C─âpitanul Witold Pilecki, prizonier de bun─âvoie la Auschwitz jpeg

C─âpitanul Witold Pilecki, prizonier de bun─âvoie la Auschwitz

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Piotr Setkiewicz

Povestea vie╚Ťii c─âpitanului polonez Witold Pilecki poate ├«ntrece u╚Öor scenariul unui film senza╚Ťional. El a plecat voluntar ├«n lag─ârul de exterminare de la Auschwitz, pentru a crea acolo o mi╚Öcare de rezisten╚Ť─â ╚Öi pentru a informa lumea despre holocaust. A supravie╚Ťuit r─âzboiului dar, devenit incomod pentru comuni╚Öti, a fost asasinat cu un glon╚Ť ├«n ceaf─â. Timp de mai bine de o jum─âtate de secol a c─âzut ├«n uitare, iar familia lui nu ╚Ötie nici azi unde este ├«ngropat. ├Än Polonia contemporan─â exist─â ╚Öcoli care-i poart─â numele, monumente care-i sunt dedicate, iar el a fost inclus ├«n panteonul eroilor na╚Ťionali.

Witold Pilecki este exemplul tipic de erou ÔÇ×polonezÔÇŁ, ├«n sensul tradi╚Ťional al termenului ├«n secolul al XIX-lea ÔÇô cu alte cuvinte, un romantic, a╚Öa cum rezult─â adesea din alegerile f─âcute de-a lungul vie╚Ťii. Acesta este, probabil, motivul pentru care, pentru unii cercet─âtori, nu numai str─âini, ac╚Ťiunile sale sunt apreciate ╚Öi ├«n╚Ťelese cu dificultate. Pentru mul╚Ťi, destinul lui Pilecki este at├ót de neobi╚Önuit, motiva╚Ťiile ÔÇô at├ót de nobile, iar sacrificiul pentru patrie ÔÇô uria╚Ö, ├«nc├ót pare ireal. 


1 jpg jpeg

├Än acela╚Öi timp, faptele lui Witold Pilecki pot fi ├«n╚Ťelese cu u╚Öurin╚Ť─â dac─â se cunosc atmosfera din familia sa ╚Öi tradi╚Ťiile patriotice cultivate de aceasta. Familia Pilecki provenea de pe l├óng─â Nowogr├│dek, din regiunea Vilnius, unde or─â╚Öenimea era alc─âtuit─â din evrei ╚Öi polonezi, iar ╚Ť─âranii erau polonezi, bieloru╚Öi ╚Öi lituanieni. Nobilimea local─â, aproape exclusiv polonez─â, a fost supus─â opresiunii na╚Ťionaliste de c─âtre administra╚Ťia ╚Ťarist─â. Astfel, tat─âl lui Pilecki, Julian, a fost trimis s─â lucreze la O┼éoniec (├«n Karelia, la est de Lacul Ladoga, ├«n Rusia), unde a primit un post de p─âdurar. Acolo, ├«n 1901, a venit pe lume fiul s─âu, Witold, ca al treilea dintre cei cinci copii ai familiei. La v├órsta de 9 ani, ├«mpreun─â cu mama sa, Ludwika, s-a ├«ntors la Vilnius, adic─â ├«n zona fostei Republici Polono-Lituaniene, unde a ├«nceput s─â studieze la gimnaziul local. Deja de atunci era implicat ├«n ac╚Ťiunile ilegale ale unor cerceta╚Öi polonezi, activitate pe care a continuat-o ╚Öi ├«n anii Primului R─âzboi Mondial.

Participant la B─ât─âlia Var┼čoviei 

├Än 1918, c├ónd trupele germane s-au retras ╚Öi bol╚Öevicii s-au apropiat de Vilnius, Witold Pilecki, ca ╚Öi al╚Ťi cerceta╚Öi, s-a al─âturat voluntar unit─â╚Ťilor de lupt─â poloneze ╚Öi a luat parte la confrunt─ârile pentru ap─ârarea ora╚Öului. Dup─â o scurt─â pauz─â, ├«l reg─âsim ├«n r├óndurile armatei poloneze, particip├ónd la B─ât─âlia Var╚Öoviei din 1920, ╚Öi apoi ├«n urm─ârirea solda╚Ťilor ru╚Öi, dup─â ├«nfr├óngerea Armatei Ro╚Öii, sau ├«n confrunt─ârile cu lituanienii. Pentru curajul s─âu, a fost decorat de dou─â ori, prima dat─â cu Crucea de Lupt─â ╚Öi apoi cu medalia ÔÇ×Pentru Eliberarea VilniusuluiÔÇŁ.

Dup─â demobilizare s-a ├«ntors acas─â. ├Än 1921 a absolvit liceul ╚Öi a ├«nceput studiile la Facultatea de Arte Plastice de la Universitatea ÔÇ×Stefan BathoryÔÇŁ din Vilnius. Cur├ónd ├«ns─â, din pricina bolii tat─âlui s─âu ╚Öi acumul─ârii datoriilor de c─âtre proprietatea mamei din Sukurcze (azi ├«n Belarus; din fosta proprietate a familiei nu se mai p─âstreaz─â ast─âzi nimic ÔÇô n.tr.), a trebuit s─â-╚Öi ├«ntrerup─â studiile. A ├«nceput s─â se ocupe de administrarea propriet─â╚Ťii ╚Öi a ├«ncercat s─â o modernizeze, construind, de exemplu, o fabric─â de lapte. De asemenea, a ├«ncercat s─â-i ajute pe ╚Ť─âranii de acolo, contribuind la ridicarea gradului lor de educa╚Ťie, prin cre╚Öterea nivelului cuno╚Ötin╚Ťelor privind practicarea agriculturii. Era, a╚Öadar, un bun gospodar ╚Öi un locuitor activ al comunit─â╚Ťii.

