Ziduri de Frontieră în Istorie   unde ar fi zidul promis de Donald Trump jpeg

Ziduri de Frontieră în Istorie - unde ar fi zidul promis de Donald Trump

├Än istorie, nu doar cet─â┼úile erau protejate de ziduri, ci ┼či grani┼úele unor ┼ú─âri erau ├«mprejmuite. Zidurile erau construite pentru sporirea securit─â┼úii ┼či limitarea imigra┼úiei ilegale, a traficului de persoane ┼či a contrabandei. Nu vorbim de simple bariere de grani┼úe care presupun simple garduri cu s├órm─â ghimpat─â, ci de ziduri la propriu (acele ├«nt─âriri construite din c─âr─âmizi si blocuri de piatra). Unele ziduri au creat controverse,  au dep─â┼čit recorduri ┼či chiar au func┼úionat eficient o perioad─â ├«ndelungat─â de timp.Se raporteaz─â c─â numai ├«n anii 2000-2016, ├«n plin─â epoc─â a globaliz─ârii ce ar presupune circula┼úie liber─â, s-au construit cele mai multe bariere de frontiere postbelice, cele mai multe ├«n Orient pentru a stopa imigra┼úia ilegal─â, traficul de droguri, atacurile teroriste (Pakistan-Afghanistan, Turkmen-Uzbekistan, Indo-Bangladesh/Kashmir, Coreea de Nord-Coreea de Sud, China-Coreea de Nord, Irak-Arabia Saudit─â), ├«n America Latin─â (Argentina-Paraguay), Africa (Botswana-Zimbawe, Egipt-Gaza), dar ┼či ├«n Europa Central─â ┼či Balcanic─â (Slovenia, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Grecia) pentru a stopa imigra┼úia ilegal─â provenit─â din lumea musulman─â sau agresiunea Rusiei (Ucraina-Rusia).

1. Marele Zid Chinezesc

Anul 221 i.en.-China de azi în timpul dinastiei Qin:

├Ämp─âratul Chinei, Qin Shi Huangdi, domnea cu o m├óna de fier. Cl─âdise un mare imperiu unificat din mai multe state. Pentru a-┼či centraliza puterea ┼či a preveni r─âscoalele lorzilor feudali, a ordonat distrugerea zidurilor ce desp─âr┼úeau fostele state.

Dar o mare amenin┼úare venea din afar─â, din nord:popula┼úia Xiongnu, o confedera┼úie de nomazi ce tr─âiau ├«n stepele Asiei. Erau buni c─âl─âre┼úi ┼či jefuitori eficien┼úi. Pentru a preveni jafurile, ├«mp─âratul Shi Huangdi a ordonat construirea unui zid care s─â conecteze fortifica┼úiile din frontier─â Nordic─â a imperiului. O for┼ú─â larg─â de muncitori a fost mobilizat─â ┼či cantit─â┼úi uria┼če de materiale au fost transportate. Blocuri de pietre erau extrase din mun┼úi ┼či p─âm├óntul era b─ât─âtorit. Nu se ┼čtie exact num─ârul, dar se estimeaz─â c─â sute de mii de muncitori extenua┼úi, fl─âm├ónzi, bolnavi ┼či-au g─âsit sf├ór┼čitul.

Zidul a fost renovat ┼či dup─â domnia ├«mp─âratului Qin, ├«n timpul dinastiei Han, ├«n timpul dinastiilor nordice, fiind extins pentru a se ap─âra de invadatorii nordici.

1 marele zid chinezesc jpg jpeg

├Än timpul dinastiei Ming, zidul a fost extins pentru ca China s─â se apere de invaziile mongolilor ┼či a popula┼úiei Manchu. Construc┼úiile au fost ├«ntrerupte ├«n cele din urm─â, dar ├«n timpul dinastiei Qing, zidul a fost folosit pentru a controla imigra┼úia. Marele Zid Chinezesc poate fi v─âzut din spa┼úiu, av├ónd 21 196 km lungime.

2.  Zidul lui Hadrian

Anul 122-Marea Britanie de azi, Imperiul Roman în timpul Dinastiei Antoninilor

 

├Än anul 122, ├«mp─âratul roman Hadrian a vizitat provincia roman─â Britania. De doi ani ├«ncoace se g├óndea cum s─â p─âstreze imperiul intact care era foarte extins, dar dificil de ap─ârat. ├Ä┼či dorea o constructive divin─â pentru a ┼úine deoparte invadatorii ÔÇťbarbariÔÇŁ Pic╚Ťi din nordul Britaniei (Sco╚Ťia de azi) ce n-a fost cucerit─â ┼či romanizat─â .

