Aleister Crowley    cel mai malefic om care a trăit vreodatã? jpeg

Aleister Crowley - cel mai malefic om care a trăit vreodatã?

Istoria l-a blestemat pe acest personaj cu eticheta de ÔÇťcel mai malefic om care a tr├úit vreodat├úÔÇŁÔÇŽdar am putea spune c├ú l-a ┼či binecuv├óntat, dac├ú ne g├óndim la notorietatea dob├óndit├ú at├ót ├«n timpul vie┼úii, c├ót mai ales postum, c├ónd devine sinonim cu refuzul de a se conforma normelor ┼či conven┼úiilor constr├óng├útoare, cu revolta luciferic├ú ┼či pasiunile ne┼ú├úrmurite duse la extrem. De necontestat este personalitatea sa multifa┼úetat├ú ┼či permanent deschis├ú experien┼úelor celor mai bizare. Aleister Crowley a fost ocultist, mistic, ┼či magician, dar a avut realiz├úri ├«n multe alte domenii printre care poezia, alpinismul sau ┼čahul. Ini┼úial membru al societ├ú┼úii oculte The Hermetic Order of the Golden Dawn,  acesta ├«┼či elaboreaz├ú un sistem propriu bazat pe ├«nt├ólnirea spiritual├ú cu ├«ngerul s├úu p├úzitor Aiwass ├«n Egipt ├«n 1904. Acesta i-ar fi dat o Carte a Legii pe care Crowley a dezvoltat-o ├«n religia numit├ú Thelema, fond├ónd ┼či o societate ezoteric├ú, Ordo Templis Orientis. Demonizarea sa este consecin┼ú├ú nu a exprim├úrii f├úr├ú echivoc a unui satanism, ci a neg├úrii doctrinei cre┼čtine. ┼×i de fapt el ┼či-a dorit imaginea malefic├úÔÇŽel ├«nsu┼či s-a supranumit Fiara despre care vorbe┼čte Apocalipsa Sf├óntului IoanÔÇŽ

ÔÇťMorala obi┼čnuit├ú este pentru oameni obi┼čnui┼úiÔÇŽÔÇŁ

Mitul din jurul lui Aleister Crowley, magician ce tr├úie┼čte ├«ntre 1875 ┼či 1947, ├«nglobeaz├ú contradic┼úiile personalit├ú┼úii sale:pentru unii antierou, antichrist, prin┼ú al ├«ntunericului, pentru al┼úii rebel, romantic, nonconformist. O biografie obiectiv├ú lipse┼čte. Biografia standard este cea a lui John Symonds, The Great Beast, care re┼úine majoritatea aspectelor frapante ale vie┼úii sale, dar este foarte ostil├ú fa┼ú├ú de ideile lui. Alte exemple notabile sunt Magical Dilemma of Victor Neuburg(John Fuller), Legacy of the Beast(Gerald Suster), A Magick Life(martin Boothe) sau The Magical World of Aleister Crowley(Francis King).

Crowley ├«┼či petrece lunga sa via┼ú├ú investig├ónd nenum├úrate peisaje astrale ┼či terestre ├«n c├úutarea gnozei. Exploreaz├ú din plin bog├ú┼úia naturii, ├«n care vede manifestat spiritul. C├ónd observ├ú vreo plant├ú mai bizar├ú, se ├«nclin├ú ├«n fa┼úa ei, ridic├óndu-┼či p├úl├úria. C├ónd ├«nt├ólne┼čte un om mai deosebit, ├«l sondeaz├ú fizic ┼či mental p├ón├ú c├ónd se  simte iluminat. C├ónd cite┼čte un manual de magie, ├«i filtreaz├ú con┼úinutul conform cerin┼úelor sale spirituale. Crowley nu este adeptul orb al niciunui sistem de credin┼úe. El are g├ónduri mult mai m├úre┼úe:s├ú-┼či constuiasc├ú unul propriu, o cosmologie mistic├ú, o filozofie magic├ú, un positivism umanist, un neop├úg├ónism. Este greu de clasificat ceea ce el nume┼čte Thelema (Adev├úrata Voin┼ú├ú). Esen┼úa c├úii propuse de el se rezum├ú la dep├ú┼čirea condi┼úiei individuale ┼či dezvoltarea independen┼úei sinelui. O concep┼úie atractiv├ú, constructiv├ú, dezirabil├ú. Crowley pare a pleda pentru un umanism menit s├ú poten┼úeze capabilit├ú┼úile individului ┼či s├ú-l elibereze de constr├óngeri, deschiz├óndu-i calea c├útre ├«mplinirea spiritual├ú. Marea controvers├ú a lui Crowley, care ├«i va atrage apelativul de Antihrist, deriv├ú nu din scop, ci din metod├ú. Metoda pe care o propune este studiul ┼či practicarea magiei (magick, ├«n scrierea arhaic├ú), definit├ú ca arta de a provoca o schimbare ├«n acord cu voin┼úa. Cultura nu este altceva dec├ót o evolu┼úie a unor experiment├úri magice, iar magia reprezint├ú esen┼úa cunoa┼čterii. Nu este o art├ú practicat├ú de oricine, magicianul are un destin solitar ┼či ajunge la adev├úr exploat├óndu-┼či ┼či sublim├óndu-┼či propriile energii. Tot cu ce vine ├«n contact este un doar pretext sau stimul.

