Zece politici catastrofale ordonate de Nicolae Ceaușescu jpeg

Zece politici catastrofale ordonate de Nicolae Ceaușescu

Anul 1965 a fost marcat de accederea la putere ├«n Rom├ónia comunist─â a unui lider aproape necunoscut, dar care p─ârea deschis spre o colaborare cu Occidentul ╚Öi deschis spre nou. Mul╚Ťi istorici de ast─âzi scriu c─â a continuat politica de distan╚Ťare fa╚Ť─â de Moscova ╚Öi de liberalizare pe care a dus-o ╚Öi Gheorghe Gheorghiu-Dej dup─â 1960. Chiar dac─â a ajuns s─â fie definit drept Geniul Carpa╚Ťilor, cel ce se tr─âgea din localitatea Scornice╚Öti a luat decizii nefericite de este greu s─â le ierarhizezi ├«n func╚Ťie de impactul asupra popula╚Ťiei. Cum la mod─â sunt clasamentele, s─â ├«ncerc─âm totu╚Öi o list─â cu cele mai devastatoare zece decizii.

1. Plata for╚Ťat─â a datoriei externe ├«n valoare de 21 miliarde de dolari ai vremii, economiile duc├ónd la uzura moral─â a echipamentelor industriale ╚Öi a m─ârfurilor rom├óne╚Öti. Erau c─âutate ├«n special materiile prime ╚Öi ma╚Öinile ce erau fala regimului au ├«nceput s─â fie din ce ├«n ce mai pu╚Ťin cerute la export. Produc╚Ťia de tractoare ╚Öi de camioane a sc─âzut ╚Öi nici partenerii externi nu le mai doreau din cauz─â c─â erau modele prea vechi ╚Öi nici asigurarea cu piese de schimb nu era ├«ntre╚Ťinut─â sistematic.

Rom├ónia socialist─â a r─âmas un muzeu ├«n aer liber cu dotarea uzinelor mai veche de zece ani pentru c─â investi╚Ťiile au fost limitate din motive de economie. Ungaria n-a pl─âtit datoria extern─â ├«n acest mod absurd, ci a rulat sumele datorate str─âin─ât─â╚Ťii ╚Öi chiar a fost iertat─â dup─â 1989 de unele obliga╚Ťii. Mai mult. A reu╚Öit s─â atrag─â investi╚Ťii din lumea capitalist─â, ceea ce demonstreaz─â c─â a existat o conducere mult mai capabil─â ├«n raport cu cea de la Bucure╚Öti. 


88192 xl jpg jpeg

2. Copierea modelului asiatic de comunism, cultul personalit─â╚Ťii liderului ce ╚Ötie totul duc├ónd la costisitoare ╚Öi inutile manifest─âri publice. Se ajungea ├«n situa╚Ťia descris─â de c─âtre psihologul Gustave Le Bon ca ├«ntregul popor rom├ón s─â aib─â creierul conduc─âtorului, acesta fiind ancorat ├«n lumea lui Stalin, Mao ╚Öi Kim Ir-sen. Programele de televiziune, presa, cultura ╚Öi ╚Öcoala erau chemate s─â asigure sp─âlarea creierului oamenilor ├«n func╚Ťie de indica╚Ťiile de partid. Munca a dat roade ╚Öi peste decenii c├ónd se repet─â incon╚Ötient c─â ├«nainte de 1989 era lumea mai fericit─â.

3. Deteriorarea rela╚Ťiilor cu Occidentul ╚Öi supunerea absolut─â fa╚Ť─â de Uniunea Sovietic─â. Nicolae Ceau╚Öescu a decis s─â achite datoria extern─â c─âtre creditorii din lumea capitalist─â, ceea ce ar fi ├«nsemnat o decizie pl─âcut─â pentru cercurile financiare. Partea extrem de proast─â a deciziei consta ├«n faptul c─â s-au pr─âbu╚Öit unele afaceri reciproc avantajoase, partenerii din lumea de dincolo de gardurile de s├órm─â ghimpat─â fiind interesa╚Ťi de m─ârfurile insuficient prelucrate ╚Öi de livrarea de tehnic─â mai mult sau mai pu╚Ťin dep─â╚Öit─â.

