C├óte meserii a avut, de fapt, poetul Tudor Arghezi? Cum a ajuns s─â lucreze ca ceasornicar ┼či bijutier ├«n Elve┼úia jpeg

C├óte meserii a avut, de fapt, poetul Tudor Arghezi? Cum a ajuns s─â lucreze ca ceasornicar ┼či bijutier ├«n Elve┼úia

Poetul Tudor Arghezi a lucrat ca laborant la o fabric─â de zah─âr, a fost c─âlug─âr, gazetar, ceasornicar ┼či bijutier. ├Än cea mai grea perioad─â a vie┼úii lui, a v├óndut cire┼če pentru a-┼či asigura existen┼úa. ├Än total, a avut nu mai pu┼úin de 11 meserii.

Tudor Arghezi, pe numele s─âu adev─ârat Ion N. Theodorescu, s-a n─âscut la Bucure┼čti, pe 21 mai 1880. Tat─âl, Nae Theodorescu, era originar din Gorj. A fost nevoit s─â se ├«ntre┼úin─â singur ├«nc─â de la v├órsta de 11 ani, din cauza situa┼úiei financiare precare a familiei. ├Äntre 1887 ┼či 1891 a fost elev al ┼×colii primare ÔÇ×Petrache PoenaruÔÇŁ. A urmat ini┼úial cursurile gimnaziului ÔÇ×Dimitrie CantemirÔÇŁ ┼či mai apoi pe cele ale liceului ÔÇ×Sf├óntul SavaÔÇŁ din Bucure┼čti. Ca elev, ┼či-a c├ó┼čtigat banii de ├«ntre┼úinere d├ónd medita┼úii. La 16 ani s-a angajat custode la o expozi┼úie de pictur─â. A abandonat studiile la 18 ani, f─âr─â s─â sus┼úin─â Bacalaureatul.   

La 18 ani s-a angajat ca laborant la o fabric─â de zah─âr din Chitila. A folosit pentru prima dat─â pseudonimul Tudor Arghezi ├«n perioada 1897-1899, pe vremea c├ónd ├«ncepuse s─â publice poezii ┼či proz─â scurt─â ├«n reviste. A┼ča cum va explica mai t├órziu, a ales pseudonimul Tudor Arghezi, ├«mbin├ónd numele de familie al tat─âului (Theodorescu-Tudor) cu denumirea latin─â a Arge┼čului (Argesis).

S-a f─âcut c─âlug─âr ├«n urma unei decep┼úii amoroase 

Se spune c─â la 19 ani cel care avea s─â devin─â poetul Tudor Arghezi a tr─âit prima dram─â a vie┼úii sale. Iubita de care era ├«ndr─âgostit a murit ┼či t├ón─ârul tulburat a ├«ncercat s─â-┼či caute alinarea ├«ndrept├óndu-se c─âtre Dumnezeu. A┼ča a ajuns viitorul poet Tudor Arghezi, la doar 19 ani, c─âlug─ârul Iosif de la M─ân─âstirea Cernica. Cei patru ani ├«n care Arghezi a purtat straie biserice┼čti au st├órnit nenum─ârate controverse. 

Autorit─â┼úile biserice┼čti de mai t├órziu l-au considerat un c─âlug─âr care a ├«nc─âlcat canoanele. Al┼úii au spus despre poet c─â a ales calea bisericeasc─â din comoditate ┼či c─â a fost avansat diacon gra┼úie interven┼úiilor unei rude, ├«nalt─â fa┼ú─â bisericeasc─â. Cert este c─â, ├«n 1900, odat─â ├«ntrat ├«n ob┼čtea M─ân─âstirii Cernica, t├ón─ârul de 19 ani p─ârea c─â ┼či-a ales singur destinul.   

La slujba de c─âlug─ârie asist─â bunul s─âu prieten Gala Galaction, cu care a legat ├«nc─â din primii ani de liceu o trainic─â leg─âtur─â ce urma s─â dureze ┼čase decenii. E hirotonisit diacon ┼či adus la Mitropolie ca secretar. Mitropolitul Iosif Gheorghian ├«l recomand─â ÔÇ×Referent de conferen┼úiar pentru religie comparat─â la ┼×coala de ofi┼úeriÔÇŁ.