├Äncepe s─â foloseasc─â numele Tomasz Serafi┼äski 

├Än 1931, Witold Pilecki s-a c─âs─âtorit cu Maria Ostrowska, ├«nv─â╚Ť─âtoare ╚Öi bibliotecar─â. Cur├ónd li s-au n─âscut cei doi copii: Andrzej ╚Öi Zofia. ├Än ciuda multiplelor ├«ndatoriri familiale ╚Öi de munc─â, Pilecki a participat la numeroase cursuri ╚Öi exerci╚Ťii militare. ├Än 1926 a fost numit sublocotenent ├«n rezerv─â, a absolvit apoi cursul comandan╚Ťilor de pluton de cavalerie de recunoa╚Ötere, dup─â care a f─âcut practic─â la Regimentul 78 de infanterie. ├Än 1932 a organizat din proprie ini╚Ťiativ─â un escadron, cu numele ÔÇ×KrakusÔÇŁ, format din localnicii rezervi╚Öti, ╚Öi care, ├«n cazul mobiliz─ârii, urma s─â sprijine o divizie de infanterie.


2 jpg jpeg

Pu╚Ťin ├«nainte de izbucnirea celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, escadronul lui Pilecki a fost repartizat pe l├óng─â Divizia 19 de infanterie. Aceasta intra ├«n componen╚Ťa Armatei ÔÇ×PrusieiÔÇŁ ╚Öi a participat la luptele din septembrie 1939, atunci c├ónd Germania nazist─â a atacat Polonia. Pentru cavaleri╚Ötii lui Pilecki a fost o perioad─â de ├«nfrunt─âri grele cu unit─â╚Ťile motorizate germane. Divizia la care a fost ata╚Öat a fost anihilat─â aproape ├«n ├«ntregime, iar escadronul, suplimentat cu supravie╚Ťuitori din alte unit─â╚Ťi, s-a retras spre est, ajung├ónd ├«n zona W┼éodawa pe Bug.

Acolo, ├«n fa╚Ťa superiorit─â╚Ťii absolute a armatelor germane ╚Öi sovietice, dup─â sf├ór╚Öitul rezisten╚Ťei opuse, la jum─âtatea lunii octombrie, de ultima armat─â polonez─â, Pilecki ╚Öi-a desfiin╚Ťat escadronul ╚Öi a plecat la Var╚Öovia ca simplu civil. Pentru c─â nu putea ajunge la familia lui, ├«n Sukurcze, localitate situat─â ├«n spatele liniei de demarca╚Ťie trasate de trupele sovietice, s-a ad─âpostit ├«n casa unei prietene, doctor. ├Än acea vreme, a folosit documente de identitate false, emise pe numele de Tomasz Serafi┼äski.

Apar informa┼úii despre lag─ârul de la Auschwitz 

Deja la sf├ór╚Öitul lui octombrie ╚Öi ├«nceputul lui noiembrie 1939, Pilecki lua leg─âtura cu ofi╚Ťerii pe care-i cuno╚Ötea, pentru a crea o mi╚Öcare de rezisten╚Ť─â. Cur├ónd, aceasta a luat na╚Ötere prin ├«nfiin╚Ťarea Armatei Secrete Poloneze (TAP ÔÇô Tajna Armia Polska), sub comanda maiorului Jan W┼éodarkiewicz. Pilecki a devenit mai ├«nt├ói ╚Öeful cadrelor acesteia, iar mai t├órziu inspector-╚Öef.

Ini╚Ťial, lucrul la crearea structurilor conspirative l-a absorbit complet, mai ales c├ónd a reu╚Öit s─â recruteze noi membri ╚Öi s─â adune arme. Dup─â c├óteva luni ├«ns─â, ├«n conducerea TAP au ap─ârut ne├«n╚Ťelegeri legate de necesitatea definirii afilierii politice ╚Öi subordon─ârii fa╚Ť─â de structurile statului subteran polonez. ├Än loc s─â participe la dispute sterile, Pilecki dorea s─â duc─â la ├«ndeplinire sarcini concrete. La sugestia superiorilor s─âi a fost de acord s─â mearg─â ├«n lag─ârul de concentrare german de la Auschwitz pentru a ob┼úine informa┼úii direct de la fa┼úa locului.

Trebuie amintit aici c─â ceea ce ┼čtiau conspiratorii din Var┼čovia cu privire la noul lag─âr, ├«nfiin┼úat la O┼Ťwi─Öcim (la vest de Cracovia, ├«n voievodatul Polonia Mic─â ÔÇô n.tr.) cu doar patru luni ├«nainte, era extrem de pu┼úin. ├Än acel moment acolo se aflau doar 1.500 de de┼úinu┼úi, proveni┼úi din arest─ârile din sudul Poloniei, ┼či la ├«nceput nu p─ârea s─â fie un loc unde se ucidea ├«n mas─â. Cu toate acestea, ├«n 1940, la mijlocul lunii august, a fost trimis acolo un transport mare, de 1.666 de persoane, re┼úinute ├«n Var┼čovia ├«n urma raziilor masive efectuate pe str─âzile ora┼čului. La scurt timp dup─â aceea, familiile de┼úinu┼úilor au ├«nceput s─â primeasc─â telegrame ├«n care erau informate despre decesul rudelor. Abia atunci a devenit clar c─â Auschwitz nu era doar un centru de izolare, ci un lag─âr special, chiar ┼či pentru standardele aparatului de teroare nazist.  


