Cât de sângeroasă a fost de fapt Elisabeta Bathory? jpeg

Cât de sângeroasă a fost de fapt Elisabeta Bathory?

La finele secolului al XVI-lea începe să circule macabrul zvon despre contesa Elisabeta (Erzsebet) Bathory. Multe dintre servitoarele sale fie au murit, fie au dispărut. În momentul în care oamenii regelui iau cu asalt castelul ei, acestia fac o descoperire sumbră.

Conform legendei, Elisabeta Bathory era domni╚Ťa de vi╚Ť─â nobil─â care obi╚Önuia s─â se ├«mb─âieze ├«n s├ónge, ├«n c─âutarea tinere╚Ťei ve╚Önice. O copil─â adorabil─â care ajunsese o t├ón─âr─â foarte frumoas─â, extrem de preocupat─â de aspectul s─âu ╚Öi terifiat─â de g├óndul ├«mb─âtr├ónirii. Intr-o zi, ├«n timp ce una din slujnicele sale ├«i peria p─ârul,  ├«i trage din gre╚Öeal─â prea tare de breton, ceea ce o agaseaz─â enorm pe contes─â. Elisabeta o p─âlmuie╚Öte, iar obrazul fetei ├«ncepe s─â s├óngereze. C├óteva pic─âturi ajung pe chipul contesei, care le ╚Öterge sc├órbit─â, dar constat─â c─â locul ├«n care au nimerit pare s─â-╚Öi fi rec─âp─âtat tr─âs─âturile tinere╚Öti.

Contesa crede c─â a reu╚Öit sa g─âseasc─â mijlocul pentru a dob├óndi tinere╚Ťea f─âr─â b─âtr├óne╚Ťe ÔÇô baia ├«n s├ónge. Urmarea a fost c─â ├«n jur de 650 de tinere fete ╚Öi-ar fi pierdut via╚Ťa. Elisabeta ar fi avut la dispozi╚Ťie un fel de cu╚Öc─â ├«n care ├«╚Öi ├«nchidea servitoarele ╚Öi unde acestea erau sf├órtecate, iar contesa f─âcea un du╚Ö cu s├óngele care curgea din acoperi╚Öul unde era ascuns─â cu╚Öca. ├Än cele din urm─â contesa a fost descoperit─â ╚Öi condamnat─â la a-╚Öi petrece tot restul vie╚Ťii ├«nchis─â ├«ntr-un turn. Cam a╚Öa ar suna povestea. Dar c├ót de mult adev─âr e aici?

├Än spatele ├«ngrozitorului zvon este un nucleu de adev─âr. Contesa Elisabeta Bathory este un personaj real, care a tr─âit ├«ntre anii 1560 ╚Öi 1614. Era o dam─â foarte bine educat─â, vorbea mai multe limbi str─âine ╚Öi era foarte interesat─â de matematic─â, ╚Ötiintele naturii ╚Öi religie. La 11 ani a fost logodit─â cu nobilul Ferenc Nadasdy, ├«n v├órst─â de 16 ani. C├ónd a ├«mplinit 12 ani, contesa a trebuit s─â-╚Öi p─âr─âseasc─â locul natal ╚Öi s─â se mute ├«n castelul de la Sarvar, ├«n vestul Ungariei. Familia Nadasdy era cunoascut─â pentru muzicienii, filosofii ╚Öi arti╚Ötii pe care i-a dat. A ├«nceput ╚Öi instruirea Elisabetei pentru a intra ╚Öi ea cu adev─ârat ├«n r├óndul nobilimii. Viitorul ei so╚Ť abia dac─â apuca s─â o vad─â, ocupat fiind cu cariera sa de militar.

Elizabeth Bathory Portrait jpg jpeg

Elisabeta și Ferenc s-au căsătorit în 1575. Nunta a fost magnifică. Doă dintre cele mai importante familii maghiare își uniseră destinele. Chiar și împăratul Sfântului Imperiu, Maximilian al II-lea, fusese invitat. Nunta a durat mai multe zile la rând și a început cu un turnir costisitor, la care a luat parte și mirele și a câștigat. După aceea au urmat ceremonia și banchetul. Mireasa a primit în dar castelul Csejthe.

Majoritatea lucrurilor pe care le ╚Ötim despre contesa Bathory se datoreaz─â scrisorilor care ne-au parvenit. ╚śtim c─â era o persoan─â care se preocupa de cei din jur, avea sim╚Ťul datoriei, mai ales fa╚Ť─â de so╚Ť. ├Än primul an de casnicie, contesa a stat acas─â foarte rar. Se ocupa de administrarea propriet─â╚Ťilor celor doi. ├Än plus, se ocupa cu protec╚Ťia v─âduvelor ╚Öi fetelor abuzate, cu ├«ngrijirile medicale pentru angaja╚Ťi, cu ├«mprumuturile de bani c─âtre casa regal─â.