c1 1 jpg jpeg

ÔÇťAdev├úr! Adev├úr! Adev├úr! strig├ú st├úp├ónul din abisul halucina┼úiilorÔÇŁ.

Preceptul principal al Thelemei este imperativul voin┼úei. Legea se reduce la principiul urm├úrii impulsului individual. Totu┼či, ideea despre voin┼ú├ú a lui Crowley, care st├órne┼čte at├óta revolt├ú ├«n epoc├ú, cuprinde ceva mai mult dec├ót dorin┼úe mai mult sau mai pu┼úin josnice, ea referindu-se ┼či la sentimentul destinului, la credin┼úa ├«ntr-un scop mai m├úre┼ú. Al doilea precept este imperativul dragostei, corelat cu voin┼úa. Conceptul de iubire la Crowley este la fel de complex ca cel al voin┼úei, dar deseori limitat la aspectul sexual. Sistemul s├úu prive┼čte dihotomia masculin-feminin ┼či uniunea contrariilor ca pe fundamentul existen┼úei, iar metafora ┼či magia sexual├ú abund├ú ├«n Thelema sa.

Crowley aspir├ú s├ú abordeze magia nu doar ca pe o art├ú, ci ┼či ca pe o ┼čtiin┼ú├ú, s├ú foloseasc├ú metodele ┼čtiin┼úei pentru a atinge obiectivul religiei. Experien┼úele religioase trebuie criticate ┼či asimilate pentru a p├útrunde ├«n┼úelesul lor mistic. ├Än viziunea sa, magia ofer├ú r├úspunsuri indiferent de dogme sau coduri morale, care nu fac dec├ót s├ú ├«mpiedice progresul. P├úrerile sale radicale ├«i creeaz├ú o reputa┼úie nefericit├ú, intensificat├ú ┼či de opiniile sale despre intimidate, public├ónd numeroase poezii ┼či tratate care ├«mbin├ú problematica religioas├ú cu imagistica sexual├ú, uneori foarte explicit├úÔÇŽCrowley argumenteaz├ú c├ú magia sexual├ú are func┼úie de ini┼úiere, pentru c├ú uziteaz├ú energiile ┼či pasiunile pentru a crea un cadru de manifestare a voin┼úei care transcende pe t├úr├ómul non-sexualit├ú┼úii. Alte practici pe care se axeaz├ú magicianul includ controlul comportamental p├ón├ú la modificarea dup├ú bunul plac a personalit├ú┼úii sau controlul vorbirii p├ón├ú c├ónd g├óndul care substituie exprimarea verbal├ú determin├ú acela┼či efect ca aceasta.