Au fost pierdute astfel afaceri grele ├«n timp ce pre╚Öedintele se ├«nv├órtea cu avionul B-707 prin state cu care abia dac─â se f─âcea comer╚Ť. Liderul de la Bucure╚Öti a f─âcut totul s─â fie pe gustul puternicilor de la Moscova ╚Öi chiar a fost un bun comandant ro╚Öu. Se deplasa personal pentru primirea de indica╚Ťii pre╚Ťioase de la Leonid Brejnev. A investit masiv ├«n combinatul metalurgic ce se construia la Krivoi-Rog ╚Öi n-a ╚Ťinut cont c─â este perioad─â de restric╚Ťii. Sumele ar fi urcat la 800.000.000 de dolari ├«n valuta timpului. Se observ─â c─â respectiva capacitate de produc╚Ťie era pe teritoriul sovietic. Unde o fi fost patriotismul Geniului Carpa╚Ťilor ├«n acele momente?

4. Limitarea accesului la ╚Ötiin╚Ťa din lag─ârul capitalist nu este vizibil─â la nivel de mase ╚Öi mul╚Ťi cred c─â prea mult─â ╚Öcoal─â d─âuneaz─â odraslelor. ├Än realitate, lipsa de informa╚Ťie valoroas─â a dus la condamnarea cercet─ârii rom├óne╚Öti ╚Öi la uzarea moral─â rapid─â a m─ârfurilor produse sub licen╚Ť─â. ╚śtiin╚Ťa nu st─â pe loc ╚Öi concuren╚Ťa genereaz─â salturi permanente ├«n ceea ce prive╚Öte bunurile de top. Din p─âcate, Nicolae Ceau╚Öescu ├«n╚Ťelegea numai s─â fie m─ârfuri standard pentru o pia╚Ť─â intern─â uniformizat─â ├«n s─âr─âcie.

Nici m─âcar la export nu erau asigurate produse aduc─âtoare de sume importante ├«n valut─â forte. Conducerea de partid insista pe livr─ârile asigurate de gigan╚Ťi metalurgici precum cei de la Gala╚Ťi ╚Öi de la C─âl─âra╚Öi. Nu putea s─â ├«n╚Ťeleag─â c─â economia mondial─â s-a schimbat ├«n raport cu principiile ideologiei marxiste ├«nvechite dup─â trecerea unui secol de la apari╚Ťie ╚Öi chiar celebrele tractoare trebuiau s─â fie de calitate superioar─â ╚Öi cu o putere sporit─â a motorului. 

5. Limitarea num─ârului de studen╚Ťi. Oamenii care ├«nva╚Ť─â nu sunt suficient de productivi ╚Öi nici nu sunt interesan╚Ťi ├«ntr-un regim totalitar din cauz─â c─â ├«ncep s─â g├óndeasc─â ╚Öi trec peste nivelul intelectual al liderilor. Chiar dac─â popula╚Ťia are impresia c─â pe timpul lui Nicolae Ceau╚Öescu statul a f─âcut totul pentru progresul intelectual al locuitorilor, partidul a luat m─âsuri de planificare strict─â a num─ârului celor ce intrau ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├óntul superior.

Nu era vorba despre o men╚Ťinere a calit─â╚Ťii viitorului personal comunist din fabrici, ├«nv─â╚Ť─âm├ónt ╚Öi alte domenii, ci de un control strict al efectivelor umane ╚Öi de distribuire a lor ├«n produc╚Ťie. Introducerea politicii de plat─â for╚Ťat─â a datoriei externe a dus la o t─âiere masiv─â a locurilor ├«n universit─â╚Ťi. A fost redus ╚Öi num─ârul de profesori. Se f─âcea totul pentru limitarea progresului ├«n domeniul g├óndirii, ╚Ťara urm├ónd s─â fie plin─â de mediocri, mas─â ideal─â de manevr─â pentru partidul unic. 

