Amanta ţarului Alexandru al II lea jpeg

Amanta ţarului Alexandru al II-lea

Ecaterina Dolgorukova sau Katia cum era ea numit─â ├«n intimitate a fost femeia care timp de paisprezece ani l-a influen┼úat pe ┼úarul Alexandru al II-lea sub toate aspectele vie┼úii sale.

N─âscut─â pe 14 noiembrie 1847, ├«ntr-o familie cu opt copii, Katia purta ├«n spatele s─âu o adev─ârat─â istorie. Iuri Dolgoruki, str─âbunicul ei, era ├«ntemeietorul Moscovei. Astfel  aceasta se ├«nv├órtea printre cercuri aristocra┼úiei ├«nalte. Feti┼úa Katia ┼či Alexandru aveau s─â se ├«nt├ólneasc─â pentru prima data la Institutul Smolny, unde ┼úarina Maria f─âcea acte de caritate deseori. 

Cum s-a n─âscut o mare dragoste la curtea imperial─â rus─â

C├ónd Katia avea v├órsta de 17 ani, cei doi se ├«ndr─âgostesc.  Pentru Katia faptul c─â Alexandru era cu 30 de ani mai mare dec├ót ea sau faptul c─â era c─âs─âtorit nu conta. Singurul inconvenient era faptul c─â era ┼úar. ├Äns─â ├«ntr-o sear─â de iulie t├ón─âra cedeaz─â ├«n fa┼úa iubirii. ├Än aceea zi, Alexandru scria:ÔÇťAzi, din p─âcate, nu sunt liber, dar cu prima ocazie m─â voi c─âs─âtori cu tine, c─âci te consider, acum ┼či pentru totdeauna, ca so┼úia mea ├«n fa┼úa lui DumnezeuÔÇŽPe m├óine, te binecuv├óntez!ÔÇŁ 

Katharina Dolgoruki jpg jpeg

Din acest moment cei doi aman┼úi vor fi de nedesp─âr┼úit. ┼óarul obi┼čnuia s─â-i scrie Katiei ├«n fiecare zi: ÔÇťNu uita c─â toat─â via┼úa mea e ├«n fiin┼úa ta, ├«ngerul  sufletului meu, ┼či c─â singurul scop al acestei vie┼úi este s─â te v─âd fericit─â at├ót c├ót putem fi ferici┼úi ├«n aceast─â lume. Cred c─â ┼úi-am dovedit, de la 13 iulie, c─â, atunci c├ónd iubesc cu adev─ârat pe cineva, nu ┼čtiu s─â iubesc ├«ntr-un mod egoistÔÇŽVei ├«n┼úelege c─â nu mai tr─âiesc dec├ót cu speran┼úa de a te revedea joia viitoare ├«n cuibul nostruÔÇŁ. 

Acest cuib al lor se afla ├«n Palatul de Iarn─â. Ecaterina intra acolo printr-o  u┼č─â ascuns─â, apoi se strecura ├«ntr-o camer─â legat─â de apartamentul lui Alexandru printr-o scar─â secret─â.

 Rela┼úia lor nu a fost tocmai una u┼čor de men┼úinut. At├ót famila ei c├ót ┼či familia regal─â erau scandalizate de aceast─â leg─âtur─â. Prima persoan─â care s-a opus vehement a fost marchiza Cercemaggiore, cumnata Ecaterinei. Aceasta ├«ncearc─â s-o despart─â de ┼úar ┼či o oblig─â s─â locuiasc─â la Napoli. Cu toate acestea ┼úarul reu┼če┼čte s-o salveze pe Katia cu ocazia vizitei sale la Expozi┼úia Universal─â de la Paris. ┼óarul ordon─â familiei Dolgoruki s─â vin─â la Paris. Aici cei doi se ├«nt├ólneau pe furi┼č ├«n apartamentul sau de la Elys├ęe.

Ecaterina evita ie┼čirile ├«n public. Petrecea mult timp ├«n od─âile ┼úarului. Deseori  ┼úarul, pe parcursul serii, o desena pe Katia goal─â, ├«ntins─â pe pat.(Aceste schi┼úe imperiale se afl─â ├«n arhivele ruse┼čti).

495px Tsar Alexander II  4 jpg jpeg

Bastarzii imperiali, recunoscuţi oficial

 Punctul culminant al scandalului a fost ├«n ziua de 30 aprilie 1872, c├ónd Katia aduce pe lume un b─âie┼úel George. Na┼čterea a fost una dificil─â ┼či se relateaz─â cum Alexandru exclamase:ÔÇťDac─â e nevoie, sacrifica┼úi copilul, dar pe ea salva┼úi-o cu orice pre┼ú!ÔÇŁ. Lucrurile nu se opresc aici, deoarece un an mai t├órziu Katia o aduce pe lume pe Olga. Acest lucru ├«i ├«nfurie de-a dreptul pe membrii familiei imperiale. Reac┼úia ┼úarinei Maria ├«nt├órzie s─â apar─â, aceasta prefer├ónd s─â se retrag─â ├«n rug─âciune.

