úie va determina armata nipon─â la un arest ├«n mas─â a tuturor func┼úionarilor locali de origine francez─â precum ┼či influen┼úarea regelui Cambodgiei, Sihanouk, ├«n luarea deciziei de proclamare a independen┼úei ┼ú─ârii.

├Än momentul ├«n care Japonia a pierdut r─âzboiul, declara┼úia de independen┼ú─â precum ┼či ÔÇ×independen┼úaÔÇŁ Cambodgiei au devenit nevalide, regele fiind nevoit ├«n 1946 s─â accepte, pentru a doua oar─â, autoritatea Fran┼úei. Avantajele acestei noi autorit─â┼úi au fost permiterea adopt─ârii unei constitu┼úii na┼úionale precum ┼či organizarea partidelor politice.

Schimbarea sub influenţa Franţei

Cunoa┼čterea lui Ieng Sary, un elev bursier str─âlucit al Liceului Sisowath care era ┼či liderul mi┼čc─ârii de rezisten┼ú─â antifrancez─â, a avut drept urmare ├«mbr─â┼úi┼čarea mi┼čc─ârii comuniste de c─âtre Saloth.

Modalitatea prin care Saloth a ob┼úinut bursa na┼úional─â de studii ├«n Fran┼úa este si ast─âzi ├«nconjurat─â de ├«ntreb─âri. Se ┼čtie c─â bursa a fost ob┼úinut─â dup─â a doua ├«ncercare, prima, din 1948, fiind considerat─â un e┼čec.

├Än 1949, Saloth a ob┼úinut bursa na┼úional─â mult dorit─â. Se spune c─â ob┼úinerea a fost posibila datorit─â legaturii lui Saloth cu liderii Partidului Democratic astfel, ├«n august, Saloth se ├«mbarc─â pe un vapor cu destina┼úia Fran┼úa, pentru a studia transmisiile radio ┼či ingineria electric─â.

Facultatea a reprezentat timpul ├«n care ┼či-a ├«nsu┼čit ideologia marxist-leninist─â.Mergea la cafenele ocazional cu prietenii ┼či purta discu┼úii legate de filosofie, discu┼úii ├«n urma c─ârora a ├«nceput sa ├«┼či arate interesul pentru ideologia comunist─â.

Re├«ntalnirea cu Ieng Sary, ├«n Paris, a dus la o alt─â ├«nt├ólnire marcant─â, Saloth ┼či Keng Vansak, o figur─â emblematic─â a mi┼čc─ârii anti-imperialiste din Cambodgia. Rela┼úia dintre cei doi va deveni fructuoas─â, Keng, pl─âc├óndu-l pe Saloth, care dovedea ├«n general bune maniere spre deosebire de prietenul s─âu, Sary, care avea uneori o agresivitate nefondat─â.

La scurt timp, Saloth se mut─â ├«n casa lui Keng, unde va citi numeroase c─âr┼úi ┼či va ├«ncepe s─â pun─â temelia g├óndirii sale filosofice, bazate pe doctrina de st├ónga. ├Än acest timp, Keng, a organizat ├«ntruniri ├«ntre studen┼úi, ├«n timpul c─ârora ÔÇ×r─âsf─â┼úata din centrul aten┼úieiÔÇŁ era ideologia marxist─â. ├Än timpul unei astfel de ├«ntalniri, t├ón─ârul Saloth, care de obicei era o prezen┼ú─â discret─â, vorbe┼čte despre teoria unei revolu┼úii organizate ├«ntr-o manier─â sofisticat─â ┼či, spre deosebire de cei care atunci c├ónd vorbeau despre revolu┼úie erau cuprin┼či de un sentiment puternic care ├«i acapara complet, Saloth si-a p─âstrat calmul p├ón─â la final, audien┼úa r─âm├ónand profund impresionat─â de acest lucru.