ÔÇťCunoa┼čterea este de fapt limitat├ú la experien┼ú├ú.ÔÇŁ

Controversele din jurul lui Crowley sunt adesea provocate inten┼úionat de el ├«nsu┼či. El mascheaz├ú multe dintre ├«nv├ú┼ú├úturile sale sub v├úlul senza┼úionalului pentru a-┼či asigura interesul publicului, neinteres├óndu-l poate prea mult dac├ú acesta se exprim├ú ├«n favoarea sau defavoarea sa. Societatea func┼úioneaz├ú ca umbra lui:Crowley refuz├ú cu obstina┼úie s├ú se conformeze moralei obi┼čnuite. Mai mult, poate c├ú ├«ncearc├ú s├ú-┼či fabrice o compensa┼úie pentru anii copil├úriei tr├úi┼úi ├«ntr-o abstinen┼ú├ú total├ú. Cert├ú este doar precaritatea echilibrului s├úu psihologic, care ├«l azv├órle ├«n excese ┼či extreme. Opinia public├ú ├«l acuz├ú de impietate, imoralitate, satanism, vr├újitorie, nimfomanie, rasism, antisemitism, misoginism, abuz de alcool, cocain├ú, ha┼či┼č, canabis, eter, mescalin├ú, morfin├ú, heroin├úÔÇŽDimpotriv├ú, adep┼úii s├úi, thelemi┼úii, precum ┼či alte mi┼čc├úri influen┼úate de sistemul s├úu, ca de pild├ú New Age sau scientologia, ├«l ador├ú ca pe un ghid spiritual extraordinar. Extraordinar da, f├úr├ú dubii, de┼úin├ónd poate una dintre cele mai bogate ┼či tulburi biografii din istorie. Scriitor prolific, Aleister Crowley las├ú mo┼čtenire o mare varietate de c├úr┼úi, de la magie ceremonial├ú ┼či misticism la politic├ú ┼či filozofie. ├Än cultura popular├ú numele s├úu apare ├«n numeroare produse de fic┼úiune. ├Äl g├úsim ca o prezen┼ú├ú fantastic├ú ┼či tenebroas├ú ├«n literatura lui Somerset Maugham (The Magician), Dennis Wheatley (The Devil Rides Out), Ira Levin (RosemaryÔÇÖs Baby), Anton Wilson (Masks of the Illuminati), ├«n benzile desenate ale lui Alan Moore, ├«n muzica lui Ozzy Osbourne (melodia Mr. Crowleyde pe albumul Blizzard of Ozz) sau la chitaristul forma┼úiei Led Zeppelin, Jimmy Page, care cump├úr├ú o parte din garderoba ┼či manuscrisele sale, ba chiar ┼či casa acestuia din Sco┼úiaÔÇŽ

ÔÇťEsen┼úa independen┼úei const├ú ├«n a g├óndi ┼či ac┼úiona conform unor standarde ce provin din interiorul, nu exteriorul omului.ÔÇŁ

 Edward Alexander Crowley se na┼čte ├«n 1875 ├«n Leamington Spa, Warwickshire, Anglia, fiu al unor puritani apar┼úin├ónd unei secte foarte conservatoare numit├ú Plymouth Brethren. ├Än autobiografia sa, Crowley poveste┼čte c├ú s-a remarcat ├«nc├ú din momentul na┼čterii, pentru c├ú ar fi purtat pe piept semnul svasticiiÔÇŽT├ón├úrul Alick obi┼čnuie┼čte s├ú-l ├«nso┼úeasc├ú pe tat├úl s├úu la predicile itinerante ale acestuia, nutrind un veritabil respect fa┼ú├ú de el ┼či descriind moartea acestuia ca un eveniment crucial din via┼úa sa, survenit c├ónd avea doar 11 ani. Mo┼čtenind averea acestuia, se ├«nscrie la mai multe ┼čcoli, precum Ebor, Malvern sau Tonbridge, dar nu a reu┼čit s├ú se integreze ├«n niciun colectiv, fiind exmatriculat sau renun┼ú├ónd. ├Äncep s├ú-i creasc├ú ├«ndoielile cu privire la cre┼čtinism ┼či adev├úrul Bibliei ┼či ajunge s├ú nege toate regulile morale ├«nv├ú┼úate ├«n copil├úrie. Adopt├ú un comportament sexual extrem de libertin, care va fi justificat prin importan┼úa ocult├ú a actului erotic, de altfel parte fundamental a magiei practicate de Crowley. ├Än 1895 Crowley, care ├«┼či ├«nsu┼če┼čte prenumele de Aleister, se ├«nscrie la Trinity College, Cambridge, unde studiaz├ú filozofia ┼či literatura, dar preocup├úrile sau au un grad de varietate mult mai mare. Este un alpinist promi┼ú├útor, domin├ú clubul de ┼čah ┼či scrie poezie (Aceldama, White Stains) pe care o public├ú ├«n str├úin├útate din cauza cenzurii britanice asupra versurilor foarte deocheateÔÇŽDe asemenea are o via┼ú├ú sexual├ú ┼či mistic├ú foarte activ├ú, neput├ónd niciodat├ú s├ú fac├ú vreo distinc┼úie ├«ntre cele dou├ú aspect ale devenirii sale. Ocultismul, alchimia ┼či magia se transform├ú ├«ntr-o preocupare constant├ú dup├ú 1896, c├ónd are o prim├ú experien┼ú├ú revealatoare, pus├ú de c├útre un biograf de-al s├úu pe seama unei prime rela┼úii homosexuale care i-ar fi creat un contact cu o zeitate imanent├ú.

