Cei mai cunoscu┼úi jefuitori de b─ânci  ┼či de trenuri cu bani jpeg

Cei mai cunoscu┼úi jefuitori de b─ânci ┼či de trenuri cu bani

Mul┼úi dintre cei care apar┼úin genera┼úiilor ÔÇÖ50-ÔÇÖ60 au putut viziona ├«n cinematografe, la ├«nceputul anilor ÔÇÖ70, excelenta pelicul─â a regizorului George Roy Hill, ÔÇ×Butch Cassidy ┼či Sundance KidÔÇť (1969), ├«n care au str─âlucit Paul Newman ┼či Robert Redford. Regalul cinematografic ne-a ├«nc├óntat copil─âria, adolescen┼úa, tinere┼úea. Dar cine au fost cu adev─ârat cei doi eroi ai Vestului S─âlbatic?

Cel care avea s─â fie cunoscut ├«n ├«ntregul Vest la sf├ór┼čitul veacului al XIX-lea ┼či ├«nceputul celui urm─âtor sub denumirea de Butch Cassidy s-a n─âscut la 13 aprilie 1866, ├«n Beaver, Utah. Numele s─âu adev─ârat era Robert Leroy Parker ┼či avea s─â devin─â unul dintre cei mai cunoscu┼úi jefuitori de b─ânci ┼či de trenuri cu bani din lume. Porecla sa e, de fapt, o combina┼úie de dou─â ├«mprumuturi:ÔÇ×ButchÔÇť (prescurtare de la ÔÇ×butcherÔÇť-m─âcelar), din perioada ├«n care a lucrat ├«ntr-o m─âcel─ârie din Rocky Springs, Wyoming, ┼či Cassidy, de la numele lui Mike Cassidy, tri┼čor ┼či ho┼ú de vite, care-l va ini┼úia ├«n ÔÇ×talenteleÔÇť sale.

├Än 1896, Butch Cassidy i-a devenit partener lui Harry Longabaugh, un alt ho┼ú notoriu din Pennsylvania, cunoscut dup─â porecla ÔÇ×Sundance KidÔÇť (ÔÇ×Pu┼čtiul care danseaz─â la soareÔÇť). Al─âturi de al┼úi indivizi pu┼či pe rele, vor forma vestita ÔÇ×ceat─â s─âlbatic─âÔÇť, aceea care va fi cunoscut─â mai t├órziu sub denumirea de ÔÇ×Banda de la Hole in the WallÔÇť (ÔÇ×Gaura din pereteÔÇť).

ww2a jpg jpeg

(Portretul  lui Robert Leroy Parker, r─âmas ├«n istorie sub numele de Butch Cassidy, ├«n 1894)

Din acest moment, jafurile b─âncilor ┼či mai ales ale trenurilor cu bani s-au ┼úinut lan┼ú. Rapiditatea ┼či precizia ac┼úiunilor erau ├«nso┼úite de ingeniozitatea cu care reu┼čeau s─â scape de fiecare dat─â, cu prada dob├óndit─â, de poterele trimise pe urmele lor. Se p─ârea c─â re├«nviaser─â vremurile de glorie ale fra┼úilor Frank ┼či Jesse James (1866-1880), al┼úi doi vesti┼úi jefuitori de trenuri ┼či de b─ânci. Care au fost, ├«ns─â, jafurile care i-au f─âcut celebri pe cei doi ┼či, ├«n cele din urm─â, eroi de film?

<strong>Trenurile cu bani-ţinta predilectă</strong>

Butch Cassidy ┼či Sundance Kid s-au ├«nt├ólnit, a┼čadar, la mijlocul anului 1896. Iar la ├«nceputul lui 1897, ├«n aprilie, ÔÇ×ceata s─âlbatic─âÔÇť, alc─âtuit─â din b─ârba┼úi ┼či femei, to┼úi cu faim─â proast─â, a atacat ┼či jefuit, ├«n apropierea or─â┼čelului minier Castle Gate, din statul Utah, o mic─â escort─â armat─â care transporta salariile muncitorilor de la Compania de c─ârbune din Plesant Valley. Banii sosiser─â cu trenul ┼či erau transporta┼úi spre sediul companiei. Bandi┼úii au pus m├óna pe o prad─â de 7.000 $.

La 2 iunie 1899, aceea┼či band─â a jefuit trenul cu bani al companiei ÔÇ×Union PacificÔÇť, l├óng─â localitatea Wilcox, Wyoming, moment ├«n care autorit─â┼úile vor reac┼úiona. Se va dezl─ân┼úui o v├ón─âtoare de oameni de anvergur─â dar rezultatul ei va fi nul:nici urm─â de bandi┼úi ┼či de prada lor. Partea proast─â e c─â jafurile erau pres─ârate, din c├ónd ├«n c├ónd, ┼či cu omoruri. Astfel, doi membri ai bandei, Joe ┼či Kid Curry, ├«l vor ucide ├«n acela┼či an, 1899, pe ┼čeriful Joe Hazen. Primul, dar nu ┼či ultimul om al legii ucis de proscri┼či. O lun─â mai t├órziu, la 11 iulie 1899, era jefuit un nou tren cu bani, la Folsom, New Mexico.