Lini┼čtea de dinaintea furtunii

├Äntors ├«n Phnom Penh, ├«n timpul prelu─ârii puterii absolute dispun├ónd dizolvarea parlamentului ┼či proclamarea independen┼úei de c─âtre regele Sihanouk, Saloth se ├«nscrie ├«n Partidul Comunist din Indochina, reprezenta un fel de celul─â revolu┼úionar─â pentru Partidul Muncitoresc Revolu┼úionar.

├Än interiorul  partidului a avut o func┼úie de comand─â ├«n apropiere de grani┼úa cu Vietnamul, timp ├«n care ┼či-a pus la punct educa┼úia politic─â ├«mpreun─â cu Tu Samouth, conduc─âtorul partidului.

Regele Sihanouk, a reu┼čit s─â ajung─â la un acord cu Fran┼úa ├«n privin┼úa declar─ârii independen┼úei Cambodgiei. Condi┼úia Fran┼úei era p─âstrarea trupelor franceze ├«n regatul cambodgian, lucru ce a fost acceptat.

O alt─â schimbare politic─â va fi dat─â de c─âtre ├«nsu┼či regele Sihanouk care, i-a cedat prerogativele regale tat─âlui s─âu, Norodom Suramarit, pentru a activa pe scena politic─â ca un simplu cet─â┼úean al Sangkum (Sangkum Reastr Niyum sau Comunitatea Popular─â Socialist─â).Dup─â falsificarea alegerilor ce au avut loc, toate fotoliile din adunare au fost ocupate de c─âtre membrii acestei grup─âri iar Sihanouk s-a autonumit conduc─âtor oficial al ┼ú─ârii-acest lucru ├«nsemna o restaura┼úie a monarhiei absolute.

Dup─â moartea regelui Sumarit, ├«n 1960, Sihanouk a devenit ┼čeful statului, acapar├ónd ├«ntreaga putere politic─â din Cambodgia.

├Än divergen┼úele ap─ârute ├«ntre Vietnamul de Sud-pre┼čedinte Ngo Dinh Diem, politic─â pro-americ─â ┼či Vietnamul de Nord, Sihanouk a avut o pozi┼úie neutr─â. ├Än urma ├«ntalnirii dintre membrii Partidului Comunist Cambodgian, s-a hot─âr├ót schimbarea denumirii oficiale a organiza┼úiei, ├«n Partidul Muncitoresc din Campuchia. Tu Samouth a fost desemnat secretarul general al partidului iar Saloth precum ┼či al┼úi membri care studiaser─â preste hotare au fost numi┼úi in cadrul comitetului central.

Sub protecţia Vietnamului de Nord, Saloth împreună cu lideri ai Partidului Muncitorilor din Vietnam, au părăsit Phom Phenul îndreptându-se către cartierul general al zonei estice a Viet Minh-ului, unde se pregăteau intens pentru momentul revoluţiei.În acest timp, Cambodgia a fost implicată fară voie în Războiul din Vietnam.

În 1966, Saloth face o vizită în Beijing, unde rămâne foarte impresionat la văzul unor simpli cetăţeni ridicaţi din pătura de jos, care urmau fără reţinere teoriile lui Mao Tzedong.

├Äntors ├«n Cambodgia, a hot─âr├ót schimbarea denumirii forma┼úiunii ├«n Partidul Comunist din Campuchia (PCC), mut├ónd ┼či centrul ├«n Ratanakiri, o regiune ├«ndep─ârtat─â din partea de nord-est a Cambodgiei. Acolo, Saloth, a tr─âit printre popula┼úia khmere, considerat─â de acesta de sorginte pur─â, prea pu┼úin influen┼úat─â de universul urban.

├Än timp, ├«n teritoriu, datorita m─âsurilor defectuoase luate de Sihanouk si politica antivietnamez─â a premierului Lon Nol, s-a produs o sc─âderea a productivit─â┼úii ┼či veniturilor din taxe ┼či impozite. Pe fondul mai multor factori interni dar ┼či externi, Lon Nol care de fapt era pro-american si un anti-comunist convins, a dat o lovitur─â de stat prin care a preluat conducerea statului, ├«n timpul vacan┼úei lui Shinouk ├«n Fran┼úa. La aflarea ve┼čtii, Shinouk se refugiaz─â la Beijing.

