Ziua de 15 martie, s─ârb─âtoare na╚Ťional─â maghiar─â sau precursor al declan╚Ö─ârii atrocita╚Ťilor rom├óno maghiare? jpeg

Ziua de 15 martie, s─ârb─âtoare na╚Ťional─â maghiar─â sau precursor al declan╚Ö─ârii atrocita╚Ťilor rom├óno-maghiare?

Anul revolu╚Ťionar 1848 a ridicat la lupt─â toate popoarele Europei, inclusiv pe maghiari ╚Öi pe rom├óni. Revolu╚Ťia Maghiar─â din 1848 a fost un eveniment determinant al istoriei Ungariei din epoca modern─â, considerat─â ca unul din fundamentele identit─â╚Ťii na╚Ťionale a poporului ungar. Astfel, data de 15 martie este una din cele trei s─ârb─âtori na╚Ťionale ale Ungariei.

Revolu╚Ťia a ├«nceput pe 15 martie 1848, cu evenimente s├óngeroase ├«n Pesta ╚Öi Buda (demonstra╚Ťii ├«n mas─â care l-au for╚Ťat pe guvernatorul imperial s─â accepte toate cele cele 12 puncte ale actului revolu╚Ťiei ÔÇô printre care se cere desfiin┼úarea iob─âgiei ┼či egalitatea ├«n drepturi pentru to┼úi cet─â┼úenii, f─âr─â deosebire de na┼úionalitate ┼či religie), urmate de diverse r─âscoale ├«n ╚Ťar─â, care au permis reformi╚Ötilor maghiari s─â formeze noul guvern condus de primul ministru Lajos Batthy├íny. Acesta a adoptat o serie de reforme, cunoscute sub numele de Legile din Aprilie, care au creat un sistem politic democratic ├«n Ungaria. Acesta este probabil ╚Öi motivul pentru care mul┼úi din liderii ┼či participan┼úii s─âi, incluz├óndu-i pe Lajos Kossuth, Istv├ín Sz├ęchenyi, S├índor Pet┼Ĺfi, J├│zsef Bem, fac parte din cele mai respectate personalit─â┼úi din Istoria Ungariei. 

Nu este cazul s─â continu─âm cu etapele Revolu╚Ťiei Maghiare, ci ne intereseaz─â mai ales rela╚Ťiile cu popula╚Ťia rom├óneasc─â din Ardeal. La ├«nceputul Revolu╚Ťiei toate minorit─â╚Ťile au considerat c─â revolu╚Ťia va aduce drepturi egale pentru toat─â lumea, doar c─â noul guvern ungar, oric├ót de liberal ╚Öi democrat era ├«n m─âsurile luate, nu a considerat de luat ├«n seam─â dorin╚Ťele minorit─â╚Ťilor. Ba chiar mai mult, a considerat c─â regiunile care au orice alt─â opinie fa╚Ť─â cea revolu╚Ťionar─â de la Budapesta ar trebui pacificat─â cu arma. Astfel ├«n iunie 1848 ├«ncepe asediul Timi╚Öoarei.