6. Politica de sistematizare a localit─â╚Ťilor. A fost o campanie prin care partidul unic a dorit la nivel declarativ s─â ridice nivelul de trai al popula╚Ťiei prin oferirea unor condi╚Ťii mai bune de locuit ╚Öi prin asigurarea de servicii precum ap─â curent─â, canalizare, acces la re╚Ťeaua de gaze ╚Öi la cea de electricitate. Teoria suna bine, dar liderul de la Bucure╚Öti a luat decizia pentru atingerea unui alt obiectiv, ascuns bine de ochii poporului: nimicirea complet─â a propriet─â╚Ťii private ╚Öi a individualismului. Sunt vizibile ╚Öi ast─âzi construc╚Ťiile de tip bloc ce sunt risipite prin mai toate comunele ╚Ť─ârii, dar care nu aveau asigurat─â nici m─âcar apa cea de toate zilele la ultimele etaje.

Ceausescu sistematizare jpg jpeg
┬ę ÔÇ×Fototeca online a comunismului rom├ónescÔÇŁ, Cota: 97/1966

Este interesant c─â statul, cel care controla totul, ducea o politic─â aberant─â de d─âr├ómare a unor construc╚Ťii ce nu afectau bugetul pentru a aloca sume imense activit─â╚Ťii trusturilor din domeniu. Distrugerea unor monumente istorice ├«nsemna condamnarea la dispari╚Ťie ╚Öi a brumei de turism ce exista ├«n ╚Ťara lag─ârului socialist. Nu venea turistul str─âin s─â admire un bloc cenu╚Öiu din beton. Ora╚Öul Bucure╚Öti a fost pulverizat de buldozere ├«n mare parte pentru a face loc Casei Poporului, cl─âdire faraonic─â ╚Öi costisitoare mai ale prin ornamente. Neamul putea s─â piar─â de foame, dar amprenta peste veacuri a conduc─âtorului ro╚Öu trebuia ridicat─â cu orice pre╚Ť. Faraonul ro╚Öu a copiat ╚Öi ideea Palatului Sovietelor de la Iosif Stalin ╚Öi a pus-o ├«n practic─â sub denumirea de Casa Poporului. 

7. Lansarea programului de ├«narmare naval─â din 1978, marina de lupt─â fiind foarte costisitoare din experien╚Ťa istoric─â. Regimul de la Bucure╚Öti a utilat un ├«ntreg arsenal naval la Mangalia ╚Öi ora╚Öul s-a extins ├«n urma activit─â╚Ťilor ÔÇ×economiceÔÇŁ din port. A fost lansat─â ├«n execu╚Ťie nava ÔÇ×MunteniaÔÇŁ (ast─âzi Fregata ÔÇ×M─âr─â╚Öe╚ÖtiÔÇŁ) la 1 martie 1978, care urma s─â fie un cruci╚Ö─âtor u╚Öor, visul marinarilor militari ├«nc─â din perioada interbelic─â. Din cauza complexit─â╚Ťii tehnice a construc╚Ťiei, lucr─ârile de execu╚Ťie ╚Öi corectare a erorilor s-au ├«ntins p├ón─â ├«n anul 1992. O nav─â mare trebuie s─â fie ├«nso╚Ťit─â ├«n mod obligatoriu de unit─â╚Ťi mai mici pentru protec╚Ťie antiaerian─â ╚Öi antisubmarin.