Lovitura de stat era considerat─â semn divinpentru Saloth care, la aflarea ve┼čtii s-a ├«ndreptat imediat c─âtre Beijing ├«mpreuna cu premierul nord-vietnamez, Phan Van Dong. ├Än urma ├«nt├ólnirii cu prim-ministrul Chinei, Ciu Enlai, s-a hot─âr├ót constituirea Frontului Na┼úional de Eliberare din Campuchia. Sihanouk nu a ┼čtiut nicio clip─â de venire lui Saloth la Beijing.

Mai 1970, se pun la Beijing bazele Frontului Naţional de Eliberare Cambodgian.

Frontul Na┼úional de Eliberare, a preluat ├«ncet dar sigur, controlul mai multor regiuni, revolu┼úia progres├ónd iar guvernul lui Lon Nol apropiindu-se de sf├ór┼čit.

Ianuarie 1973, America ┼či Vietnamul de Nord semneaz─â Acordul de Pace de la Paris, ├«n care se stipula retragerea armatei din Cambodgia. Saloth refuz─â s─â se supun─â acordului spun├ónd c─â va continua lupta pe cont propriu.

├Än ┼úar─â, ├«n toate districtele eliberate, Kmerii Ro┼čii, ┼či-au construit treptat o putere militar─â ┼či administrativ─â.├Äncetul cu ├«ncetul ┼či-au pus ├«n aplicare planul, lupta ├«mpotriva lui Lon Nol ┼či dezvoltarea gospod─âriilor colective prin intermediul comunelor agricole. Fiecare comun─â era condus─â de un lider-ÔÇ×angkarÔÇŁ, la r├óndul lor erau controla┼úi de c─âtre angkarii seniori care trebuiau s─â ├«i organizeze.

Angkarul suprem sau ÔÇ×Fratele Numarul 1ÔÇŁ era Saloth, luandu-┼či de atunci numele de Pol Pot, de la expresia din limba francez─â, ÔÇ×politique potentielleÔÇŁ, nume dat de conducerea chinez─â. ├Än districtele eliberate, proprietatea privat─â era interzis─â.

Phnom Penh-ora┼čul fantom─â

To┼úi cet─â┼úenii capitalei, au primit ordin, de la combatan┼úii Khmerilor Ro┼čii care afi┼čau uniforme negre, s─â p─âr─âseasc─â ora┼čul.Locuitorii ora┼čului, au fost ├«n mare parte deporta┼úi, v├órstnicii, femeile ├«ns─ârcinate ┼či copiii au fost trimi┼či ├«n sate izolate, departe de capital─â iar cei ce au r─âmas au fost pu┼či sub acuzare.

Inamici, erau considera┼úi to┼úi cei care se refugiau ├«n timpul r─âzboiului civil din zonele rurale ├«n c─âutarea unui refugiu ├«n ora┼č.

Cet─â┼úenii ┼ú─ârii erau ├«mp─âr┼úi┼úi ├«n dou─â categorii:ÔÇ×vechii oameniÔÇŁ-tr─âiau ├«n districtele eliberate ├«nainte de a ├«ncepe revolu┼úia ┼či ÔÇ×noii oameniÔÇŁ-cei ce fugeau de munca c├ómpului pentru a locui la ora┼če, erau priva┼úi de toate drepturile ┼či erau supu┼či unor munci grele ├«n cadrul comunelor rurale.

Datorit─â dorin┼úei de implementare a noului sistem financiar constituit prin intermediul comunelor rurale din districtele eliberate, Pol Pot a renun┼úat la moneda na┼úional─â, precum ┼či la economia de pia┼ú─â, a interzis orice form─â de proprietate, averile personale erau confiscate ┼či transformate ├«n averi na┼úionale, cet─â┼úenilor le era permis s─â cumpere doar uniforme negre ┼či vesel─â pentru mas─â, copiii erau considerat un bun na┼úional ┼či c├ónd ├«mplineau v├órsta de ┼čase ani erau separa┼úi de famiilor lor ┼či trimi┼či la anumite institu┼úii care le ofereau o educa┼úie sub influen┼úa doctrinei revolu┼úionare.