Fiecare zi era bine organizat─â. C├ónd avea timp de odihn─â, contesa obi╚Önuia s─â mearg─â ├«n sta╚Ťiunea Piestany sau la concerte ├«n Viena. Niciun izvor istoric nu pomene╚Öte nimic despre vreo orgie s├óngeroas─â. Dar cam prin 1580, din ce ├«n ce mai multe servitoare de la castel ├«ncep s─â-╚Öi piard─â via╚Ťa. ├Än afara zidurilor castelului nimeni nu b─ânuia nimic. Iar explica╚Ťiile contesei p─âreau veridice. Erau multe boli ╚Öi accidente la ordinea zilei. In plus, nimeni nu avea curaj s─â chestioneze persoane at├ót de importante precum Elisabeta ╚Öi Ferenc.

├Än 1602 ├«ns─â din ce ├«n ce mai mul╚Ťi aveau impresia c─â ceva nu este ├«n regul─â, astfel ├«nc├ót nu s-a mai putut p─âstra lini╚Ötea asupra subiectului. O delega╚Ťie de ╚Ť─ârani agita╚Ťi s-a confesat preotului, un om care lucrase mult─â vreme pentru casa Nadasdy. Acesta a fost rugat ca la predic─â s─â rosteasc─â o avertizare. Cuvintele au ajuns p├ón─â la Elisebeta, care se pare c─â a fost uimit─â de acuza╚Ťiile cum c─â ar fi torturat slujnicele, dar mai departe nu s-a ├«nt├ómplat nimic.

A trecut anul ╚Öi zvonurile despre ├«nmorm├ónt─âri nocturne ╚Öi crime ├«nfior─âtoare s-au ├«nmul╚Ťit. Si asta nu doar printre ╚Ť─ârani, ci ╚Öi printre prietenii Elisabetei, ba chiar ├«n cercurile regale ╚Öi p├ón─â la urechile regelui maghiar Matias al II-lea. ├Än 1610 a ├«nceput pentru prima dat─â o cercetare am─ânun╚Ťit─â asupra chestiunii. Vreme de c├óteva luni au fost interoga╚Ťi 34 de martori. ├Än ciuda acestui fapt, inspectorul ├«ns─ârcinat cu cazul, Gy├Ârgy Thurzo, nu a putut ob╚Ťine dovezile necesare. Nimeni nu a v─âzut nimic cu ochii lui. To╚Ťi auziser─â numai zvonuri.

Csejtecivertanlegi1 jpg jpeg

Investiga╚Ťiile au nelini╚Ötit-o ├«ns─â pe Elisabeta. Acum era v─âduv─â, Ferenc murise ├«n 1604. ├Än 1610 ├«╚Öi scrie testamentul, ├«mp─âr╚Ťind averea ├«n mod egal ├«ntre cei trei copii. Rela╚Ťiile cu Gy├Ârgy Thurzo, odinioar─â un prieten, se ├«nr─âut─â╚Ťiser─â. Ba ├«ntr-un anumit punct au izbucnit ╚Öi scandaluri ├«ntre ea ╚Öi membrii gospod─âriei sale.

Atunci c├ónd ├«n decembrie contesa a fost ├«ntrebat─â ce are de spus ├«n fa╚Ťa acuza╚Ťiilor legate de fetele decedate, aceasta a r─âspuns c─â ├«n castel se r─âsp├óndise o epidemie ╚Öi c─â toate zvonurile nu erau altceva dec├ót ni╚Öte ├«ncerc─âri de def─âimare.

Thurzo nu avea nicio dovad─â cu care s─â contracareze afirma╚Ťiile contesei ╚Öi ├«ncepuse s─â intre ├«n panic─â. Pe 29 decembrie ├«ns─â face ├«n sf├ór╚Öit o razie la castelul Csejthe. ╚Ü─âranii au dat raportul despre o fat─â moart─â ├«n p─âdurea din apropiere. ├Än castel au fost gasite mai multe trupuri f─âr─â via╚Ť─â, cu multe urme de violen╚Ť─â:carne sf├ó╚Öiat─â, membre zdrobite, spatele plin de lovituri de bici. Ca de obicei, contesa s-a declarat nevinovat─â. Daca era s─â fie vina cuiva, era a slujitorilor s─âi. Pe 30 decembrie Elisabeta este arestat─â.

Procesul s-a desf─â╚Öurat ciudat. Elisabeta nu a avut parte de martori, de╚Öi ar fi vrut. Patru dintre sfetnicii s─âi au fost pu╚Öi sub acuzare. Niciunul nu a acuzat-o pe Elisabeta, ci pe o fata care deja era moart─â. C├ót despre num─ârul de decese, lucrurile erau incerte. Acesta varia de la 36 la 51. Era o fat─â care sus╚Ťinea c─â un b─âiat ar fi avut cuno╚Ötint─â de o list─â cu 650 de nume, dar b─âiatul a infirmat, iar lista nu a fost g─âsit─â niciodata. Autorit─â╚Ťile nu au dat nici ele crezare unei astfel de informa╚Ťii, cu toate acestea ea a r─âmas una dintre cele mai ├«nt├ólnite ├«n pove╚Ötile despre contes─â.