S-a decis s─â construiasc─â un zid lung de 80 de mile care s─â-i poarte numele, s─â separe lumea civilizat─â de cea barbar─â ┼či care s─â previn─â imigra┼úia ilegal─â ┼či jafurile. El ├«nsu┼či inspecta ┼čantierele.

2 zidul lui hadrian jpg jpeg

Construc┼úia a durat 6 ani ┼či a ├«nceput din est. Solda┼úii din legiunile romane ce ocupau Britania participau la construc┼úii. Blocuri din granitul local ┼či din piatr─â ┼či lemn erau folosite la construc┼úie. Zidul era fortificat cu turnuri ┼či mici fort─âre┼úe ┼či garnizoane de legiuni erau amplasate pentru a spori ap─ârarea.

Zidul a fost finisat ├«n anul 128. A fost abandonat 10 ani mai t├órziu, c├ónd noul ├«mp─ârat Antoninus Pius, a construit un alt zid numit ÔÇťZidul AntoninÔÇŁ de 160 km ├«n nord. ┼×i acesta a fost abandonat dup─â 18 ani.

3.  Zidul Berlinului

Anul 1961-Berlin, Germania de Est în timpul Războiului Rece

Pe 13 august 1961, pentru a stopa migra┼úia ├«n mas─â din sfera comunist─â c─âtre lumea liber─â, Primul Secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit al Germaniei, Walter Ulbricht, liderul Republicii Democrate Germane, a ini┼úiat construirea Zidului Berlinului lung de 155 km, separ├ónd Estul Berlinului de vestul Berlinului. Zidul de ciment includea turnuri de gard─â, s├órm─â ghimpat─â, ┼čan┼úuri. Era denumit Zidul Protectiv Anti-Fascist, c─âci propaganda Germaniei  Socialiste  zugr─âvea Germania de Vest ┼či statele NATO drept fasciste. Primarul Willy Brandt, ulterior  cancelarul Republicii Federale Germane, ├«l  califica drept ÔÇťZidul Ru┼činiiÔÇŁ c─âci punea restric┼úii asupra libert─â┼úii de mi┼čcare.

3 zidul berlinului jpg jpeg

Zidul era comus din barier─â interioar─â german─â, ce demarca grani┼úe dintre RDG ┼či RFG, ce simboliza ÔÇťCortina de FierÔÇŁ. ├Änainte de construirea zidului, 3, 5 milioane de est-germani au emigrat ├«n RFG. Dup─â construire, doar 5000 au ├«ncercat s─â scape, dintre care 136-200 au fost uci┼či.

Pre┼čedin┼úii Americii, John F. Kennedy ┼či Ronald Reagan ┼či-au exprimat dorin┼úa de reunficare a Germaniei ├«n vizitele lor la Berlin, strig─âtele lor ÔÇťIch bin ein Berliner" ┼či "Mr. Gorbachev, tear down this WallÔÇŁ ajung├ónd p├ón─â la urechile Moscovei.

În urma protestelor anti-comuniste din Europa de Est pe fondul colapsului Uniunii Sovietice, pe 9 noiembrie 1989, conducerea Germaniei de Est a permis cetăţenilor să viziteze Germania de Vest.

Demlarea Zidului ┼či dispari┼úia cortinei de fier a ├«nceput pe 3 octombrie 1990, Germania fiind reunificat─â dup─â 45 de ani de dezbinare ┼či R─âzboiul Rece fiind ├«ncheiat oficial ├«n Europa.

 4.  Zidul Israelian West Bank

Anul 2000-Israel în prezent

Zidul Israelian West Bank este o barier─â de separare ├«n ÔÇťWest BankÔÇŁ (Cisiordania, aflat ├«n dreptul r─âului Iordan) amplasat─â de-a lungul barierei verzi. Zidul Israelian a fost construit de autorit─â┼úile guvernamentale israeliene pentru a spori securitatea ┼či a stopa terorismul comis de fanatici palestinieni. Palestinienii i-au acuzat pe israelieni de segregare rasial─â pentru acest fapt.

Zidul are o lungime de 708 km, construc┼úia ├«ncep├ónd ├«n septembrie 2000. Pe parcursul construirii au fost raportate 73 de atentate sinuciga┼če ├«ntre 2000-2003, efectuate de terori┼čti palestinieni.

