Adev─âratul Don Juan jpeg

Adev─âratul Don Juan

Cine a fost originalul Don Juan? Tradi╚Ťiile leag─â mitul seduc─âtorului-tip de Spania. Percep╚Ťia Europei asupra Spaniei, ├«nc─â de la na╚Öterea legendei lui Don Juan (├«n secolul al XVII-lea), a fost una a declinului ╚Öi decaden╚Ťei. ├Än acest context, rivalii, dar ╚Öi victimele Spaniei au g─âsit o satisfac╚Ťie r─âzbun─âtoare ├«n promovarea imaginilor negative ale du╚Ömanului.

Din aceast─â perspectiv─â, societatea spaniol─â p─ârea ├«nchis─â, dominat─â de obiceiuri primitive ╚Öi foarte multe tabuuri. Spre nefericirea spaniolilor, aceste p─âcate au fost, ├«nc─â de atunci, capsulate ├«n ni╚Öte cuvinte care au trecut ├«n lexicul interna╚Ťional:siesta╚Öi, ├«n special, macho.

Sindromul ÔÇŁmachoÔÇŁ ne duce cu g├óndul la imaginea seniorului andaluz arogant din picturile lui Goya. ├Än spatele cuv├óntului stau exploatarea femeilor, un stil de via╚Ť─â dominat de indolen╚Ť─â ╚Öi consum ostentativ. De partea cealalt─â, spaniolii au g─âsit diferite ├«n╚Ťelesuri pentru mitul lui Don Juan. Adjectivul donjuanesconu e folosit numai ├«n sens negativ, pentru condamnarea unei sexualit─â╚Ťi exacerbate, ci poate fi utilizat pentru a l─âuda curajul, perseveren╚Ťa. Mai presus de toate, termenul aminte╚Öte de individualitatea mult l─âudat─â a spaniolilor, de dreptul lor incontestabil de a protesta, de capacitatea lor de a se opune oric─âror reguli, oric─ârui destin. Astfel, de ambele p─âr╚Ťi, povestea lui Don Juan are func╚Ťia tipic─â tuturor miturilor culturale:producerea unui model din haosul realit─â╚Ťii.

Cel pu╚Ťin p├ón─â la dezvoltarea feminismului modern, legendarul Don Juan reprezenta un tip de erou subversiv. Cine a fost modelul pentru imaginea clasic─â a lui Don Juan? Candidatul preferat al clasicilor din epoca de aur a literaturii spaniole, unul din favori╚Ťii regelui Filip al IV-lea, Don Juan de Tassis y Peralta.

Don Juan de Tassis y Peralta, Conte de Villamedianaera un nobil bogat ╚Öi carismatic, dar ╚Öi un cunoscut poet, care se bucura de reputa╚Ťia de a fi unul dintre liberalii de la curtea lui Filip al III-lea. Dramaturgul Gabriel Tellez, un preot care scria sub pseudonimul 'Tirso de Molina', a tr─âit ├«n Madridul acelor ani;el este autorul unei drame numite El Burlador de Sevilla y Convidado de Piedra, prin care Don Juan Tenorio├«╚Öi face debutul pe scena istoriei. Piesa lui Tirso este prima relatare scris─â a legendei lui Don Juan. Exper╚Ťii nu s-au pus de acord cu privire la anul ├«n care a fost scris─â piesa, dar exist─â date ce sugereaz─â c─â piesa a fost jucat─â pentru prima oar─â la Lisabona, ├«n 1619.

'Quien tal hace, que tal pague'

Subiectul piesei lui Tirso este, pentru vremea respectiv─â, ╚Öocant. Acesta urm─âer╚Öte aventurile unui mo╚Öier andaluzian care-╚Öi petrece timpul f─âc├óndu-╚Öi planuri (╚Öi duc├óndu-le p├ón─â la cap─ât) de dezvirginare a femeilor, av├ónd grij─â s─â nu fie prins ╚Öi pedepsit. Don Juan este simbolul egoismului b─ârbatului care caut─â s─â justifice (nu s─â scuze) toate excesele f─âc├ónd referire la subiectivitatea sa transcendent─â. Onoarea sa st─â ├«n tr─âdarea constant─â, puterea lui ├«n exploatarea femeilor. El este, din toate punctele de vederea, imaginea invers─â a standardelor de comportament considerate normale ├«n societ─â╚Ťile occidentale. Desf─â╚Öurarea piesei ia forma unei v─ân─âtori, regele ╚Öi victimele lui Don Juan ├«ncerc├ónd s─â-l g─âseasc─â. ├Äntr-un final, una dintre victime reu╚Öe╚Öte:fantoma lui Don Gonzalo, tat─âl uneia dintre fetele seduse de Don Juan, joac─â rolul pedepsei divine ÔÇô ├«n ultima scen─â, acesta ├«╚Öi t─âr├ó╚Öte uciga╚Öul, pe Don Juan, ├«n iad, unde acesta ÔÇô prea t├órziu ÔÇô se roag─â pentru m├óntuire. Concluzia este ├«ns─â clar─â:'Quien tal hace, que tal pague'.

128898 004 D3AA9A74 jpg jpeg

Dac─â piesa a fost ├«ntr-adev─âr scris─â ├«n acei ani, iar Contele de Villamediana inspira╚Ťia, Tirso trebuie s─â fi avu un extraordinar sim╚Ť al premoni╚Ťiei. Pe 21 august 1622, contele a fost asasinat ├«n circumstan╚Ťe dramatice. ├Än acea sear─â de august, aflat ├«n apropierea locuin╚Ťei sale, Tarsis a fost ucis de o s─âgeat─â tras─â de la mic─â distan╚Ť─â de un necunoscut. Asasinul a reu╚Öit s─â fug─â ╚Öi nu a fost prins. Conform tradi╚Ťiilor spaniole, modul ├«n care cineva moare spune multe despre modul ├«n care a tr─âit. Motivele pentru uciderea lui Villamediana nu vor fi niciodat─â cunoscute precis, dar suspec╚Ťi exist─â destui. Mul╚Ťi de la curte aveau de ├«mp─âr╚Ťit ceva cu Contele, inclusiv unii dintre cei mai puternici oameni din Spania. Ba mai mult, la momentul respectiv, au existat zvonuri potrivit c─ârora motivul pentru dispari╚Ťia de succes a uciga╚Öului a fost c─â ├«nsu╚Öi regele fusese implicat ├«n asasinat. Cu c├óteva luni ├«nainte, ├«n timpul festivit─â╚Ťilor de prim─âvare ale Cur╚Ťii regale, a izbucnit un incendiu, iar martorii oculari au relatat c─â, ├«n mijlocul confuziei iscate, Villamediana a fost cel care a dus-o pe Regina Isabela ├«ntr-un loc sigur, ╚Öi nu so╚Ťul ei. C├óteva s─âpt─âm├óni mai t├órziu, la unul dintre turnirurile organizate la Madrid, Tarssis a ap─ârut cu un nou motto:Mis Amores Son Reales(Iubirile mele sunt regale), aparent o insult─â calculat─â la adresa regelui. Acest act public de lesmajestate ar fi exacerbat sentimentul de tr─âdare a prieteniei regelui ╚Öi de atac la adresa onoarei regale, cer├ónd astfel eliminarea contelui.

Sursa:www.historytoday.com