 ├Än data de 11 iulie 1874, Alexandru emite urm─âtorul ucaz:ÔÇťPentru minorii George Alexandrovici ┼či Olga Alexandrovna Iurievski. Acord─âm drepturile care apar┼úin nobilimii ┼či ├«i ridic─âm la rangul de prin┼ú cu titlul de alteteÔÇŁ. Astfel copiii nelegitimi erau acum recunoscu┼úi oficial.

Din amant─â, sf─âtuitoare de tain─â ┼či so┼úie

 Dup─â r─âzboiul ├«mpotriva Turciei, Alexandru ├«ntors acas─â, o nume┼čte pe Katia domni┼čoar─â de onoare a ├«mp─âr─âtesei ┼či o instaleaz─â ├«n Palatul de Iarn─â. Katia nu a pretins niciodat─â aceste dovezi materiale din partea ┼úarului. Singura ei alinare era iubirea acestuia, ├«ns─â ├«n ciuda lipsei de interes pentru curte se instaleaz─â acolo, supun├óndu-se voin┼úei amantului ei.

 Cu toate evenimentele din via┼úa lui tumultoas─â, ┼úarul nu pierdea din vedere reformele ce aveau s─â schimbe istoria Rusiei. ├Än toat─â aceasta perioad─â, Ecaterina a fost sf─âtuitoarea lui ├«n materie de politic─â. Rusia era acum m─âcinat─â ├«n interiorul ei, iar valurile de teroare puneau presiune pe Casa Regal─â.  Pe acest fundal, ┼úarina Maria Alexandrovna ┼či amanta Ecaterina aveau p─âreri total opuse. Maria comb─âtea toate ideile progresiste, pe c├ónd Katia dorea proclamarea unei Carte constitu┼úionale.

├Än iunie 1880 Maria moare. La 18 iulie ┼óarul Alexandru se c─âs─âtore┼čte cu marea lui iubire, Katia. La scurt timp dup─â acest eveniment are loc ├«ncoronarea Katiei. ┼óarul ├«┼či vedea, dup─â paisprezece ani, visul ├«mplinit. Acest moment a fost v─âzut de prim-ministrul Loris-Melikov ca o oportunitate de-al convinge pe ┼úar s─â semneze Carta. Astfel la 1 martie 1881 ┼úarul Alexandru al II-lea semneaz─â Carta.  ├Äns─â toate aceste lucruri frumoase aveau s─â se sf├ór┼čeasc─â ├«n mod tragic. 

Sf├ór┼čitul tragic al mariajului

 Dup─â semnarea Cartei, Alexandru se duce la manejul Mihail pentru a asista la schimbarea g─ârzii. O prim─â bomb─â explodeaz─â l├óng─â tr─âsura imperial─â. Alexandru coboar─â pentru a adresa c├óteva cuvinte de ├«ncurajare r─âni┼úilor. ├Än acel moment a doua  bomb─â explodeaz─â, lovindu-l pe ┼úar mortal. Corpul ├«i este sf├ó┼čiat, piciorul drept smuls, fa┼úa ┼či capul pline de r─âni. Katia ├«ngenuncheat─â l├óng─â el, s─ârut├óndu-i  m├óinile albe murmur─â:ÔÇťSasaÔÇŽÔÇŁ.

1881mr01 A 2 asx CIV773 jpg jpeg

 Un diplomat francez relateaz─â scena apari┼úiei fugitive a Katiei la funeraliile ┼úarului:ÔÇťA urcat treptele catafalcului cu pas tremur─âtor. Apoi, c─âz├ónd ├«n genunchi, s-a cufundat ├«n rug─âciune, cu capul sprijinit de sicriu. Dup─â c├óteva minute, s-a ridicat cu greutate, l-a luat din nou ├«n bra┼úe pe contele Adlerberg ┼či s-a ├«ndreptat ├«ncet spre fundul bisericiiÔÇŽ Din toate amintirile pe care le voi p─âstra din aceast─â c─âl─âtorie, una dintre cele mai impresionante a fost apari┼úia fugar─â a prin┼úesei Iurievskaia ├«n catedrala fortareteiÔÇŁ.

 Ecaterina se stinge din via┼ú─â, patruzeci de ani mai t├órziu, la 15 februarie 1922, la Nisa. Dispari┼úia sa a fost remarcat─â doar de apropia┼úi. Cu toate acestea ea va r─âm├óne ├«n istorie drept marea iubire ┼či inspiratoarea unui mare reformator, ┼úarul Alexandru al II-lea, cel care la data de 2 martie 1861, proclamase egalitatea cet─â┼úenilor ru┼či.