Ce au f─âcut rom├ónii din Transilvania? Rom├ónii s-au opus revolu┼úiei maghiare deoarece guvernul revolu┼úionar a decis unirea Transilvaniei cu Ungaria ┼či mai ales, pentru c─â nu a adoptat o politic─â democratic─â fa┼ú─â de celelalte etnii care tr─âiau ├«n regiune. Lipsa unui program coerent de recunoa┼čtere a minorit─â┼úilor na┼úionale ├«n noua Ungarie a determinat reac┼úia rom├ónilor. V─âz├ónd ce se petrece ├«n Timi╚Öoara ╚Öi mai ales dup─â ce Dieta de la Budapesta a respins cererile formulate la Blaj ├«n 13-15 mai 1848, rom├ónii din Transilvania, condu╚Öi de Avram Iancu, au decis schimbarea conducerii maghiare din zonele controlate de rom├óni ÔÇô ├«n special mun╚Ťii Apuseni. Rom├ónii s-au organizat dup─â principiile autoguvern─ârii si ┼či-au ├«narmat propria armat─â. Privind ├«n general, f─âr─â a ├«n╚Ťelege particularit─â╚Ťile acestor locuri, rom├ónii au f─âcut contrarevolu┼úie, deoarece au fost instrumentul vechii guvern─âri absolutiste austriece ├«mpotriva revolu┼úiei maghiare democratice. Totu╚Öi trebuie avute ├«n vedere dou─â lucruri importante: antipatia dintre rom├óni ╚Öi unguri ├«n Transilvania din cauza lipsei drepturilor vreme de sute de ani era o realitate, precum tot o realitate era ╚Öi abilitatea austriecilor de a manevra aceast─â ├«ndoial─â ├«n favoarea lor. Austriecii, afla╚Ťi la ananghie, le-au promis rom├ónilor ceea ce le refuzau ungurii: recunoa┼čterea na┼úiunii rom├óne ca na┼úiune politic─â. Ba mai mult, au cochetat cu ideea transform─ârii Imperiului Habsburgic ├«ntr-o confedera┼úie dup─â modelul american sau elve┼úian, ├«n care Transilvania, administrat─â de rom├óni, urma s─â formeze nucleul unui regat dacic sub coroana austriac─â. Din acest motiv rom├ónii au rezistat ├«mpotriva armatei revolu┼úionare maghiare ├«n Mun┼úii Apuseni sub conducerea lui Avram Iancu.

Un c─âl─âtor str─âin prin Transilvania acelor momente cumplite, Eugen Pujade, consul al Fran┼úei la Bucure┼čti, ├«ntre 1849 ┼či 1854, poveste╚Öte cum a receptat comandantul trupelor ruse, cele venite s─â ├«i ajute pe austrieci s─â fac─â fa╚Ť─â insurec╚Ťiei maghiare. Vorbind despre Transilvania ┼či despre campania pe care o f─âcuse aici, generalul rus  Luders spunea: ÔÇ×o ur─â profund─â domne┼čte ├«ntre austrieci ┼či unguri, iar ace┼čtia (maghiarii n.r.) din urm─â sunt detesta┼úi deopotriv─â de toate rasele care tr─âiesc pe teritoriul Ungariei, saxoni, s├órbi, croa┼úi, rom├óni. Ace┼čtia (rom├ónii n.r.) mai cu seam─â sunt ├«n stare de paria ┼či formeaz─â ├«n Transilvania popula┼úia cea mai nenorocit─â.ÔÇŁ  Ba mai mult chiar, trupele generalului rus captureaz─â ni╚Öte curieri care duceau scrisori c─âtre Avram Iancu de la Lajos Kossuth (n.r. lider revolu┼úionar maghiar, guvernator de facto al Ungariei ├«n timpul Revolu┼úiei din 1848 - 1849) ├«n care spunea c─â liderul maghiar regreta c─â nu au recunoscut drepturile rom├ónilor.

Avram Iancu  jpg jpeg

Dac─â lucrurile au fost confuze ├«n prim─âvara ╚Öi vara lui 1848 cu privire la rela╚Ťiile dintre revolu╚Ťionarii maghiari ╚Öi rom├óni, c├ónd cererile rom├ónilor sunt recunoscute de coroana austriac─â, ace╚Ötia se aliaz─â cu Austria. Acest fapt face s─â se instaureze haosul ├«n Transilvania cu tot felul de abuzuri at├ót din martea maghiarilor, c├ót ╚Öi a rom├ónilor cu mii de mor╚Ťi nevinova╚Ťi de ambele p─âr╚Ťi. Anul 1849 este unul de trist─â amintire pentru toat─â zon─â ╚Öi ar putea sem─âna cu evenimentele din Bosnia dup─â 1990.  