4 jpg jpeg

Pilecki/Tomasz Serafi┼äski prime┼čte num─ârul 4.859 

Circumstan┼úele arest─ârii lui Pilecki, ├«n timpul uneia dintre urm─âtoarele razii, la 19 septembrie 1940, nu au fost pe deplin clarificate. Conform propriei relat─âri, el urma s─â se al─âture grupului de b─ârba┼úi re┼úinu┼úi pe strada Feli┼äski. Cu toate acestea, versiunea evenimentelor oferit─â de cumnata sa, Eleonora Ostrowska, pare mai plauzibil─â: ├«n timpul arest─ârilor, el se afla ├«n apartamentul ei ┼či, ├«n ciuda faptului c─â ar fi putut sc─âpa, s-a l─âsat prins de poli┼úi┼čtii germani. Polonezii re┼úinu┼úi au fost plasa┼úi temporar ├«n fosta cazarm─â de pe strada ┼üazienkowska. Acolo le-au fost notate datele personale ┼či au fost ├«mp─âr┼úi┼úi ├«n grupuri ╚Öi trimi╚Öi la munc─â for┼úat─â ├«n Germania de Vest, ├«n Prusia Oriental─â ┼či ├«n lag─ârul de concentrare de la Auschwitz. Probabil soarta a f─âcut ca Pilecki s─â fie inclus ├«n ultimul grup.

Transportul ├«n care se aflau ┼či de┼úinu┼úii de la Pawiak (├«nchisoare din Var╚Öovia care nu mai exist─â azi; ├«n anii 1939-1944 a fost cea mai mare ├«nchisoare politic─â german─â de pe teritoriul Poloniei ocupate ÔÇô n.tr.) a sosit la Auschwitz ├«n noaptea de 21-22 septembrie 1940. A doua zi au fost ├«nregistra┼úi 1.705 de noi de┼úinu┼úi. Pilecki (sub numele de Tomasz Serafi┼äski) a primit num─ârul 4.859, iar meseria declarat─â a fost cea de gr─âdinar.

Primele zile de deten┼úie au fost deosebit de dificile pentru el, ca ┼či pentru majoritatea prizonierilor: la ├«nceput a fost b─âtut cu b─â┼úul ┼či for┼úat s─â fac─â a┼ča-numitul sport, de fapt exerci┼úii fizice intense. A nimerit apoi ├«ntr-una dintre cele mai grele grupe de munc─â ÔÇô ÔÇ×AbbruchkommandoÔÇŁ, care se ocupa cu distrugerea caselor apar┼úin├ónd polonezilor str─âmuta┼úi anterior. Realizat─â cu ajutorul unor unelte simple, aceast─â munc─â ÔÇô istovitoare ┼či periculoas─â ÔÇô ducea la epuizarea rapid─â a for┼úelor prizonierilor. Prin urmare, cu ajutorul unui coleg, Pilecki a reu┼čit s─â ob┼úin─â transferul la atelierul de t├ómpl─ârie al lag─ârului.


5 jpg jpeg

Mi┼čcare de rezisten┼ú─â ├«n interiorul lag─ârului 

├Änc─â din aceast─â perioad─â timpurie, Pilecki a ├«nceput s─â stabileasc─â contacte cu ofi┼úerii de╚Ťinu╚Ťi pe care-i cuno┼čtea personal, pun├ónd bazele unei organiza┼úii a mi┼čc─ârii de rezisten┼ú─â, numit─â Uniunea Organiza┼úiei Militare (ZOW ÔÇô Zwi─ůzek Organizacji Wojskowej). Pentru a evita deconspirarea, Pilecki a creat sistemul ÔÇ×cincimiiÔÇŁ, prin care ÔÇô cu excep┼úia comandan┼úilor ÔÇô restul membrilor nu se cuno┼čteau ├«ntre ei, ├«ncep├ónd cu a┼ča-numita ÔÇ×cincime superioar─âÔÇŁ, ├«n care au fost coopta┼úi cei mai de ├«ncredere prizonieri: dr. W┼éadys┼éaw Dering, locotenent-colonelul W┼éadys┼éaw Surmacki, c─âpitanul Jerzy de Virioin, Eugeniusz Obojski ┼či Roman Zagner. ├Än timp, aceast─â structur─â a cuprins majoritatea blocurilor din lag─ârul principal de la Auschwitz, iar din 1942, ╚Öi lag─ârele de la Brzezinka (Birkenau) ┼či Monowice (Monowitz), aflate nu departe de Auschwitz.

Scopul principal al activit─â┼úii ZOW era s─â transmit─â ┼čtiri despre situa┼úia de pe front, s─â ├«ntre┼úin─â starea de spirit a prizonierilor, s─â fac─â leg─âtura cu mi┼čcarea de rezisten┼ú─â din afara lag─ârului, s─â procure alimente ┼či medicamente, s─â-i lichideze pe informatorii care lucrau pentru Gestapo ┼či s─â neutralizeze influen┼úa celor mai brutali func┼úionari. ├Än faza de ├«nceput a rezisten┼úei, Pilecki considera ├«ns─â c─â cel mai important aspect era informarea conducerii subterane din Var┼čovia (numit─â ini┼úial Uniunea Luptei Armate ÔÇô ZWZ ┼či apoi Armata Na┼úional─â ÔÇô AK) cu privire la situa┼úia din lag─âr. Acest lucru a devenit posibil ├«n toamna anului 1940, datorit─â eliber─ârii unor prizonieri; cei mai de ├«ncredere au primit de la Pilecki instruc┼úiuni stricte cu privire la persoana c─âreia s─â i se adreseze la Var┼čovia ┼či ce anume informa┼úii s─â memoreze.

