CIA    o istorie întunecata: Asasinate, răsturnări de guverne, experimente medicale    jpeg

CIA - o istorie întunecata: Asasinate, răsturnări de guverne, experimente medicale...

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Michael Nicholas Blaga

Richard Helms a fost prototipul spionului modern. Timp de 30 de ani de la ├«nfiin┼úarea Agen┼úiei Centrale de Informa┼úii (CIA) ┼či anterior ├«nfiin┼ú─ârii ei, ├«n anul 1946, ├«n perioada celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, la Oficiul de Servicii Strategice (OSS), Richard Helms a de┼úinut func┼úii-cheie ├«n lumea aceea secret─â: agent secret OSS, ┼čef de re┼úea de spionaj, planificator ┼či organizator de ac┼úiuni secrete, iar ├«n final, timp de peste ┼čase ani (1966-1973), director-general al CIA.

Niciun alt american nu a fost at├ót de implicat, at├ó┼úia ani, cu a┼ča multe ac┼úiuni ale CIA, ca Richard Helms. Povestea lui este, practic, povestea CIA. ├Än descrierea extraordinarei sale cariere, autorul c─âr┼úii de fa┼ú─â a scris prima istorie complet─â a CIA. Biblioteca Congresului SUA are ├«n catalogul ei peste 200 de c─âr┼úi despre CIA, cele mai multe dintre ele scrise de fo┼čti salaria┼úi, dar cartea de fa┼ú─â de┼úine o pozi┼úie privilegiat─â fa┼ú─â de celelalte.

guliver getty images97116701 jpg jpeg

Motivul ┼úine de faptul c─â este o lucrare necenzurat─â, iar autorul ei este acuzat de critici pentru prezentarea lui Helms ├«ntr-o formul─â prea dur─â. Thomas Powers nu a fost obligat s─â prezinte manuscrisul acestei c─âr┼úi spre examinare ┼či aprobare ┼čefilor de la CIA, cum a fost cazul celorlal┼úi autori care au lucrat acolo. Rezultanta acestei situa┼úii este c─â imaginea ├«n care apare CIA ├«n aceast─â lucrare este mai obiectiv─â, mai complet─â ┼či mai revelatoare dec├ót tot ce s-a scris anterior. Cel pu┼úin acestea sunt calificativele date c─âr┼úii de fa┼ú─â (The man who kept the secrets ÔÇô Richard Helms and The CIA) de c─âtre editura Alfred Knopf, care a ├«ndr─âznit publicarea ei. Autorul c─âr┼úii, Thomas Powers, este jurnalist la United Press International (UPI) ┼či laureat al premiului Pulitzer pentru cartea sa precedent─â, Diana:The marking of a terrorist.

Scandalul Watergate ┼či demiterea directorului CIA, Richard Helms

├Än galeria directorilor CIA, de la ├«nfiin┼úare ┼či p├ón─â azi, Richard Helms ocup─â un loc central ┼či privilegiat. Primul motiv este acela c─â a fost promovat din interior la func┼úia suprem─â pentru merite profesionale, ├«n timp ce majoritatea celorlal┼úi directori-generali ai CIA a fost reprezentat─â de oameni adu┼či din afara institu┼úiei, pe considerente cunoscute doar de pre┼čedintele SUA. ├Än acest context, cel mai edificator exemplu este cel dat de pre┼čedintele Gerald Ford, care, la instalarea sa la Casa Alb─â, a numit la conducerea CIA pe politicianul George Herbert Bush, tat─âl ultimului pre┼čedinte republican al SUA ÔÇô un om f─âr─â experien┼ú─â ├«n domeniul spionajului extern.