Un exemplu ar fi un raport realizat ├«n noiembrie 1849, dup─â ├«nfr├óngerea revolu┼úiei maghiare cu ajutorul ru┼čilor, de c─âtre episcopul catolic de Alba Iulia care ├«l informa pe superiorul s─âu, arhiepiscopul de Esztergom, despre evenimentele din Transilvania ┼či starea Bisericii Rom├óne Unite (Arhiva prima┼úial─â din Esztergom, Ungaria, Scit. Cat. D. Erd├ęly). Episcopul a fost echidistant. A ar─âtat starea jalnic─â a Bisericii rom├óne┼čti, unii preo┼úi au fost sp├ónzura┼úi de unguri, al┼úii s-au refugiat. At├ót ungurii, c├ót ┼či rom├ónii au jefuit veniturile Episcopiei de Alba Iulia. Poveste┼čte apoi ce au f─âcut rom├ónii. De exemplu ├«n Zlatna a fost pr─âp─âd. Rom├ónii au ars casa parohial─â ┼či gimnaziul, au ucis mul┼úi unguri, pe al┼úii i-au jefuit. Din 1.170 de unguri au mai r─âmas doar 500! Chiar dac─â Iancu a cerut ├«n repetate r├ónduri mo┼úilor s─âi s─â nu ucid─â civili ├«n timpul luptelor ╚Öi a solicitat comandan┼úilor din subordine s─â-i ├«ndemne pe civili s─â se refugieze ├«n biserici pentru a fi proteja┼úi pe durata desf─â┼čur─ârii unor opera┼úii militare ├«n satele lor, au fost si abuzuri. De asemenea trupele maghiare au tras ├«n repetate r├ónduri ├«n biserici cu tunul, produc├ónd inclusiv victime nevinovate.

P├ón─â ├«n prezent nu au fost analizate toate documentele acestui episod trist din istoria Transilvaniei. Au murit inutil oameni de ambele p─âr╚Ťi, chiar dac─â spiritul multiculturalit─â╚Ťii s-a exprimat chiar ╚Öi ├«n acele momente cumplite ╚Öi poate din el am avea mai mult de ├«nv─â╚Ťat. De exemplu iubita lui Avram Iancu era unguroaic─â ╚Öi de mai multe ori l-a salvat pe acesta, d├óndu-i de veste despre diverse mi╚Öc─âri de trupe.

F─âr─â Avram Iancu Revolu╚Ťia din 1848 din Transilvania nu exist─â pentru rom├óni, cu toate acestea el este v─âzut, de maghiari, ca unul din artizanii e╚Öecului Revolutiei ungare. Cred c─â momentul revolu╚Ťionar 1848 ar trebui v─âzut ├«n complexitatea lui ╚Öi anume o r─âbufnire a tuturor popoarelor asupra tiraniei ╚Öi absolutismului. Canalizarea ├«ntr-o direc╚Ťie sau ├«n alta nu face dec├ót s─â deschid─â ni╚Öte r─âni groaznice ╚Öi s─â aprind─â ni╚Öte spirite care nu au leg─âtur─â cu valorile pentru care s-a murit atunci, ci doar cu lucrurile regretabile.

Revenind azi, la acest proiect legislativ, care este sensul lui? Ziua de 15 Martie are o semnificatie pentru maghiari, foarte bine! Ei privesc la ce este bun din acest eveniment! Pentru rom├óni 15 Martie aduce ├«n discu╚Ťie un eveniment dur, care ne pune ├«n opozi╚Ťie. Oare nu ne dorim s─â promov─âm acum, ├«n Rom├ónia secoului XXI, multiculturialitatea? Sau interesul ar fi s─â ob╚Ťinem o enclavizare a comunit─â╚Ťii maghiare din Rom├ónia, f─âc├ónd apel la un moment dureros? Haide╚Ťi s─â l─âs─âm ├«n urm─â lucrurile care ne separ─â ╚Öi s─â apel─âm, exclusiv, la acele aspecte care ne unesc ╚Öi ne aduc la aceea╚Öi mas─â, pe noi rom├ónii, maghiarii, germanii, italienii, grecii ╚Öi pe to╚Ťi ceilal╚Ťi.