Autorit─â┼úile au intervenit, i-au urm─ârit pe bandi┼úi ┼či, ├«n schimbul de focuri care s-a produs, un membru al bandei i-a ucis pe ┼čeriful Edward Farr ┼či pe potera┼čul Henry Lowe. Banditul a sc─âpat dar, mai t├órziu, fiind prins, va fi judecat ┼či condamnat la ├«nchisoare pe via┼ú─â. Rapiditatea ┼či ingeniozitatea erau ├«ns─â dou─â tr─âs─âturi definitorii ale bandei lui Butch Cassidy.

ww2 0 jpg jpeg

(Harry Longabaugh  (poreclit Sundance Kid) ┼či prietena sa Etta Place, ├«n New York)

Atacul era fulger ┼či f─âr─â replic─â, iar bandi┼úii, ├«nc─ârca┼úi cu prada, se ├«mpr─â┼čtiau ├«n mai multe grupuri spre ascunz─âtori. Una dintre acestea, cea mai cunoscut─â, era reprezentat─â de un ad─âpost geologic natural care va r─âm├óne cunoscut sub denumirea de  ÔÇ×Hole in the WallÔÇŁ, o fort─ârea┼ú─â natural─â ├«n st├ónc─â, greu de asediat ┼či cucerit.

A urmat un nou jaf asupra trenului cu bani al companiei ÔÇ×Union PacificÔÇŁ la Tipton, Wyoming, la 29 august 1900, dar, ├«n paralel, banda se ├«mpu┼úina:membrii ei erau uci┼či sau deveneau prizonieri ├«n urma confrunt─ârilor cu autorit─â┼úile. Astfel, la 28 februarie 1900, dup─â o descindere subit─â a poterei la casa m─âtu┼čii sale, era ucis Lonny Curry, membru al bandei, iar v─ârul s─âu, Bob Lee, era arestat.

O lun─â mai t├órziu, la 28 martie, la Saint Johns, Arizona, Kid Curry ┼či Bill Carver, victime ale unei ambuscade, reu┼čeau ├«n cele din urm─â s─â scape de potere, numai dup─â ce au ucis ajutoarele de ┼čerif. La 17 aprilie, la Grand County, Utah, era ucis ├«ntr-un schimb de focuri ┼či George Curry, fratele cel mare. Cei care l-au trimis pe lumea cealalt─â, ┼čeriful ┼či ajutorul de ┼čerif, erau ┼či ei uci┼či, o lun─â mai t├órziu, de fratele r─âzbun─âtor, Kid. ├Äntre timp ├«ns─â, jafurile continuau. Cei r─âma┼či ├«n band─â au mers la Winnemuca, Nevada, unde, la 19 septembrie 1900, au jefuit ceea ce s-a numit ÔÇ×First National BankÔÇť (Prima banc─â na┼úional─â). Prada adunat─â se ridica la suma de 32.640 $.

├Än decembrie 1900 era f─âcut─â celebra fotografie de la Fort Worth, Texas, ├«n care eroii erau Butch Cassidy, Sundance Kid, Harvey Logan (alias Kid Curry), Ben Kilpatrick ┼či William (Bill) Carver. Iar detectivii faimoasei agen┼úii de detectivi Pinkerton reu┼čeau s─â ob┼úin─â o copie a fotografiei, pe care o vor folosi la fabricarea afi┼čelor ÔÇ×WantedÔÇť. Tot ├«n acea lun─â, Butch, Sundance ┼či Kid Curry vor da lovitura vie┼úii lor:vor jefui un nou tren cu bani al companiei ÔÇ×Union PacificÔÇť, aleg├óndu-se cu o prad─â enorm─â:60.000 $. Banda va continua ├«ns─â s─â se ├«mpu┼úineze.

Argentina, Bolivia ┼či sf├ór┼čitul

Sim┼úind c─â se apropie deznod─âm├óntul, Butch ┼či Sundance vor lua o decizie neobi┼čnuit─â:vor p─âr─âsi Vestul S─âlbatic cu destina┼úia America de Sud. La ├«nceputul anului 1901, ├«nso┼úi┼úi de Ethel ÔÇ×EttaÔÇť Place, prietena lui Sundance, cei doi vor ajunge la New York. Iar la 20 februarie se vor ├«mbarca pe vaporul ÔÇ×HerminiusÔÇť, cu destina┼úia Argentina. Vor cump─âra o ferm─â pe malul de est al lui Rio Blanco, l├óng─â provincia Cholila Chubut, la poalele Anzilor. ┼×i vor tr─âi ca ni┼čte oameni cinsti┼úi ┼či lini┼čti┼úi vreme de patru ani...