c2 1 jpg jpeg

ÔÇťMagia este ┼čtiin┼úa de a produce schimbarea conform propriei voin┼úe.ÔÇŁ

├Än 1898 Crowley este ini┼úiat ├«n societatea ezoteric├ú Order of the Golden Dawn, care ├«l avea ca membru ┼či pe poetul W. Butler Yeats, chiar de c├útre patronul ei spiritual, Samuel Mathers, ├«n cadrul unei ceremonii la Londra. ├Ä┼či ia numele mistic de Frater Perdurado, ÔÇťcel care va rezista p├ón├ú la sf├ór┼čitÔÇŁ. ├Än apartamentul s├úu luxos din Chancery Lane ├«┼či amenajeaz├ú dou├ú camera speciale, una pentru magie alb├ú, cealalt├ú pentru magie neagr├ú. ├Ämpreun├ú cu un asociat, Allan Bennett, ├«nva┼ú├ú folosirea ritual├ú a drogurilor. Dup├ú plecarea lui Bennet ├«n Sri Lanka, Crowley achizi┼úioneaz├ú Boleskine House ├«n Foyers, Sco┼úia, pentru a s├úv├ór┼či unul dintre cele mai puternice acte de magie, bazat pe Cartea lui Abramelin, act ce avea ca scop contactul cu ├«ngerul p├úzitor ┼či f├úcea uz de invoca┼úii ale prin┼úilor infernului. Crowley nu izbute┼čte s├ú duc├ú la bun sf├ór┼čit ritualul care se asem├úna ├«ntruc├ótva cu asceza ┼či rug├úciunea monastic├ú. Ca urmare a disputelor din cadrul ordinului, magicianul pactizeaz├ú cu Mathers care ├«l ini┼úiaz├ú ├«n treapta superioar├ú a cunoa┼čterii ezoterice.

Aleister c├úl├útore┼čte ├«ntre 1900 ┼či 1903 prin Mexic, India ┼či Paris, particip├ú la expedi┼úii ├«n mun┼úi ┼či se familiarizeaz├ú cu diverse practici yoga, pretinz├ónd c├ú ar fi atins starea de dhyana, ├«n care cel care mediteaz├ú devine unul cu obiectul medita┼úiei. Se c├ús├útore┼čte ├«n 1903 cu Rose Kelly, sora bunului s├úu prieten Gerald Kelly, la r├óndul s├úu prieten cu W. Somerset Maugham, autorul romanului The Magician, care ├«l are pe Crowley ca model al protagonistului.

ÔÇťVei face ceea ce vei dori.ÔÇŁ

├Än 1904 c├úl├útore┼čte cu so┼úia sa ├«n Egipt. Rose, care este ├«ns├úrcinat├ú, are frecvent accese de delir, ├«n care tot ├«i repet├ú lui Crowley c├ú ÔÇťei ├«l a┼čteapt├úÔÇŁ, f├úr├ú s├ú men┼úioneze cine sunt ei. ├Än timpul unei invoca┼úii a zeului egiptean Toth secretul se dezv├úluie:ei sunt Horus ┼či un mesager. Rose ├«┼či continu├ú delirul ┼či ├«l ghideaz├ú pe so┼úul ei c├útre o stel├ú funerar├ú dintr-un muzeu din Cairo, exponat cu num├úrul 666ÔÇŽEvident c├ú el a v├úzut ├«nt├ómplarea ca pe un semn, mai ales c├ú tot Rose ├«l informeaz├ú c├ú ÔÇťa sosit echinoc┼úiul zeilorÔÇŁ. Crowley ├«ncepe s├ú aud├ú o voce interioar├ú care se proclam├ú divinitatea Aiwass, a c├úrei natur├ú el nu a ├«n┼úeles-o niciodat├ú (s├ú fi fost subcon┼čtientul?), ce ├«i dicteaz├ú vreme de trei zile ceea ce va deveni Cartea Legii. Ea se bazeaz├ú pe o moral├ú simpl├ú:absolutizarea dorintei personale. Zeii ├«l informeaz├ú pe Crowley c├ú se contureaz├ú o nou├ú er├ú, un nou Aeon, iar el a fost ales ca profet. Totu┼či Crowley, el ├«nsu┼či contrariat de ciud├ú┼úenia experien┼úei, ignor├ú instruc┼úiunile de a sustrage stela din muzeu ┼či a traduce cartea ├«n toate limbile p├úm├óntului. ├Än schimb, trimite doar c├óteva exemplare unor prieteni oculti┼čti.