O alt─â m─âsura important─â luat─â de Pol Pot este interzicerea religiei, templele ┼či bisericile fiind demolate aproape ├«n totalitate.Toate lucrurile care erau considerate obstacole ├«n promovarea revolu┼úiei au fost ├«ndep─ârtate:sistemul cultural existent-cel educa┼úional ┼či sanitar, c─âs─âtoria precum ┼či institu┼úiile de familie, toate acestea au fost abandonate.

├Än ianuarie 1976, a luat na┼čtere statul Campuchia Democratica, av├ónd parte de o noua constitu┼úie, ┼čeful statului fiind Sihanouk. C├óteva luni mai t├órziu acesta ├«┼či d─â demisia, motiv├ónd c─â nu este capabil s─â se adapteze noii st─âri de lucruri.

Demisia a fost acceptat─â cu o singur─â condi┼úie:Sihanouk si camarila sa s─â r─âm├ón─â ├«n ┼úar─â. Khieu Samphan a devenit noul ┼čef de stat al Campuchiei Democratice iar Pol Pot, prim-ministru, prin intermediul unei identit─â┼úi false, aceea de muncitor dintr-o planta┼úie de arbori de cauciuc.

Permanenta suspiciune ÔÇô aprigul du┼čman

Datorit─â temerii sale cu privire la posibilele ac┼úiuni antiguvernamentale care ar fi putut fi ini┼úiate, Pol Pot a ├«ngr─âdit libert─â┼úile personale ┼či dreptul la proprietate privat─â-pentru a-i ├«ndep─ârta de mijloacele cu ajutorul c─ârora ar fi putut ├«ntreprinde ac┼úiuni antiguvernamentale.

Cet─â┼úenii erau f─âcu┼úi s─â cread─â c─â s-au al─âturat voit revolu┼úiei. Intelectualii au fost considera┼úi periculo┼či, drept pentru care au fost executa┼úi-au fost demarate atunci execu┼úii ├«n mas─â. Situa┼úia a devenit at├ót de grav─â ├«ncat, dac─â aveai probleme de vedere ┼či purtai ochelari, erai considerat intelectual deci, un inamic.

├Än func┼úiile administrative, erau acum, numi┼úi cet─â┼úeni care ÔÇ×nu erau corup┼úi de ├«nv─â┼ú─âtura nefolositoareÔÇŁdar ┼či tineri ale c─âror min┼úi ├«si p─âstraser─â ├«nc─â ÔÇ×puritateaÔÇŁ, nefiind atinse de cuno┼čtin┼úele coruptibile ┼či distrug─âtoare.

August 1976, era anun┼úat ÔÇ×Planul pe Patru Ani al Integr─ârii SocialisteÔÇŁ . Acesta era menit sa instaureze o societate socialist─â bogat─â prin cre┼čterea productivit─â┼úii agricol ┼či dezvoltarea exportului de produse alimentare-valuta str─âin─â, dezvoltarea industriei u┼čoare, apoi a celei grele prin valuta atras─â ├«n ┼úar─â. Obiectivul produc┼úiei de orez era de cel pu┼úin trei tone pe hectar-realitatea era doar de o ton─â pe hectar.

ÔÇ×Pasiune revolu┼úionar─âÔÇŁ, cine nu ├«ndeplinea planul, cotele sub aceast─â deviz─â era executat pentru sabotarea scopului revolu┼úiei iar cine reu┼čea s─â evite acest lucru ajungea ├«n ├«nchisoarea de tortur─â ÔÇ×S-21ÔÇŁ.

Oamenii erau epuzaţi datorită dorinţelor lui Pol Pot, erau prost hrăniţi si prost îngrijiţi.