Un alt motiv de distinc┼úie pentru Helms, comparativ cu ceilal┼úi directori, este modul ├«n care acesta a ┼úinut piept asaltului Casei Albe asupra CIA de a-l salva pe pre┼čedintele Nixon ┼či pe oamenii lui apropia┼úi din scandalul intrat ├«n istorie sub numele Watergate. Concret vorbind, Nixon, prin asisten┼úii lui de la Casa Alb─â (John Dean, Haldeman etc.), ├«ncerca s─â ob┼úin─â de la CIA milioane de dolari ├«n bani ghea┼ú─â cu care s─â cumpere t─âcerea celor prin┼či ├«n flagrant ├«n efrac┼úia de la Watergate ┼či aresta┼úi de FBI. Helms a f─âcut senza┼úie prin refuzul s─âu de a implica CIA ├«n orice opera┼úiune de acoperire a ilegalit─â┼úilor comise de Nixon ┼či de oamenii lui. Fiind o anchet─â federal─â ├«n plin─â desf─â┼čurare pe plan intern, Helms a considerat ├«n mod corect c─â este de competen┼úa poli┼úiei federale FBI ┼či c─â nu are vreo leg─âtur─â cu spionajul extern. Pentru acest gest temerar, Helms va pl─âti cu func┼úia sa, fiind demis de Nixon ┼či expediat la Teheran ca ┼čef al misiunii diplomatice americane din capitala Iranului.

┼×efi de stat uci┼či din ordinul pre┼čedin┼úilor americani

Al treilea motiv de celebritate dob├óndit de Helms a fost modul ├«n care s-a comportat dup─â demiterea sa de la CIA ┼či mai ales dup─â demisia lui Nixon de la Casa Alb─â. Helms a fost anchetat dur de c─âtre o comisie a Congresului american prezidat─â de senatorul Frank Church, care ├«i cerea lui Helms s─â dezv─âluie toate ilegalit─â┼úile comise de CIA sub conducerea sa, ├«n special ├«n Chile, unde pre┼čedintele ales democratic, Salvador Allende, a fost r─âsturnat de la putere din ordinul lui Nixon.

the man who kept Secrets ianuarie JPG jpeg

├Än aceste confrunt─âri acerbe cu senatorii americani, Helms ┼či-a construit strategia de p─âstrare a secretelor de stat pe dou─â considerente. Primul a fost ap─ârarea oamenilor de la CIA care au executat ordinele ministrului de Externe Henry Kissinger, aflat la conducerea politicii externe a SUA, alternativa fiind ani de ├«nchisoare pentru ei ┼či pentru Richard Helms. Iar cel de-al doilea, obliga┼úia de serviciu de a p─âstra confiden┼úialitatea ac┼úiunilor externe ale guvernului american, alternativa fiind compromiterea SUA pe plan extern.

Pe scurt, Helms s-a decis s─â mint─â comisia senatorial─â de anchetare a activit─â┼úilor CIA, a fost prins min┼úind sub stare de jur─âm├ónt ┼či pedepsit cu amenda maxim─â prev─âzut─â de lege plus doi ani de ├«nchisoare. William Colby, care l-a succedat pe Helms la conducerea CIA, a procedat exact invers ├«n fa┼úa Congresului:a livrat senatorilor tot ce au cerut ace┼čtia din arhivele secrete ale CIA, spre disperarea ministrului de Externe Kissinger ┼či a pre┼čedintelui SUA, Gerald Ford. A┼ča au aflat America ┼či restul lumii despre asasinarea unor ┼čefi de stat sau de guverne din alte ┼ú─âri la ordinul unor pre┼čedin┼úi americani (Patrice Lumumba, Rafael Trujillio, Ngo Dinh Diem, Salvador Allende etc.). Pe masa senatorilor americani din sala de anchete au fost expuse de William Colby armele ┼či dispozitivele de ucidere preg─âtite de CIA pentru asasinarea lui Fidel Castro. ├Än urma dezv─âluirilor lui William Colby s-au putut stabili cu precizie crimele comise de pre┼čedintele Nixon:blocarea justi┼úiei SUA ├«n ancheta FBI privind Watergate ┼či violarea Constitu┼úiei statului Chile prin r─âsturnarea unui guvern democratic ales.

Asasinate, r─âsturn─âri de guverne, experimente medicale...