Pasiunea pentru alpinism nu o las├ú la o parte, ├«ntruc├ót ├«n 1905 pleac├ú ├«n Himalaya. Dup├ú expedi┼úie se ocup├ú exclusiv de magie, mai precia de Goetia, o practic├ú ce presupune invoc├úri de demoni ┼či ├«ngeri popularizat├ú printr-un curs de magie din secolul al 17-lea, The Lesser Key of Solomon. ├Än portul Kobe din japonia are o viziune pe care o interpreteaz├ú drept accederea pe cea de-a treia trept├ú din Order of the Golden dawn. ├Ämpreun├ú cu Cecil Jones practic├ú diferite ritualuri, unele chiar inventate de el, cum ar fi liturghia ├«n versuri supranumit├ú Liber Pyramidos. Crowley sus┼úine c├ú uniunea cu substan┼úa divin├ú (Samadhi) s-a produs ┼či c├ú ├«ngerul p├úzitor s-a revelat. Opera┼úia Abramelin este deci des├úv├ór┼čit├ú. Colec┼úia sa de c├úr┼úi sfinte ale noii religii care va fi Thelema se ├«mbog├ú┼úe┼čte ca rezutat al inspira┼úiei lui Aiwass cu Liber VII┼či Liber Cordis Cincti Serpente. ├Änfiin┼úeaz├ú Ordinul Argenteum Astrum, precum ┼či jurnalul occult Echinoc┼úiul. De Rose, care suferea de alcoholism, divor┼úeaz├ú.

ÔÇťNu m-am mul┼úumit s├ú cred ├«ntr-un diavol personal ┼či s├ú-l slujesc. Am vrut s├ú-l ├«nt├ólnesc personal ┼či s├ú-i devin ori st├úp├ón, ori sclav.ÔÇŁ

Crowley este din 1912 membru marcant al Ordo Templis Orientis, mare maestru ├«n al 10-lea grad. Ordinul era modelat dup├ú structura masonic├ú ┼či se voia o organiza┼úie interna┼úional├ú care s├ú ofere o religie universal fondat├ú pe o sintez├ú a cunoa┼čterii despre univers exprimat├ú simplu, dar simbolic. Totodat├ú doctrina permite fiec├úrui om s├ú-┼či reveleze destinul, s├ú descopere calit├ú┼úile morale ┼či intelectuale care l-ar ajuta s├ú-l ├«mplineasc├ú ┼či s├ú dob├óndeasc├ú o arm├ú ne├«nchipuit de puternic├ú ce i-ar servi la dezvoltarea oric├úrei facult├ú┼úiÔÇŽEste vorba de fapt despre esen┼úa religiei Thelema a lui Crowley, care a introdus magia homosexual├ú ├«n practicile OTO ca o formul├ú eficace de transcedere a cunoa┼čterii comune. Experiment├úrile stranii ale lui Crowley continua ├«n Rusia, unde ├«┼či exploreaz├ú sado-masochismul ┼či scrie dou├ú dintre cele mai faimoase lucr├úri ale sale:Imn c├útre Pan ┼či misa gnostic├ú Ecclesiae Gnosticae Catholicae Canon Missae. C├ót a stat ├«n SUA ┼či-a exersat atribu┼úiile de magister templi, interpret├ónd fiecare fenomen ca o comunicare privat├ú ├«ntre divinitate ┼či sufletul s├úu. Se folose┼čte de diferite femei ca de catalizatori ai ini┼úierii sale mistice, se autointituleaz├ú Magul, consum├ú oxid de metial care ├«i provoac├ú o halucina┼úie care va fi folosit├ú mai t├órziu ca parte a concep┼úiei sale cosmologice, cocheteaz├ú cu astrologia, are viziuni din vie┼úile anterioare ┼čiÔÇŽcrucific├ú broa┼čte pentru a reitera via┼úa lui Iisus. ├Än cartea sa din 2002, Secret Agent 666:Aleister Crowley, British Intelligence and the Occult, Robert Spence sus┼úine c├ú Aleister ar fi putut lucra ca spion pentru serviciile britanice ├«n descursul multelor sale c├úl├útorii, ba chiar ar fi avut misiunea de a aduna date despre re┼úeaua informa┼úional├ú german├ú, activi┼čtii independen┼úi irlandezi ┼či a le compromite ac┼úiunile printr-o propaganda aberant├ú. Ca agent provocator, ar fi avut un rol ├«n scufundarea transatlanticului Lusitania, ├«mping├ónd SUA spre r├úzboi.