4  israeli barrier west bank jpg jpeg

Ini┼úial fiind o m─âsur─â de securitate temporar─â pentru o perioada de tensiuni, ├«n cele din urm─â, zidul a devenit linia de frontier dintre Israel ┼či Palestina.

Palestinienii acuz─â Israelul c─â de fapt ├«ncearc─â s─â anexeze teritoriul Palestinian ┼či submineaz─â negocierile de pace. Curtea Interna┼úional─â de Justi┼úie a constatat c─â barier─â ├«ncalc─â drepturile interna┼úionale, iar Adunarea General─â a Organiza┼úiei Na┼úiunilor Unite a adoptat o rezolu┼úie prin care a condamnat men┼úinerea barierei printr-un vot ├«n care au fost 150 de voturi pro, 6 contra ┼či 10 ab┼úineri.

├Än ciuda negocierilor de pace dintre Israel ┼či palestinieni din anii 1970 ├«ncoace, conflictele ┼či tensiunile se men┼úin ┼či ├«n ziua de ast─âzi.

  5.  Zidul lui Trump

2017-2020:frontiera   SUA-Mexic

Pe 16 iunie 2015, afaceristul Donald J. Trump ┼či-a anun┼úat candidatura din partea Partidului Republican la pre┼čedin┼úia Statelor Unite ale Americii ┼či printr-un discurs ┼úinut ├«n public, a promis m─âsuri radicale, printre care construirea unui zid de frontier─â dintre SUA ┼či Mexic pentru a limita imigra┼úia ilegal─â, traficul de persoane ┼či num─ârul de infrac┼úiuni. A promis de asemenea deport─âri masive de imigran┼úi ilegali mexicani ┼či musulmani pentru a stopa terorismul ┼či infrac┼úiunile.

Promisiunea electoral─â a agitat ├«ntreaga opinie public─â la nivel global, de┼či presa estimeaz─â c─â sunt 11 milioane de imigran┼úi ilegali stabili┼úi ├«n SUA.├Än mod incredibil, de┼či democra┼úii ┼či presa i-au criticat ideea lui Trump,   ├«nsu┼či contracandidatul democrat, Hilary Clinton, care sus┼úinea ridicarea de restric┼úii privind imigra┼úia, a votat pentru construirea barierei SUA-Mexic c├ónd era senator de New York.

Bariera are ├«n prezent 980 de km, fiind construit─â ├«n timpul mandatului pre┼čedintelui George W. Bush jr. Numai 2, 5 milioane de imigran┼úi ilegali au fost deporta┼úi ├«n timpul mandatului pre┼čedintelui Barack Obama, dep─â┼čind recordul la deport─âri ├«n toat─â istoria SUA.

5  trump wall  jpg jpeg

Majoritatea zvonurilor sus┼úineau c─â de fapt Trump dorea s─â ├«nt─âreasc─â barier─â care exist─â deja la frontierea dintre SUA ┼či Mexic prin suplimentarea for┼úelor defensive, a dronelor ┼či ├«nt─ârirea gardurilor.

├Äns─â Trump a sus┼úinut clar c─â va fi un zid la propriu,   construit  din ciment cu panouri prefabricate din beton, ├«nt─ârit cu bare de o┼úel . La un discurs ┼úinut ├«n California, a declarat clar c─â ÔÇť'It's going to be a big, fat, beautiful wall!ÔÇŁ (Va fi un Zid Mare, Gros ┼či Frumos!), iar la un interviu ┼úinut la CNN, a spus c─â Zidul va avea o singur─â intrare frumos amenajat─â prin care vor intra doar imigran┼úii mexicani legali ┼či ├«nregistra┼úi.

Pe 8 noiembrie 2016, candidatul republican a c├ó┼čtigat alegerile preziden┼úiale.

Construirea zidului ar putea costa 5-10 miliarde de dolari, de┼či Trump a precizat clar c─â nu guvernul american va pl─âti construirea, ci guvernul Mexicului. Pre┼čedintele Mexicului, Enrique Pe├▒a Nieto, refuz─â s─â pl─âteasc─â.

Zidul va avea 1000-2000 de mile lungime (3218 km) ┼či   30-45 de picioare ├«n─âl┼úime. Acesta ar putea fi construit pe durata primului mandat al lui Trump, dar foarte posibil chiar s─â fie finalizat din primul an.

R─âm├óne de v─âzut dac─â noul pre┼čedinte american Donald Trump se va ┼úine de promisiune ┼či cum vor evolua rela┼úiile dintre SUA ┼či Mexic.