Raportul de la sf├ór┼čitul anului 1940 

Ca urmare, la ├«nceputul anului 1941, conducerea ZWZ a ├«nceput s─â primeasc─â informa┼úii despre Auschwitz, aduse de obicei de oameni elibera┼úi din lag─âr. Este dificil de afirmat ├«n mod clar c├óte persoane au furnizat date provenite de la organiza┼úia lui Pilecki sau c├óte persoane au contactat ├«n mod independent ┼či pe cont propriu membri ai cartierului general al ZWZ. Cu toate acestea, din con┼úinutul notelor redactate la Var┼čovia reiese destul de clar c─â o parte semnificativ─â din informa┼úiile despre Auschwitz provenea nu de la prizonieri individuali, ci a fost ob┼úinut─â de c─âtre mi┼čcarea de rezisten┼ú─â a lui Pilecki, care era extrem de eficient─â ┼či care cuno┼čtea foarte bine cum func┼úiona administra┼úia SS.

Aceste note con┼úin, de exemplu, informa╚Ťii numerice, datele exacte ┼či numele ofi┼úerilor SS care ├«ndeplineau func┼úii cheie ├«n garnizoana german─â. Nu exist─â nicio ├«ndoial─â c─â Pilecki trimitea la Var┼čovia ┼či rapoarte secrete scrise. Chiar ┼či a┼ča, detalii despre aceasta nu ne sunt cunoscute. Arhivele ZWZ/AK din regiunea Silezia nu s-au p─âstrat ┼či aproape to┼úi membrii conducerii comunei O┼Ťwi─Öcim, care ar fi putut ┼čti mai multe despre modalit─â┼úile de transmitere a acestor rapoarte, au fost aresta╚Ťi la sf├ór┼čitul anului 1942 ┼či, la scurt timp dup─â aceea, ├«mpu┼čca┼úi l├óng─â Zidul Mor┼úii din lag─ârul de la Auschwitz.

Primele informa╚Ťii despre situa╚Ťia din lag─âr au fost trimise de Pilecki prin intermediul lui Aleksander Wielopolski, eliberat la sf├ór╚Öitul anului 1940. Pe baza acestora, a fost preg─âtit la Var╚Öovia un raport, trimis apoi prin curier la Stockholm ╚Öi de acolo mai departe, la sediul guvernului polonez ├«n exil la Londra. Acesta con╚Ťinea date generale despre lag─âr, o descriere a condi╚Ťiilor de via╚Ť─â, a pedepselor ╚Öi torturilor folosite de SS, al─âturi de estim─âri, de╚Öi pu╚Ťin precise, cu privire la num─ârul de de╚Ťinu╚Ťi uci╚Öi.

Sikorski cere bombardarea lag─ârului 

Foarte probabil, rapoartele alarmiste ale lui Pilecki au declan╚Öat, ├«n ianuarie 1941, prima interven╚Ťie a lui W┼éadys┼éaw Sikorski, prim-ministrul ╚Öi comandantul suprem al armatei, pe l├óng─â autorit─â╚Ťile britanice, prin care le solicita acestora s─â ia ├«n considerare bombardarea Auschwitz-ului, ├«ntr-un mod care s─â le permit─â prizonierilor s─â scape. Din p─âcate, reac╚Ťia britanicilor a fost negativ─â. Acela╚Öi lucru a fost repetat ╚Öi ├«n scrisoarea adresat─â generalului Sikorski de c─âtre Richard Peirse, mare╚Öal al aerului ├«n RAF (For╚Ťele Aeriene Regale Britanice), unde acesta sublinia c─â ÔÇô ├«n opinia sa ÔÇô o astfel de ac╚Ťiune n-ar fi fost deloc ÔÇ×practic─âÔÇŁ, mai ales ├«n contextul concentr─ârii eforturilor avia╚Ťiei britanice pe bombardarea ╚Ťintelor din Germania. Bombardamentul ar putea, continua acesta, ÔÇ×s─â provoace multe victime printre de╚Ťinu╚ŤiÔÇŁ, f─âr─â a garanta ÔÇ×distrugerea gardului ├«nconjur─âtor ╚Öi a depozitului de muni╚Ťie al SSÔÇŁ. Acelea╚Öi argumente s-au repetat ╚Öi mai t├órziu, ├«n vara anului 1944, c├ónd americanii au refuzat s─â bombardeze crematoriile sau c─âile ferate care duceau la Auschwitz.


6 jpg jpeg

Toate acestea au provocat puternica nemul╚Ťumire a lui Pilecki ╚Öi a subalternilor s─âi. Li se p─ârea c─â rapoartele trimise cartierului general al Armatei Na╚Ťionale trezeau un interes moderat ╚Öi, ca urmare, impresia lor era c─â cei de la Var╚Öovia se ├«mp─âcaser─â cumva cu g├óndul c─â la Auschwitz mureau zilnic zeci de oameni. Aceast─â situa╚Ťie nu s-a schimbat nici ├«n prim─âvara anului 1942, c├ónd germanii au ├«nceput s─â trimit─â transporturi masive de evrei la Auschwitz ╚Öi apoi, ceva mai t├órziu, au ├«nceput s─â-i omoare sistematic ├«n camerele de gazare de la Birkenau.

Rapoarte periodice despre atrocit─â┼úile de la Auschwitz 

Primele rapoarte ale lui Pilecki pe aceast─â tem─â cuprindeau ╚Öi multe erori, ├«ns─â con╚Ťinutul urm─âtoarelor, de la sf├ór╚Öitul lunii iunie, indic─â ├«n mod clar c─â ZOW ob╚Ťinuse noi surse credibile de informa╚Ťii. Datorit─â rapoartelor primite, Oficiul de Informare ╚Öi Propagand─â al Armatei Na╚Ťionale a reu╚Öit s─â preg─âteasc─â ├«n mod regulat a╚Öa-numitele rapoarte periodice, care informau despre desf─â╚Öurarea programului german de exterminare a evreilor la Auschwitz.