C─âlug─âr controversat 

Arghezi nu a ├«ntrerupt nici activitatea literar─â ┼či nici pe cea publicistic─â, c├ót timp a fost c─âlug─âr. Osclin├ónd ├«ntre credin┼ú─â ┼či necredin┼ú─â, autorul celor mai necanonici Psalmi din literatur─â a continuat s─â caute r─âspunsuri la ├«ntreb─ârile legate de existen┼úa lui Dumnezeu, chiar ├«ntre superiorii pe linie bisericeasc─â. ├Ändoiala c─âlug─ârului Iosif n-a fost ├«ns─â privit─â cu ochi buni. Arghezi nu s-a reg─âsit ├«n via┼úa monahal─â ┼či nici ├«n straiele biserice┼čti.  

Dup─â o serie de critici dure aduse la adresa conducerii M─ân─âstirii Cernica ┼či dup─â mai multe abateri disciplinare, diaconul Iosif se desparte de lumea monahal─â. ┼×i-a dat demisia din func┼úia de diacon ├«n 1905 ┼či a plecat ├«n Fran┼úa.

Ceasornicar ┼či bijutier ├«n Elve┼úia  

├Än urma unei leg─âturi amoroase cu Constan┼úa Zissu, lui Tudor Arghezi i se na┼čte ├«n 1905, la Paris, primul copil, nelegitim- Eliazar Lotar. Acesta ar fi fost, se pare, principalul motiv pentru care poetul a decis s─â p─âr─âseasc─â ┼úara, ini┼úial la Paris, pentru a-┼či recunoa┼čte copilul. 

De la Paris, a ajuns ├«n Elve┼úia unde vrea s─â urmeze cursurile Universit─â┼úii Catolice de la Fribourg. Cum nu avea bacalaureatul, visul lui Arghezi de a ajunge student este imposibil. A stat o vreme la M─ân─âstirea Cordelierilor din Elve┼úia, unde i s-a propus s─â treac─â la catolicism, ├«ns─â Arghezi a refuzat.   

Asist─â la cursurile Universit─â┼úii din Geneva. Arghezia f─âcut naveta ├«ntre Paris ┼či Geneva cu motocicleta ┼či pentru a-┼či c├ó┼čtiga existen┼úa ├«n cei cinci ani c├ót a tr─âit pe meleaguri str─âine a prestat diverse meserii. A lucrat ca bijutier ┼či ceasornicar ├«n Elve┼úia. 

A ├«ncercat s─â locuiasc─â la Londra o perioad─â, pentru a ├«nv─â┼úa limba englez─â. Ajunge ├«n final ├«n Italia, muncind ┼či aici din greu pentru a-┼či c├ó┼čtiga existen┼úa. Despre anii petrecu┼úi ├«n Europa, Arghezi avea s─â declare mai t├órziu c─â perioada a fost o etap─â f─âr─â de care nu s-ar fi des─âv├ór┼čit ca scriitor.

Gazetar ├«n Rom├ónia   

Revenit ├«n ┼úar─â ├«n 1912, Arghezi a lucrat ca gazetar, afirm├óndu-se ├«n presa din Rom├ónia ca pamfletar. ├Än opinia lui Arghezi, pamfletul ca gen jurnalistic reprezenta adev─ârata ÔÇŁrena┼čtere literar─âÔÇŁ. ÔÇ×Pamfletul s─âv├ór┼če┼čte pentru art─â ┼či compensa┼úiile vie┼úii sociale o oper─â de ├«nviorare. El poate fi ori bine, ori idiot scris. O linie medie nu exist─â. Pamfletul bun este mai rar ca o bun─â poezie. De aceea a fost profesat numai de oameni inteligen┼úiÔÇŁ, spunea Arghezi.   

