Cine a fost scriitoarea Dora d'Istria? Prin╚Ťesa rom├ónc─â alungat─â din Rusia pentru ideile nonconformiste jpeg

Cine a fost scriitoarea Dora d'Istria? Prin╚Ťesa rom├ónc─â alungat─â din Rusia pentru ideile nonconformiste

Prin┼úesa Elena Ghica, fiica banului Mihalache Ghica ┼či nepoata domnitorului Grigore Ghica a fost una dintre cele mai erudite femei ale secolului trecut. Scriitoare ┼či feminist─â convins─â a f─âcut o carier─â literar─â sub pseudonimul de Dora d'Istria. Prin┼úesa rom├ónc─â a fost prima femeie din istorie care a escaladat v├órful Moench din Alpii Elve┼úieni, unde a ├«nfipt tricolorul rom├ónesc.

Prin┼úesa Elena Ghica a fost un copil minune. S-a n─âscut ├«n Bucure┼čti pe 3 februarie 1828,  ├«ntr-o familie nobil─â, fiind nepoata domnitorului Grigore al IV-lea Ghica. Mama ei a fost Catinca Ghica prima femeie rom├ónc─â care a publicat o carte tradus─â din limba francez─â ┼či numit─â ÔÇťPentru educa┼úia copiilorÔÇŁ. Prin┼úesa Elena a crescut ├«ntr-un mediu propice pentru  dezvoltarea spiritual─â ┼či inteligen┼úa ei a uimit de la v├órste fragede.La v├órsta de  cinci ani ├«nva┼úa deja limbile  greaca, latina, franceza, italiana, engleza ┼či germana.

La 11 ani a scris prima nuvel─â, iar la 14 ani traducea ÔÇŁIliadaÔÇŁ lui Homer din originar ├«n limba german─â. Pictori┼ú─â cu talent ├«nn─âscut, Elena ┼či-a expus primele tablouri la v├órsta de 16 ani.  La v├órsta adolescen┼úei vorbea fluent nou─â limbi str─âine: italian─â, englez─â, german─â, francez─â, rom├ón─â, greac─â, latin─â, rus─â ┼či albanez─â. A studiat la Viena, Vene┼úia ┼či Berlin.

S-a ├«ntors ├«n ┼úar─â, la Ia┼či, ├«mpreun─â cu familia la v├órsta de 21 de ani. De farmecul prin┼úesei cu origini rom├óne┼čti a fost vr─âjit ofi┼úerul rus Alexandr Kol┼úov Masalski. Elena Ghica s-a c─âs─âtorit ├«n 1849, la Ia┼či, ┼či a p─âr─âsit ┼úara cu so┼úul rus pentru a se stabili la Sankt Petersburg.

B─âtut─â ┼či gonit─â din Rusia pentru ideile nonconformiste 

Frumuse┼úea ┼či talentul prin┼úesei au f─âcut furori ├«n Rusia. Elena Ghica a c├ó┼čtigat ├«n Rusia premiul I la concursul de peisaje organizat de muzeul Ermitaj. Ru┼čii nu i-au tolerat ├«ns─â convingerile libertine.

ÔÇ×Dora D`Istria urm─â pe b─ârbatul s─âu ├«n Rusia unde a stat vreo 5-6  ani p├ón─â c├ónd ├«n timpul r─âzboiului din Crimea, op┼úiunile sale foarte liberale f─âcur─â pe mini┼čtrii s─â-i spun─â neted c─â alt─â ┼úar─â, nu imperiul lui Nicolae I s-ar potrivit mai bine cu obiceiurile ┼či pornirile spiritului eiÔÇŁ, scrie Ionescu Gion ├«n ÔÇŁPortrete istoriceÔÇŁ, ├«n capitolul alocate prin┼úesei Ghica.

├Än timpul R─âzboiului Crimeii, rom├ónca ┼či-a ar─âtat simpatia pentru Fran┼úa ┼či Anglia ┼či nu s-a sfiit s─â-┼či expun─â convingerile. A fost pedepsit─â de oficialit─â┼úile ruse  ┼či ├«n 1856 a ajuns s─â fie b─âtut─â la palatul gubernial din capitala rus─â.  Izgonit─â din Rusia , s-a separat de so┼ú. Nu a divor┼úat ┼či, oficial ┼či  a r─âmas principesa Kol┼úov-Masalski.