Nici Henry Kissinger n-a sc─âpat nep─âtat, acesta purt├ónd r─âspunderea pentru organizarea r─âzboiului civil din Angola, precum ┼či pentru conducerea direct─â a ac┼úiunilor americane ├«n Chile contra guvernului Allende. Concluzia final─â a anchetei Senatului SUA este precis─â, cu enumerarea concret─â a ilegalit─â┼úilor comise de CIA, care demonstreaz─â c─â sub pretextul unei urgen┼úe interna┼úionale (lupta contra comunismului) pre┼čedin┼úii SUA au folosit un instrument secret al puterii (CIA), pentru violarea unor principii de baz─â ale Constitu┼úiei SUA. ├Äntre acestea se ├«nscriu:1) deschiderea frauduloas─â a coresponden┼úei po┼čtale a cet─â┼úenilor americani;2) asasinarea unor ┼čefi de stat din Vietnamul de Sud (Ngo Dinh Diem), din Republica Dominican─â (Rafael Trujillio), din Congo (Patrice Lumumba), Chile (Salvador Allende), precum ┼či numeroase tentative la via┼úa pre┼čedintelui Cubei (Fidel Castro);3) experimente medicale asupra unor cet─â┼úeni nepreveni┼úi anterior;4) finan┼úarea ┼či educarea poli┼úiei locale din alte ┼ú─âri pentru torturarea opozan┼úilor;5) sprijinirea ┼či apoi abandonarea unor r─âscula┼úi ├«n ┼ú─âri ca Ungaria (1956);6) injectarea de sume corup─âtoare de bani ├«n sistemul politic al altor ┼ú─âri (Chile);7) a┼ú├ó┼úarea unor r─âzboaie civile ├«n scopuri str─âine ┼ú─ârilor care g─âzduiau acele r─âzboaie (Angola);8) interven┼úia direct─â ├«n r─âsturnarea unor guverne democratice la cererea unor firme private americane (guvernul Arbenz din Guatemala, r─âsturnat ├«n anul 1954, la cererea firmei United Fruit).

Cum au aflat americanii de rachetele din Cuba

Un aspect inedit dezv─âluit ├«n aceast─â carte este contribu┼úia nepre┼úuit─â adus─â de agentul sovietic Oleg Penkovsky ├«n solu┼úionarea crizei rachetelor sovietice din Cuba. Aflat ├«n serviciul britanicilor, care, alarma┼úi de iminen┼úa unui r─âzboi nuclear, au solicitat participarea CIA la interogarea la Londra a lui Penkovsky (cel mai ├«nalt ┼či mai prolific dezertor sovietic), el a furnizat anglo-americanilor peste 10.000 de documente militare sovietice, inclusiv specifica┼úii tehnice detaliate ale rachetelor sovietice de ultim─â genera┼úie.Aceste documente au permis militarilor americani s─â urm─âreasc─â or─â cu or─â progresul de instalare a rachetelor sovietice ├«n Cuba ┼či s─â calculeze cu precizie ┼úintele americane care intrau ├«n raza acestora. A┼ča au descoperit c─â orice ora┼č important de pe continentul nord-american era expus devast─ârii nucleare, cu excep┼úia ora┼čului Seattle din statul Washington, de pe coasta Oceanului Pacific. Pre┼čedintele Kennedy ┼či-a evacuat familia din capitala SUA ├«ntr-o zon─â rural─â a statului Virginia.

Omenirea nu ┼čtie nici azi ce de┼čert ar fi devenit planeta noastr─â ├«n urma unui duel nuclear ├«ntre URSS ┼či SUA ├«n timpul crizei rachetelor sovietice instalate ├«n secret de Hru┼čciov ├«n Cuba anului 1962. Penkovsky a fost prins ├«n flagrant delict de KGB, arestat, judecat ┼či ars de viu din ordinul lui Hru┼čciov. ├Än acest context trebuie ├«n┼úeles ┼či avertismentul ulterior al unui ministru de Externe american c─â ÔÇ×nu este rezonabil pentru europeni s─â se a┼čtepte din partea unui pre┼čedinte al SUA s─â ri┼čte existen┼úa ora┼čului Chicago pentru a salva ora┼čul HamburgÔÇŁ.