├Än raportul din 8 septembrie, cu excep╚Ťia num─ârului exagerat de evrei trimi╚Öi ├«n lag─âr (70.000), se afirma c─â ├«n camerele de gazare construite recent ÔÇ×sunt gaza╚Ťi ├«n mod obi╚Önuit 1000 de evrei zilnicÔÇŁ. O lun─â mai t├órziu, pe 10 octombrie, este men╚Ťionat num─ârul corect al evreilor adu╚Öi ├«n lag─âr p├ón─â atunci: de la ├«nceputul anului ÔÇô 2000, apoi ├«nc─â 30.000 de b─ârba╚Ťi ╚Öi 150 de femei [de fapt 15.000, cifr─â corectat─â ├«n urm─âtorul raport ÔÇô n.a.], dintre care doar o parte au fost ├«nregistra╚Ťi ├«n lag─âr, iar restul, inclusiv to╚Ťi copiii, au fost uci╚Öi ├«n camerele de gazare.

├Än aceea╚Öi lun─â, pe 23 octombrie, au fost furnizate date mai detaliate despre exterminarea evreilor, enumer├óndu-se ╚Ť─ârile din care proveneau deporta╚Ťii (├«n special Polonia, Fran╚Ťa, Olanda, Germania), valoarea total─â a averilor confiscate (60 de milioane de m─ârci) ╚Öi num─ârul evreilor uci╚Öi zilnic ├«n camerele de gazare (2.500).

Sinteza informa╚Ťiilor despre crimele comise de c─âtre SS la Auschwitz a fost inclus─â ├«ntr-un raport pentru guvernul polonez de la Londra redactat ├«n noiembrie 1942. Se poate observa cu claritate c─â acesta nu se baza pe unul, ci pe mai multe rapoarte ale organiza╚Ťiei lui Pilecki, ├«ntocmite de-a lungul lunilor de deten╚Ťie. ├Än el se f─âcea referire la starea lag─ârului de la ├«nceputul anului 1941 p├ón─â la mijlocul anului 1942, precum ╚Öi la numerele cele mai noi date prizonierilor p├ón─â ├«n momentul respectiv (date aproximativ exacte, diferite de cele reale cu aproximativ 2-3%). Erau incluse ╚Öi c├óteva informa╚Ťii despre crearea lag─ârului de femei, men╚Ťion├óndu-se c─â aproximativ 7.000 de evreice au fost folosite la s─âp─âturi pentru terasamente ╚Öi au fost l─âsate pe m├óna femeilor-gardian, care erau ÔÇ×mai ales prostituate ╚Öi hoa╚ŤeÔÇŁ.


8 jpg jpeg

Informa╚Ťiile privind num─ârul de evrei uci╚Öi ├«n camerele de gaze erau prezentate mai detaliat: 45.000 de deporta╚Ťi ╚Öi doar 10.000 de ├«nregistra╚Ťi. Se ad─âuga ├«ns─â totodat─â c─â ├«n perioada mai-iunie, ├«n medie, la fiecare dou─â zile, ofi╚Ťerii SS ucideau prin gazare transporturi de evrei num─âr├ónd ├«ntre 800 ╚Öi 2000 de persoane. ├Än anexa la raport au inclus un fragment al unui mesaj secret trimis din lag─âr, ├«n care autorul povestea pe larg despre exterminarea evreilor ├«n camerele de gazare:

ÔÇ×├Än fiecare s─âpt─âm├ón─â sosesc, ├«n medie, dou─â transporturi de evrei din Slovacia, Fran╚Ťa, Zag┼é─Öbie (├«mprejurimile ora╚Öului Sosnowiec din sudul Poloniei) sau Gubernia (partea central─â a Poloniei ocupate ÔÇô n.a). Evreii din Zag┼é─Öbie ╚Öi din Gubernia sunt masiv gaza╚Ťi; este dificil s─â se determine num─ârul lor, dar este enorm, este at├ót de mare, ├«nc├ót nu reu╚Öesc s─â adune hainele r─âmase de la ei. Mor╚Ťii zac ├«n apropierea camerelor de gazare, aproximativ 15.000, de╚Öi sunt transporta╚Ťi cu c─âru╚Ťele ├«n fiecare zi. Exist─â dou─â locuri de gazare: ├«n crematoriul din lag─âr (capacitate 40[0] de persoane) ╚Öi la Brzezinka, unde au fost amenajate ├«n acest scop c├óteva case ├«n p─âdure, mult mai ├«nc─âp─âtoare. Persoanele gazate sunt ├«ngropate ├«n mari gropi comune, p├ón─â la care ajunge o ╚Öin─â de tren, construit─â special pentru a facilita transportul. Civilii angaja╚Ťi pentru umplerea gropilor sunt omor├ó╚Ťi la un anumit interval de timp ╚Öi al╚Ťii le iau locul. ├Än ├«mbr─âc─âmintea adunat─â este un procent mare de haine pentru femei ╚Öi copii. Ultimul transport de evrei din Slovacia (200 de persoane) a cuprins aproximativ 80 de copii; aparent, familiile sunt aduse la munc─â; copiii au fost gaza╚Ťi ├«mpreun─â cu mamele lor la BrzezinkaÔÇŁ. 

Lipsă de reacţie

Nici m─âcar aceste ╚Ötiri dramatice nu au provocat reac╚Ťia scontat─â de Pilecki din partea conducerii statului subteran. Nu exist─â nicio ├«ndoial─â c─â se a╚Ötepta ├«n orice moment s─â primeasc─â ordinul prin care s─â i se cear─â cooperarea ZOW cu armata de partizani, organizat─â de Armata Na╚Ťional─â, pentru un atac masiv, ├«n urma c─âruia prizonierii s─â fie elibera╚Ťi ├«n mas─â. Pentru a ├«ndeplini o astfel de sarcin─â, el ╚Öi-a preg─âtit treptat organiza╚Ťia, ├«mp─âr╚Ťind grupele care depuseser─â jur─âm├óntul ├«n ÔÇ×companiiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×batalioaneÔÇŁ, ╚Öi presupunea ├«n mod optimist c─â, odat─â ├«nceput atacul, mul╚Ťimile de prizonieri se vor al─âtura spontan luptei.