La 14 februarie 1905, Butch ┼či Sundance ├«┼či reiau vechea ÔÇ×meserieÔÇť, jefuind banca argentinian─â ÔÇ×Banco de Tarapac├í y ArgentinoÔÇť, din Rio Gallegos, de l├óng─â str├ómtoarea Magellan. Dup─â jaf, cei doi se vor face imediat nev─âzu┼úi ├«n stepele patagoniene. Zarurile fuseser─â ├«ns─â aruncate. Autorit─â┼úile argentiniene erau pe urmele lor, agen┼úia Pinkerton aflase ┼či ea unde erau, iar cei doi o ┼čtiau. Drept pentru care ho┼úii v├ónd ferma de la poalele Anzilor, ajung la San Carlos de Bariloche, iau vaporul ┼či, travers├ónd lacul Nahuel Huapi, ajung ├«n Chile.

ww3 jpg jpeg

(Fotografia  celebr─â a ÔÇ×cetei s─âlbaticeÔÇŁ. ├Än picioare, de la st├ónga la dreapta:William (Bill) Carver, Harvey Logan (alias Kid Curry). Jos:Harry Langabaugh (Sundance Kid), Ben Kilpatrick ┼či Robert Leroy Parker (Butch Cassidy)La sf├ór┼čitul anului revin ├«n Argentina ┼či se reapuc─â de jafuri. La 19 decembrie 1905, cei trei, ├«mpreun─â cu un al treilea b─ârbat, autohton, jefuiesc ÔÇ×Banco de la NacionÔÇť, situat─â ├«n Villa Mercedes, la 650 de kilometri de Buenos Aires. Se aleg cu 12.000 de pesos, traverseaz─â pampasul ┼či apoi Anzii ┼či ajung din nou ├«n Chile. Este momentul ├«n care fata, Etta Place, p─âr─âse┼čte corabia f─âr─âdelegilor cu destina┼úia San Francisco, iar din banda de la ├«nceputuri nu mai r─âm├ón dec├ót doi, Butch ┼či Sundance, transforma┼úi ├«n angaja┼úi model ai unei companii miniere din Bolivia. Slujba lor? Paznici ai salariilor muncitorilor.

<strong>Ultimul jaf</strong>

Sf├ór┼čitul celor doi este controversat chiar ┼či ast─âzi, la un secol de la desf─â┼čurarea evenimentelor. Dac─â o parte dintre cei care le-au studiat vie┼úile tumultuoase afirm─â c─â ho┼úii au fost uci┼či ├«n Bolivia, al┼úii sus┼úin c─â ei au reu┼čit s─â scape de urm─âritori ┼či c─â s-au ├«ntors ├«n S.U.A., unde ar fi tr─âit, ├«n mod pa┼čnic, f─âr─â jafuri ┼či omoruri, ├«nc─â aproape 30 de ani;Butch ar fi decedat ├«n 1938, iar Sundance, ├«n 1937.

Varianta uciderii lor ├«n seara fatidic─â de 6 noiembrie 1908 pare, evident, cu mult mai plauzibil─â. Iat─â cum ar fi decurs faptele. La 3 noiembrie 1908, l├óng─â or─â┼čelul minier San Vicente, ├«n sudul Boliviei, era atacat ┼či jefuit, de doi bandi┼úi masca┼úi, un curier al companiei miniere ÔÇ×Aramayo Franke and Cia Silver MineÔÇť. El transporta salariile muncitorilor, aproximativ 15.000 de pesos bolivieni.

Se crede c─â bandi┼úii ar fi fost Butch ┼či Sundance. Cei doi vor ajunge la San Vicente, unde vor trage la o cas─â a unui rezident minier local, Bonifacio Casasola. Acesta ├«i va primi pe cei doi, dar, suspicios, va cerceta m─âgarii care-i ├«nso┼úeau ┼či va descoperi antetul minei Aramayo, tatuat pe crupa lor. Casasola va anun┼úa, ├«n scurt─â vreme, la telegraf, o mic─â unitate de cavalerie, sta┼úionat─â ├«n apropiere, ┼či, ├«n seara zilei de 6 noiembrie, casa va fi ├«nconjurat─â de un grup numeros, ce va dori s─â schimbe dou─â vorbe cu cei doi. Ho┼úii deschid focul, un soldat e ucis, altul r─ânit, ┼či ├«ncepe asediul. ├Än jurul orei dou─â noaptea, focul ├«nceteaz─â. Din cas─â se aude un geam─ât, apoi un foc de arm─â. Dup─â c├óteva minute, se aude ┼či un al doilea foc. Asediatorii se apropie ┼či ├«i g─âsesc ┬şmor┼úi pe cei doi bandi┼úi. S─â se fi sinucis, realiz├ónd c─â nu mai au nicio ┼čans─â de sc─âpare?

Autorit─â┼úile boliviene i-au identificat pe cei doi ca fiind jefuitorii din 3 noiembrie, ├«ns─â nu au putut afla identitatea lor. Au purces, a┼čadar, la ├«nhumarea lor, ├«n micul cimitir din San Vicente, f─âr─â a ┼čti cine sunt. Ultimele ├«ncerc─âri de a le afla identitatea au fost f─âcute ├«n 1991, de antropologul american Clyde Snow. Acesta a comparat ADN-ul r─âm─â┼či┼úelor celor doi cu cel al rudelor ├«n via┼ú─â ale lui Parker (Butch Cassidy) ┼či Longabaugh (Sundance Kid), ├«ns─â a constatat c─â mostrele nu se potriveau. ┼×i-atunci...?