Relaţiile cu Vietnamul s-au înrăutăţit deoarece nu s-a ajuns la un acord cu privire la delimitarea graniţelor.

Sus ÔÇô jos

Odată înlăturate tensiunile de la graniţa de est, în teritoriu, lucrurile încep să se schimbe.

Sihanouk a fost eliberat, era ┼úinut sub arest la domiciliu, controlul asupra ÔÇ×noilor oameniÔÇŁ s-a diminuat, s-a ├«ncercat o ├«mbun─ât─â┼úire a locurilor de munc─â, activitatea diplomatic─â a fost relansat─â ┼či intensificat─â, accesul vizitatorilor din alte t─âri a fost permis.

Centrul S-21 a continuat s─â func┼úioneze, dup─â propriile reguli, se spune c─â nici m─âcar Pol Pot nu putea avea un control absolut asupra acestei ÔÇ×institu┼úiiÔÇŁ.

În decembrie 1978, s-au pus bazele Frontului Naţional Unit Campuchian pentru Salvare Naţională iar pe 25 decembrie Vietnamul atacă Campuchia Democratică, mobilizând forţe armate impresionante, peste un milion de soldaţi, atacul era justificat ca răspuns al apelului public al noului Front.

├Än ianuarie 1979, a fost proclamat─â Republica Popular─â Campuchia, pre┼čedinte fiind Heng Samrin-unul dintre fondatorii noului Front-iar Samdech Hun Sen era ministrul afacerilor externe.

├Än urma prabu┼čirii puterii, membrii Khmerilor Ro┼čii, printre care ┼či Pol Pot se ascundeau ├«n jungla din apropierea grani┼úei cu Thailanda, loc de unde au ├«nceput un r─âzboi de gheril─â.

Pe plan interna┼úional, China-sus┼úin─âtoarea lui Pol Pot laseaz─â atacuri de-a lungul frontierei cu Vietnamul, acestea reprezentau represaliile la invazia vietnamez─â a Campuchiei.. Datorit─â SUA ┼či Asocia┼úiei Statelor din Asia de Sud-Est (ASEAN), Campuchia Democratica era reprezentat─â inc─â ├«n cadrul Organiza┼úiei Na┼úiunilor Unite.

De┼či, au fost demascate atrocit─â┼úile f─âcute de c─âtre Pol Pot, mul┼úi oameni i-au r─âmas fideli, lui ┼či ideologiilor sale. Dup─â retragerea Khmerilor Ro┼čii ├«n jungl─â, situa┼úia din teritoriu nu s-a schimbat, cele trei partide cu scopuri ┼či ideologii diferite nu au reu┼čit s─â ajung─â la un acord:st├ónga radical─â, monarhi┼čtii ┼či republicanii., fiecare ac┼úion├ónd pe cont propriu ┼či sub impulsul propriei doctrine ├«n lupta ÔÇ×comun─âÔÇŁ ├«mpotriva regimului Heng Samrin.

Ca o consecinţă a încheierii Războiului Rece, în octombrie 1991, a fost semnat Acordul de Pace de la Paris, acord prin care Cambodgia a fost plasată sub controlul Autorităţii de Tranziţie a Naţiunilor Unitte din Cambodgia(ATNUC), până când urma să se formeze un nou guvern.

Prinţul Sihanouk s-a întors în Cambodgia, unde a fost primit cu o mare căldură de popor.

Pol Pot nu s-a supus directivelor de dezarmare, ba mai mult, a ├«ntors opera┼úiunile de gheril─â ├«mpotriva for┼úelor de men┼úinere a p─âcii, ONU. Lupta lui Pol Pot a durat p├ón─â ├«n anul 1998, an ├«n care a murit ├«n jungl─â., ├«ns─â acesta va r─âm├óne cunoscut  drept cel mai notoriu criminal din istoria recent─â a Asiei de Sud-Est, cel care a distrus aproape complet patrimoniul tradi┼úional ┼či istoric al Cambodgiei.