├Än realitate, Pilecki nu avea de unde s─â ╚Ötie c─â, de fapt, posibilit─â╚Ťile de mobilizare efectiv─â ale Armatei Na╚Ťionale pe l├óng─â O┼Ťwi─Öcim erau relativ modeste. Cele mai apropiate unit─â╚Ťi de partizani subordonate se aflau ├«n p─âdurile din mun╚Ťii Beskizi Mici, la aproximativ 20 km de lag─âr. Chiar ╚Öi luate ├«mpreun─â, erau prea pu╚Ťine ╚Öi prea slab ├«narmate pentru a avea ╚Öanse reale ├«ntr-o confruntare ├«n spa╚Ťiu deschis cu deta╚Öamentele SS. La ├«nceputul anului 1943, ├«n cele trei lag─âre ÔÇô Auschwitz, Birkenau ╚Öi Monowitz ÔÇô se aflau peste 2.000 de solda╚Ťi, bine ├«narma╚Ťi cu pu╚Öti ╚Öi mitraliere. ├Än plus, se puteau a╚Ötepta la interven╚Ťia rapid─â a trupelor Wehrmacht-ului sau ale poli╚Ťi╚Ötilor ╚Öi jandarmilor germani afla╚Ťi ├«n sec╚Ťiile ╚Öi posturile din zona ├«nconjur─âtoare.

Evadarea 

Nemul╚Ťumirile lui Pilecki ╚Öi ├«ndoielile cresc├ónde ale acestuia, cu privire la a╚Öteptarea ├«n continuare a unui semnal pentru a ├«ncepe lupta, puteau totodat─â declan╚Öa deconspirarea treptat─â a cadrelor ZOW. Este adev─ârat c─â, datorit─â respect─ârii riguroase a principiilor conspira╚Ťiei, timp de mai mult de doi ani, a fost posibil─â evitarea infiltr─ârii organiza╚Ťiei de c─âtre agen╚Ťii Gestapo-ului; totu╚Öi, la ├«nceputul lui 1943 au avut loc mai multe arest─âri. Ca urmare, pe 25 ianuarie, ofi╚Ťerii SS au ├«mpu╚Öcat ├«n fa╚Ťa Zidului Mor╚Ťii 53 de prizonieri, intre ei coloneii Jan Karcz, Edward G├Âtt-Gety┼äski ╚Öi Karol Kumaniecki. ├Än plus, mul╚Ťi membri ai mi╚Öc─ârii de rezisten╚Ť─â din lag─âr au murit, au fost asasina╚Ťi sau transfera╚Ťi ├«n lag─ârele de concentrare din Germania.

Astfel, Pilecki a fost for╚Ťat s─â-╚Öi reconstruiasc─â ├«n mod constant organiza╚Ťia, ceea ce, la un moment dat, i-ar fi putut da impresia unei serii nesf├ór╚Öite de eforturi, cu rezultate destul de modeste. ├Än cele din urm─â, la ├«nceputul prim─âverii anului 1943, Pilecki a decis s─â fug─â din lag─âr, s─â stabileasc─â un contact direct cu structurile Armatei Na╚Ťionale ╚Öi s─â mai ├«ncerce ├«nc─â o dat─â s─â-i conving─â pe comandan╚Ťii acesteia s─â pun─â ├«n aplicare planul de a-i ataca pe solda╚Ťii germani de la Auschwitz. Ca s─â nu le ofere acestora o scuz─â pentru represalii ├«mpotriva celorlal╚Ťi prizonieri, planul s─âu era s─â scape dintr-un grup izolat, format din mai multe persoane, angajat la o brut─ârie a SS, aflat─â ├«n afara lag─ârului.

├Än noaptea de 26 spre 27 aprilie a avut loc evadarea. Profit├ónd de neaten╚Ťia g─ârzilor, Pilecki ╚Öi doi dintre subalternii s─âi, Jan Redzej ╚Öi Edmund Ciesielski, au deschis por╚Ťile masive cu ajutorul unei chei contraf─âcute. Apoi, dup─â o c─âl─âtorie de mai multe zile, plin─â de peripe╚Ťii, au ajuns ├«n Nowy Wi┼Ťnicz, localitate aflat─â la sud-est de Cracovia. Acolo au fost plasa╚Ťi ├«n caz─ârmile Armatei Na╚Ťionale, dar ├«n acela╚Öi timp au fost trata╚Ťi cu mult─â suspiciune, ca poten╚Ťiali agen╚Ťi-provocatori ai Gestapo-ului. Abia dup─â ce i-a fost verificat─â identitatea, Pilecki a reu╚Öit s─â intre ├«n contact cu reprezentan╚Ťii Armatei Na╚Ťionale din Bochnia (ora╚Ö din voievodatul Polonia Mic─â) ╚Öi a ├«ncercat s─â-i conving─â pe comandan╚Ťii locali s─â organizeze un atac asupra lag─ârului. ├Än acela╚Öi timp, a preg─âtit o versiune preliminar─â a unui raport scris, ├«n care a analizat ├«n mod optimist ╚Öansele de reu╚Öit─â ale unei asemenea ac╚Ťiuni. Cel mai probabil din acest motiv, a inclus ├«n raport informa╚Ťii par╚Ťial inexacte ╚Öi exagerate, inclusiv faptul c─â membrii ZOW, precum ╚Öi al╚Ťi prizonieri polonezi, ar fi complet capabili de lupt─â ╚Öi s-ar afla ├«ntr-o condi╚Ťie fizic─â excelent─â, ceea ce trebuia s─â trezeasc─â admira╚Ťia chiar ╚Öi a ofi╚Ťerilor superiori SS.