Dora D`Istria 

Dora d Istria jpg jpeg

Dup─â plecare din Rusia s-a lansat ca scriitor ├«n lumea artistic─â sub pseudonimul Dora D`Istria. Se spune c─â a ales Istria pentru c─â ar fi vrut s─â-┼či sublinieze apartanen┼úa balcanic─â, familia sa av├ónd origini albaneze. S-a mai spus c─â ÔÇŁDoraÔÇŁ ar veni de la cuv├óntul ÔÇŁdorÔÇŁ ┼či poate acesta a fost modul ├«n care prin┼úesa, care a tr─âit departe de ┼úar─â, a vrut s─â-┼či exprime sentimentele constante de dor fa┼ú─â de patria sa.

Prima femeie alpinist 

Prin┼úesa s-a stabilit  ├«n Elve┼úia, la Arau. Aici a escaladat v├órful Moench din Alpii elve┼úieni, unde a ├«nfipt tricolorul pe care era brodat numele Rom├óniei, devenind astfel prima femeie din istorie care a reu┼čit aceast─â performan┼ú─â. ┼×i-a expus experien┼úa ├«n cartea  ÔÇŁLa Suisse allemande et lÔÇÖascension de Moench, publicat─â la Paris ┼či Geneva, ├«n 1856. A scris articole ┼či studii despre literatur├ú, geografie, istorie, art─â la publica┼úii de renume din str─âin─âtate. S-a spus despre Dora d'Istria c─â a fost ┼či un jurnalist str─âlucit. 

Dora d'Istria, pictur─â de Petre Mateescu (Muzeul Na╚Ťional de Art─â al Rom├óniei, Bucure╚Öti)

Petre Mateescu   Dora d Istria jpg jpeg

A fost o lupt─âtoare pentru drepturile femeilor. Cea mai cunoscut─â lucrare a sa a ap─ârut─â ├«n 1869 ┼či s-a numit ÔÇťDespre femei de o femeieÔÇŁ. Cartea prezint─â statutul femeii, situa┼úia material─â ┼či social─â a femeilor ┼či militeaz─â pentru ob┼úinerea drepturilor egale cu b─ârba┼úii. A publicat, de-alungul carierei sale de scriitoare, ├«n ┼čase limbi: franceza, italiana, greaca, rusa, germana ┼či engleza.

Coresponden┼úa cu Garibaldi 

├Än Italia, prin┼úesa cu origini rom├óne┼čti a fost o voce feminin─â important─â a secolului. A corespondat cu revolu┼úionarul Giuseppe Garibaldi c─âruia i-a expus ideile sale politice, prin care propunea un plan de federa┼úie, format─â din state independente, ├«n Balcani, care s─â cuprind─â pe italieni, albanezi, greci ┼či pe rom├óni.

ÔÇ×Nu e departe ziua c├ónd, de la culmile Carpa┼úilor la ┼ú─ârmurile M─ârii Egee, steagul principelui rom├ón Mihai Viteazul ca ┼či cele ale lui Caragheorghe, Scanderbeg ┼či Canaris vor f├ólf├ói liber peste frumoasele ┼úinuturi unde ace┼čti vajnici patrio┼úi ┼či-au v─ârsat s├óngeleÔÇŁ, scria rom├ónca.

┼×i-a l─âsat averea Prim─âriei Bucure┼čti 

Elena Ghica ┼či-a tr─âti  cea mai mare parte a vie┼úii sale a tr─âit-o ├«n Italia, la Floren┼úa. A murit la 17 noiembrie 1888, ├«n casa din Floren┼úa, numit─â Villa D`Istria. ┼×i-a l─âsat averea Prim├úriei din Bucure┼čti cu men┼úiunea de a fi folosit─â pentru administrarea spitalului Pantelimon, unitate care a fost ctitoria familiei Ghica. 

ÔÇ×Prin testamentul olograf ce s-a g─âsit dup─â moarte, Dora D`Istria, dup─â mici leg─âturi l─âsate fra┼úilor ┼či servitorilor s─âi, instituie mo┼čtenitoare a averii sale din Rom├ónia pe Prim─âria Bucure┼čti, ├«ns─ârcineaz─â pe Prim─âria Floren┼úa a vinde Villa D`Istria ├«n folosul institutului de surdo-mu┼úiÔÇŁ, noteaz─â Ionescu Gion ├«n ÔÇ×Portrete IstoriceÔÇŁ.

Sursa: adevarul.ro