├Än 1927, la 47 de ani, Tudor Arghezi ├«┼či public─â primul volum. Debutul s─âu are loc la 31 de ani de la apari┼úia primelor scrieri. Primul s─âu volum de versuri, ÔÇťCuvinte potriviteÔÇŁ, este primit de criticii vremii cu elogii. Se spune c─â unii critici au vorbit despre poetul Arghezi la apari┼úia primului volum tip─ârit ca fiind ÔÇ×cel mai mare poet rom├ón de la Eminescu ├«ncoaceÔÇŁ.   

Arghezi a stat un an la ├«nchisoare, la T├órgu Jiu din cauza unui pamflet numit ÔÇŁBaroaneÔÇŁ ├«n care ┼či-a manifesat atitudinea antifascist─â. Poetul a fost la un pas de a fi trimis ├«ntr-un lag─âr de exterminare german sau de a fi asasinat de Gestapo. Interzis de comuni┼čti, a tr─âit la limita supravie┼úuirii v├ónz├ónd cire┼če la M─âr┼úi┼čor   Condamnat de comuni┼čti la via┼ú─â grea   

├Äncep├ónd cu 1947, publicistului Arghezi i se interzice orice apari┼úie ├«n pres─â, la decizia noului regim. Poetul a intrat astfel ├«n cea mai neagr─â perioad─â din via┼úa sa. Este atacat ├«n 1948 ├«n ÔÇŁSc├ónteiaÔÇŁ ├«ntr-un celebru articol, ÔÇŁPoezia putrefac┼úiei sau putrefac┼úia poezieiÔÇŁ, ├«n care ├«ntreaga oper─â a poetului terfelit─â.   

├Än cei mai grei ani din via┼úa sa, Arghezi a fost exilat la M─âr┼úi┼čor. C─âr┼úile poetului au fost retrase din libr─ârii, tipografia de la M─âr┼úi┼čor devastat─â. Comuni┼čtii au vrut s─â ├«i ia ┼či casa. Al─âturi de so┼úie ┼či cei doi copii, Baru┼úu ┼či Mitzura Arghezi, poetul a dus ├«n to┼úi anii ├«n care a fost interzis o lupt─â pentru supravie┼úuire.

Tudor Arghezi jpg jpeg

ÔÇŁAm ars ulucile din gardul gr─âdinii. Ne era frig, nu aveam lemne, mai puneam un lemn din gard pe foc. C├ónd am terminat de ars gardul gr─âdinii, am trecut la crengile pomilor din gr─âdin─â. C├óteodat─â, pe c─âr─âmizi turnam gaz, ├«i d─âdeam foc ┼či le l─âsam ├«n sobele de teracot─â ca s─â le ├«nc─âlzeasc─â", povestea Baru┼úu Arghezi ├«n interviurile date mai t├órziu.  

Mul┼úi ani, familia a dus un trai la limita supravie┼úuirii, tr─âind din banii sco┼či pe v├ónzarea cire┼čelor de la M─âr┼úi┼čor. A continuat s─â scrie ├«n to┼úi ani ├«n care a fost interzis.   

ÔÇ×La un moment dat, tata nu mai avea nici m─âcar h├órtie de scris. A fost silit s─â scrie cu creionul pe h├órtie de WC, care atunci se mai g─âsea sub form─â de pachete dreptunghiulare, g─âurite ├«ntr-un col┼ú de un fir de s├órm─â", povestea ├«n interviuri, fiul Baru┼úu Arghezi.   

Din 1952, Arghezi a ├«nceput s─â fie reabilitat, la sugestia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Poetul a pl─âtit un pre┼ú pentru revenirea ├«n via┼úa public─â: articole favorabile regimului Dej. Arghezi a fost s─ârb─âtorit ca poet na┼úional ├«n 1960, la ├«mplinirea v├órstei de 80 de ani, ┼či ├«n 1965, c├ónd aniverseaz─â 85 de ani. Arghezi a murit pe 14 iulie 1967 ┼či a fost ├«nmorm├óntat cu funeralii na┼úionale.