Cu toate acestea, el nu a reu╚Öit s─â-i conving─â pe interlocutorii s─âi s─â direc╚Ťioneze o unitate puternic─â de partizani care s─â se apropie de Auschwitz ╚Öi s─â atace lag─ârul. Probabil c─â atunci, Pilecki a realizat, pentru prima dat─â, care erau numeroasele dificult─â╚Ťi practice presupuse de punerea ├«n aplicare a planului s─âu, ├«n primul r├ónd ÔÇô admi╚Ť├ónd chiar succesul opera╚Ťiunii militare ÔÇô incapacitatea de a-i ascunde ╚Öi de a le oferi asisten╚Ť─â medical─â celor peste 60.000 de prizonieri elibera╚Ťi.

Misiune de credin┼ú─â ├«n a str├ónge informa┼úii ┼či a le disemina 

De╚Öi nu ├«n totalitate convins, Pilecki a plecat la Var╚Öovia ├«n august 1943. Nici acolo ideile lui nu s-au bucurat de ├«n╚Ťelegere din partea comandan╚Ťilor de la sediul central al Armatei Na╚Ťionale. De╚Öi au acceptat o versiune mai complet─â a raportului ├«ntocmit la Wi┼Ťnicz, au ordonat s─â se a╚Ötepte p├ón─â la noi ordine c├ónd ÔÇ×chestiunea devenea de actualitateÔÇŁ.

Cunosc├ónd acum evenimentele petrecute mai t├órziu, trebuie remarcat faptul c─â, ├«n comandamentul Armatei Na╚Ťionale, planurile de eliberare a prizonierilor de la Auschwitz nu au fost niciodat─â abandonate, dar au fost considerate o op╚Ťiune mai cur├ónd disperat─â deoarece, ├«n condi╚Ťiile apropierii frontului, ofi╚Ťerii SS au efectuat execu╚Ťii masive ├«n lag─âr pentru a sc─âpa de martorii crimelor lor. ├Än acel moment, nici m─âcar temerile ├«n fa╚Ťa unui num─âr mare de victime ├«n urma unui atac nu au mai contat.

Se pune a╚Öadar ├«ntrebarea: ├«n ce m─âsur─â ac╚Ťiunile lui Pilecki ╚Öi aproape ├«ntreaga sa activitate conspirativ─â au avut vreun sens ╚Öi dac─â nu cumva era mai degrab─â un idealist prin inten╚Ťiile sale, un vis─âtor? Pentru a r─âspunde la aceast─â ├«ntrebare ├«n cuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â ar trebui s─â ne d─âm seama de stresul ╚Öi presiunea imens─â la care au fost supu╚Öi nu numai Pilecki, ci ╚Öi to╚Ťi ceilal╚Ťi prizonieri din lag─âr. Ca martori direc╚Ťi ai crimelor, ei au putut cel mai bine con╚Ötientiza suferin╚Ťa uria╚Ö─â prin care treceau prizonierii ╚Öi barbaria f─âr─â margini a germanilor. Li se p─ârea de neconceput ca lumea liber─â s─â nu reac╚Ťioneze ├«n nici un fel la toate acestea. Iar, dac─â nu s-a f─âcut nimic, trebuie s─â fi fost din cauza ignoran╚Ťei. De aceea, Pilecki a consacrat cea mai mare parte a activit─â╚Ťii sale str├óngerii sistematice ╚Öi laborioase de informa╚Ťii despre crimele germane ╚Öi trimiterii lor ├«n afara lag─ârului. Nu a fost ├«ns─â vina lui c─â astfel de ╚Ötiri, a╚Öa cum se poate aprecia din perspectiva prezentului, nu au avut ecoul scontat ├«n tab─âra Alia╚Ťilor. Or, tocmai datorit─â eforturilor lui Pilecki ╚Öi pe baza rapoartelor sale, era posibil─â desf─â╚Öurarea unei campanii de pres─â ╚Öi radio, amenin╚Ťarea ofi╚Ťerilor SS de la Auschwitz cu pedepse grele dup─â r─âzboi ╚Öi, ├«n cele din urm─â, efectuarea m─âcar a unui bombardament asupra c─âilor ferate care duceau spre lag─âr sau a caz─ârmilor unde erau ├«ncartirui╚Ťi solda╚Ťii germani. ├Än tot acest timp, p├ón─â ├«n 1944, Alia╚Ťii nu au ├«ntreprins practic nimic ├«n aceast─â chestiune.


7 jpg jpeg

Mul╚Ťumit─â activit─â╚Ťilor conspiratorilor ZOW s-a reu╚Öit ├«ns─â acordarea unui ajutor concret multor de╚Ťinu╚Ťi, astfel salv├óndu-le acestora poate chiar via╚Ťa. Ei au reu╚Öit s─â organizeze ├«n ╚Öi c─âtre lag─âr canale de transmitere a hranei ╚Öi medicamentelor, adunate cu mare greutate de c─âtre popula╚Ťia polonez─â local─â. ZOW a preg─âtit numeroase evad─âri reu╚Öite ╚Öi a contribuit la anihilarea tr─âd─âtorilor ce lucrau pentru SS. ├Än final, pentru mul╚Ťi de╚Ťinu╚Ťi, con╚Ötientizarea faptului c─â nu erau complet lipsi╚Ťi de ap─ârare ╚Öi c─â, dac─â era necesar, se vor ridica la lupt─â, a fost o motiva╚Ťie puternic─â pentru a face fa╚Ť─â ├«ncerc─ârilor continue de a supravie╚Ťui zi de zi ├«n lag─âr ╚Öi i-a ajutat s─â-╚Öi men╚Ťin─â speran╚Ťa.