Trei dintre servitorii ei au fost condamna╚Ťi, al patrulea eliberat. Iar sentinta pentru Elisabeta a fost dur─â:aceasta era comparata cu un animal s─âlbatic, care se afla ├«n ultimele luni de viat─â. Nu merita s─â respire aerul curat, nici s─â vad─â lumina divin─â. Trebuia s─â dispar─â din aceasta lume ╚Öi s─â nu se mai ├«ntoarc─â niciodat─â. Trebuia s─â-╚Öi foloseasc─â timpul r─âmas pentru a se c─âi pentru bestialit─â╚Ťile comise, ├«n vreme ce era ├«nghi╚Ťit─â de umbre. Cu alte cuvinte, contesa a fost condamnat─â la Inchisoare ├«n propriul castel.

elisabeth20bathoryzd4 jpg jpeg

Nu ╚Ötim ce ar fi declarat Elisabeta daca ar fi fost l─âsata s─â depun─â m─ârturie. Poate ar fi negociat m─âsuri disciplinare. Probabil ar fi negat ╚Öi s-ar fi declarat nevinovata. Cel care a ghidat procesul a fost de fapt regele Matias, care avea datorii mari fa╚Ť─â de contes─â. Nu este de mirare c─â spera s─â scape de aceste probleme, ba mai multe, dac─â ar fi primit pedeapsa cu moartea, propriet─â╚Ťile sale ar fi trecut ├«n posesia coroanei. C├ónd ea a primit pedeapsa cu arestul la domiciliu, regele s-a ├«nfuriat ╚Öi s-a ocupat personal de continuarea procesului.

S-a p─âstrat un schimb de epistole ├«ntre rege, contele Thurzo ╚Öi familia Bathory, care nu mai voia s─â investigheze incidentul. At├ót Thurzo, c├ót ╚Öi rudele contesei voiau s─â abandoneze chestiunea, pentru a evita un mare scandal ╚Öi a p─âstra intacte propriet─â╚Ťile Elisabetei. Dar regele nu s-a dat b─âtut. Acesta a reu╚Öit s─â adune sute de m─ârturii, cele mai multe pline de fantezie. Nimanui ├«ns─â nu i-a venit ideea s─â o acuze c─â s-ar fi sc─âldat in s├ónge. Pentru c─â iar─â╚Öi nu se g─âsise nicio persoan─â care s─â fi v─âzut ceva cu ochii ei, nici de data aceasta nu s-a recurs la pedeapsa cu moartea. ├Än schimb, contesa a fost nevoit─â s─â se retrag─â definitiv ├«ntr-una din camerele ├«ntunecate ale castelului, unde a murit pe 21 august 1614.

Dar povestea abia ├«ncepe ├«ntr-un fel. Istoria contesei care ╚Öi-ar fi pedepsit servitoarele ├«ntr-un mod at├ót de brutal ar fi fost oricum suficient de ├«ngrozitoare, iar atrocit─â╚Ťile comise la castelul s─âu au fost cel mai probabil reale. Dar ├«╚Öi face loc apoi legenda, mult mai ├«nflorit─â ╚Öi terifiant─â, ├«n care Elisabeta este demonizat─â total, devine un vampir nes─âtul care tortureaz─â ╚Öi ucide pentru a┬ş-╚Öi p─âstra tinere╚Ťea pe care o regase╚Öte ├«n b─âile cu s├ónge. Aceast─â Elisabeta pe care o cunosc cei mai mul╚Ťi a umbrit de tot personajul istoric ╚Öi faptele despre care avem informa╚Ťii un pic mai certe.

Prin anul 1720, documentele de la tribunal ajung în mâinile unui iezuit, fratele Laszlo Turoczi. Acesta le folosește pentru a redacta o lucrare despre nobilimea maghiară. Recuperarea unor astfel de documente coincidea însă cu febra povestirilor cu vampiri care circulau pe tot continentul.

Amestecul dintre protocolul judiciar, pove╚Ötile populare ╚Öi legendele cu vampiri au transformat-o pe contesa Erszebet ├«n monstrul ├«nsetat de s├ónge care a r─âmas persistent ├«n cultura popular─â ╚Öi mitologiile istorice. Povestea iezuitului s-a r─âsp├óndit rapid ╚Öi nici m─âcar academicieni precum Matej Bel nu i-au pus la ├«ndoiala autenticitatea, mai ales dup─â ce ╚Öi germanul Michael Wagner a folosit-o ├«ntr-o oper─â filosofic─â de la finele secolului al XVIII-lea, asociind-o cu tineretea vesnic─â. 

sursa:Popul├Ąr Historia