Autorul c─âr┼úii precizeaz─â cu detalii c─â ordinul de asasinare a lui Fidel Castro de c─âtre CIA a fost emis de c─âtre pre┼čedintele Eisenhower ┼či reconfirmat de John F. Kennedy dup─â alegerea sa ca pre┼čedinte al SUA (pag. 342). Numai c─â Santos Trafficante, care era pl─âtit de CIA pentru efectuarea atentatului ├«n Cuba, ├«l informa sistematic pe Fidel Castro despre aceste ac┼úiuni contra lui. Concluzia autorului este lapidar─â:ÔÇ×Este un fapt verificat c─â CIA a ├«ncercat ├«n mod cert s─â-l omoare pe Castro, indiferent de motivele ┼či loialit─â┼úile agen┼úilor ale┼či pentru aceast─â ac┼úiuneÔÇŁ (pag. 342). Iar Richard Helms era ofi┼úerul care supraveghea la CIA fiecare faz─â ┼či toate detaliile tehnice ale acestei ac┼úiuni (pag. 150). Ani mai t├órziu, c├ónd pre┼čedinte al SUA era Lyndon Johnson, acesta a fost informat de Richard Helms, devenit ├«ntre timp director-general al CIA, despre tentativele de asasinare a lui Castro, organizate sub administra┼úia lui Kennedy.

Sovieticii preg─âteau alte ÔÇ×HiroshimeÔÇť ├«n Asia

Autorul c─âr┼úii scrie c─â Lyndon Johnson, cu pu┼úin ├«nainte de plecarea sa la pensie de la Casa Alb─â, a f─âcut urm─âtoarea confesiune jurnalistului Howard K. Smith:ÔÇ×Am s─â-┼úi spun ceva care o s─â te ┼čocheze:Kennedy a ├«ncercat s─â-l suprime pe Castro, dar Castro a ajuns primul la KennedyÔÇŁ (pag. 157).Am l─âsat pentru finalul acestui articol cea mai surprinz─âtoare dezv─âluire a acestei a treia c─âr┼úi scrise de jurnalistul Thomas Powers. Americanii au fotografiat din Cosmos ciocnirile militare dintre trupele sovietice ┼či chineze din luna martie 1969, pe valea r├óului Ussuri, care este grani┼úa natural─â a celor dou─â ┼ú─âri. Sovieticii au concentrat acolo mari for┼úe militare, inclusiv arme nucleare tactice.Alarmat, Henry Kissinger a ordonat la CIA elaborarea unui studiu aprofundat al conflictului Chinei cu URSS. La prezentarea acestui studiu, guvernul american a aflat cu detalii tehnice c─â URSS preg─âtea un atac nuclear contra centrelor de cercetare ┼či dezvoltare a armelor atomice de pe teritoriul Chinei (pag. 210). ├Än sprijinul acestor afirma┼úii neverosimile ┼či nemaiauzite despre cele dou─â puteri comuniste ale lumii, autorul c─âr┼úii citeaz─â, ├«n note de subsol, contribu┼úia adus─â la clarificarea acestui secret de stat de c─âtre Secretarul General al Casei Albe, H.R. Haldeman. Acesta, ├«n cartea sa de amintiri, The Ends of Power, aduce detalii suplimentare ale demersurilor sovietice pe l├óng─â pre┼čedintele Nixon, de la care ru┼čii ├«ncercau s─â ob┼úin─â un acord politic ├«n atacul nuclear al URSS contra Chinei (pag. 354).

Omenirea afl─â cu mare ├«nt├órziere c─â ├«n vara anului 1969 sovieticii preg─âteau alte Hiroshime pe continentul asiatic! Cartea nu ne spune cine a reu┼čit s─â-i opreasc─â pe sovietici de la bombardarea atomic─â a Chinei:Nixon, Mao sau am├óndoi ├«mpreun─â? S─â nu uit─âm c─â Nixon ┼či Kissinger au intrat ├«n istoria acelei perioade pentru modul ├«n care au jucat cartea Chinei ├«n marele joc strategic contra URSS-ului. ├Än ├«ncheiere, men┼úionez un detaliu pitoresc:pentru a nu pierde pensia cuvenit─â pentru cele trei decenii de activitate la OSS ┼či la CIA, Richard Helms a primit cu suspendare sentin┼úa de doi ani de ├«nchisoare pentru sperjur la audierile Congresului SUA. El a decedat la 22 octombrie 2002, la venerabila v├órst─â de 89 de ani.