├Än absen┼úa voin┼úei toat├ú colec┼úia de virtu┼úi ┼či talente nu are niciun rostÔÇŁ.

├Än 1920, ├«mpreun├ú cu perechea sa, Leah Hirsig, pe care a supranumit-o Femeia Stacojie, aluzie la consoarta Fiarei din Apocalips├ú, fondeaz├ú Aba┼úia Thelema ├«n Cefalu (Palermo), Sicilia. Numele este preluat de la Rabelais, care denume┼čte ├«n Gargantua ┼či Pantagruel un soi de antim├ún├ústire ├«n care nu mai sunt valabile niciun fel de norme morale. Utopia lui Crowley se voia o ┼čcoal├ú de magie, Collegium ad Spiritum Sanctum, la care se studiau sistemul s├úu teologic, se practica yoga, se adora Soarele ┼či se f├úceau ┼či treburi domestice. Scopul suprem era ca studen┼úii s├ú se dedice descoperirii ┼či manifest├úrii adev├úratei voin┼úe. Crowley este expulzat din Sicilia de c├útre fasci┼čtii lui Mussolini. Dup├ú experimentul de aici, Crowley c├úl├útore┼čte prin Europa, ajung├ónd la Lisabona unde se ├«nt├ólne┼čte cu poetul Fernando Pessoa, care ├«i traduce Imnul lui Pan ├«n portughez├ú. Tot cu ajutorul poetului, ├«┼či ├«nsceneaz├ú moartea disp├úr├ónd ├«ntr-un loc st├óncos numit Gura Iadului, dup├ú care reapare ├«n Berlin la trei s├úpt├úm├óni. ├Ä┼či risipe┼čte restul de avere la procesul cu scriitoarea Nina Hamnett, care l-a acuzat de practicarea magiei negre ├«n 1932 ├«n cartea Laughing Torso. Judec├útorul declar├ú c├ú ÔÇťnu a mai auzit niciodat├ú fapte at├ót de ├«nsp├úim├ónt├útoare, oribile, blasfemiatoare ┼či abominabile ca acelea s├úv├ór┼čite de omul (Crowley) care se descrie drept cel mai mare poet ├«n via┼ú├úÔÇŁ. ├Än timpul celui de-al doilea r├úzboi mondial magicianul are leg├úturi cu Ian Fleming, creatorul lui James Bond, care ├«i controleaz├ú activitatea de informare sau dezinformare a Germaniei. ├Än 1944 Crowley ├«ntreprinde ceea ce el consider├ú a fi succesul s├úu major, anume publicarea C├úr┼úii lui Toth, care ├«i aduce 1500 de lire ├«n mai pu┼úin de trei luni. Moare pe 1 decembrie 1972, din cauza unei infec┼úii respiratorii, dup├ú ce devenise dependent de heroin├ú. La 24 de ore, moare ┼či doctorul s├úu, circul├ónd zvonul c├ú Alick l-ar fi blestematÔÇŽ

ÔÇťSe ├«nt├ómpl├ú c├ú tot ce exist├ú pe planeta asta este ira┼úional. Nu este ┼či nici nu poate fi vreo conexiune cauzal├ú ├«ntre lucruri. Cunoa┼čterea este de fapt limitat├ú la experien┼ú├ú. Legile naturii sunt, dup├ú cum spunea Kant, legile min┼úii noastre ┼či, dup├ú cum spunea Huxley, generaliz├úri ale faptelor observate. Nu exist├ú niciun argument ├«n defavoarea magiei ceremoniale, nu po┼úi s├ú spui c├ú este absurd s├ú provoci o furtun├ú b├út├ónd ├«ntr-o tob├ú, nici chiar dac├ú faci experimentul ┼či consta┼úi c├ú nu a func┼úionat. Este ca ┼či cum, av├ónd la dispozi┼úie p├ónze ┼či vopsea, te-ai pl├ónge c├ú nu ai produs un Rembrandt.ÔÇŁ

Bibliografie:

Booth, Martin A Magick Life. The Life of Aleister Crowley, London, 2000;

Sutin, Lawrence:Do What Thou Wilt:A Life of Aleister Crowley, New York, 2000;

Symond, John:The Beast 666:The Life of Aleister Crowley, London, 1997.