Via┼úa dup─â Auschwitz 

Din toamna anului 1943, Witold Pilecki a participat activ la ac╚Ťiunile conspirative preg─âtite de statul subteran. ├Än timpul Insurec╚Ťiei din Var╚Öovia, ├«n august ╚Öi septembrie 1944, a luptat cu germanii ca membru al grup─ârii ÔÇ×Chrobry IIÔÇŁ. ├Ämpreun─â cu insurgen╚Ťii supravie╚Ťuitori, a fost luat prizonier pe 5 octombrie, dup─â care a fost transportat ├«n lag─ârul de lupt─â de la Murnau (Germania). A fost eliberat, la sf├ór╚Öitul lunii aprilie 1945, de c─âtre solda╚Ťii Armatei a 3-a americane conduse de generalul Patton.

Dup─â r─âzboi, Pilecki a plecat ├«n Italia, unde se aflau unit─â╚Ťile de lupt─â ╚Öi statul major al Corpului II Polonez. Ca mul╚Ťi dintre solda╚Ťii s─âi, s-a confruntat cu aceea╚Öi dilem─â: s─â r─âm├ón─â ├«n exil sau s─â se ├«ntoarc─â ├«n ╚Ťara condus─â de comuni╚Öti. ├Än acest timp, a redactat versiunea final─â ╚Öi cea mai complet─â a raportului despre activitatea conspirativ─â a organiza╚Ťiei ZOW din lag─ârul de la Auschwitz.

├Än septembrie 1945, Pilecki s-a ├«nt├ólnit cu generalul W┼éadys┼éaw Anders, de la care a primit ordinul de a se ├«ntoarce ├«n Polonia, pentru a crea o re╚Ťea de spionaj, care s─â trimit─â ├«n Italia informa╚Ťii despre situa╚Ťia din ╚Ťar─â. O lun─â mai t├órziu era deja la Var╚Öovia. Spunea apoi: ÔÇ×niciodat─â ├«n con╚Ötiin╚Ťa mea nu ╚Öi-a f─âcut loc g├óndul c─â ac╚Ťiunea mea poate fi catalogat─â drept spionaj, pentru c─â nu am activat ├«n folosul nici unei puteri str─âine, ci am trimis mesaje c─âtre unitatea mea de lupt─â, c─âreia ├«i apar╚ŤineamÔÇŁ.


3 jpg jpeg

Execu┼úia ÔÇô ┼či reabilitarea 

Din p─âcate, pe 8 mai 1947, Pilecki a fost arestat de ofi╚Ťeri de la Oficiul de Securitate ╚Öi ├«nchis ├«mpreun─â cu colaboratorii s─âi ├«n ├«nchisoarea Mokot├│w (aflat─â pe strada Rakowiecka la nr. 37 ÔÇô n.tr.). Cur├ónd, el a fost acuzat de spionaj ╚Öi ÔÇô total pe nedrept ÔÇô de preg─âtirea unei serii de atentate asupra unor demnitari de rang ├«nalt din Ministerului Securit─â╚Ťii Publice. ├Än timpul interogatoriilor, Pilecki a fost b─âtut cu brutalitate ╚Öi torturat. El a refuzat sistematic s─â-╚Öi recunoasc─â vina, declar├ónd c─â ÔÇô ├«n opinia sa ÔÇô el a trimis rapoarte reprezentan╚Ťilor legali ai Republicii, c─â nu avea informa╚Ťii cu privire la ac╚Ťiunile armatei, ╚Öi ca urmare el nu putea pune ├«n pericol ├«n nici un fel securitatea statului. Cu toate acestea, dup─â un proces de form─â, pe 15 martie 1948, Pilecki a fost condamnat la moarte pentru ÔÇ×tr─âdarea statului ╚Öi a na╚ŤiuniiÔÇŁ, precum ╚Öi pentru o serie de acte criminale puse pe seama sa ├«n mod complet absurd.

Eforturile familiei ╚Öi prietenilor de a-l salva nu au reu╚Öit. Execu╚Ťia a avut loc la 25 mai 1948, ├«ntr-una din celulele ├«nchisorii, Pilecki fiind ├«mpu╚Öcat ├«n ceaf─â. Trupul lui a fost ├«ngropat ├«ntr-un morm├ónt nemarcat, probabil ├«n Cimitirul Militar Pow─ůzki din Var╚Öovia, ├«n zona numit─â ┼ü─ůczce (locul unde, de la mijlocul anului 1948, trupurile prizonierilor uci╚Öi ├«n ├«nchisoarea Mokot├│w au fost ├«ngropate ├«n secret; parte component─â a Cimitirului Civil ÔÇô Pow─ůzki, care se ├«nvecineaz─â cu vechiul cimitir militar ÔÇô n.tr.). ├Än ciuda c─âut─ârilor intensive efectuate ├«n ultimii ani, morm├óntul lui nu a fost ├«nc─â identificat.

Dup─â pr─âbu╚Öirea comunismului ├«n Polonia, Witold Pilecki a fost reabilitat ╚Öi decorat post-mortem, printre altele, cu Ordinul Vulturului Alb, cea mai ├«nalt─â decora╚Ťie a statului polonez. Numele s─âu este purtat ast─âzi de ╚Öcoli, pie╚Ťe ╚Öi str─âzi, ├«i sunt dedicate monumente ╚Öi pl─âci memoriale, iar via╚Ťa lui a fost prezentat─â ├«n numeroase c─âr╚Ťi ╚Öi filme documentare. Celula lui Pilecki poate fi vizitat─â ├«n noul Muzeu al Solda╚Ťilor Blestema╚Ťi ╚Öi al De╚Ťinu╚Ťilor Politici din Republica Popular─â Polon─â, organizat ├«n fosta ├«nchisoare politic─â Mokot├│w, aflat─â pe strada Rakowiecka din Var╚Öovia.