Aceste misiuni au fost ├«ncredin╚Ťate corvetelor lansatoare de rachete, nave cu o putere de foc deosebit─â ├«n raport cu dimensiunile reduse. Dac─â realizarea apar╚Ťinea muncitorilor rom├óni, armamentul ╚Öi aparatura de la bord era ├«n cea mai mare parte de origine sovietic─â. Nici nu erau pu╚Ťine ├«n raport cu poten╚Ťialul economic al ╚Ť─ârii socialiste. Au fost puse ├«n ╚Öantier opt unit─â╚Ťi din clasele Tetal I ╚Öi Tetal II. Pu╚Ťini rom├óni ╚Ötiu c─â portul Mangalia trebuia s─â fie un punct de sprijin al flotei marelui aliat ├«n cazul unui r─âzboi cu lag─ârul capitalist. A fost ridicat numai din interese politice ╚Öi nu avea leg─âtur─â cu fericirea ╚Öi ap─ârarea poporului rom├ón.

8. Sus╚Ťinerea rela╚Ťiilor cu organiza╚Ťiile definite drept teroriste. Statul comunist s-a implicat f─âr─â pic de logic─â ├«n sus╚Ťinerea grup─ârilor palestiniene pentru eliberarea unei popula╚Ťii de sub jugul capitali╚Ötilor evrei. Aceast─â decizie a fost luat─â pe criterii politice ╚Öi era ├«n conformitate cu strategia blocului comunist de subminare a lag─ârului capitalist. Problema a fost c─â regimul s-a implicat cam mult ├«n sus╚Ťinerea unor re╚Ťele definite drept teroriste, ceea ce n-a picat tocmai bine statului Israel ╚Öi unor puteri economice precum R.F.G ╚Öi Fran╚Ťa. Comiterea unor ac╚Ťiuni ├«n colaborare cu grup─âri arabe ├«mpotriva unor disiden╚Ťi rom├óni n-a picat tocmai bine ├«n Occident, dar unele afaceri ├«n derulare au men╚Ťinut o t─âcere ap─âs─âtoare la nivel politic ╚Öi de servicii secrete.  

9. Livrarea de armament c─âtre grup─âri ╚Öi partide zise de eliberare, ceea ce a deranjat puterile occidentale ╚Öi a dus la cre╚Öterea lipsurilor din ╚Ťar─â. Nu este de mirare c─â marele lider de la Bucure╚Öti nu prea mai avea pe unde s─â se deplaseze cu costisitorul avion B-707. Aceste decizii politice au costat scump Rom├ónia, partenerii occidentali refuz├ónd s─â mai furnizeze tehnologie de calitate. Era o atitudine absolut normal─â, ma╚Öinile-unelte livrate fiind folosite pentru a realiza m─ârfuri trimise pentru destabilizarea a tot ceea ce nu era comunist. 

10. Lansarea programelor de construc╚Ťie a uria╚Öelor canale, complet ineficiente ├«n condi╚Ťiile ├«n care aveau o pozi╚Ťie periferic─â ├«n raport cu ╚Ťara ╚Öi economia. Canalul Dun─âre ÔÇô Marea Neagr─â a fost realizat p├ón─â ├«n anul 1984 ╚Öi apoi s-a continuat munca la cel denumit Poarta Alb─â ÔÇô Midia ÔÇô N─âvodari. A fost un efort logistic deosebit, constructorii au muncit ├«n condi╚Ťii grele, dar investi╚Ťia n-a dat rezultate economice ├«n raport cu imensele costuri materiale. Oare c├ót au costat camioanele uzate la mutatul mun╚Ťilor de roc─â? Dar combustibilul consumat?

A urmat apoi trecerea la transformarea capitalei ├«n port la Dun─âre prin regularizarea cursului inferior al r├óului Arge╚Ö, activitatea fiind oprit─â ├«n urma evenimentelor din decembrie 1989. O alt─â investi╚Ťie de amploare a fost Canalul Siret ÔÇô B─âr─âgan, teoretic o lucrare foarte util─â pentru dezvoltarea unei agriculturi intensive, de mare randament. Se observ─â c─â toate aceste lucr─âri de infrastructur─â au fost lansate ╚Öi realizate tocmai ├«n epoca ├«n care nu se g─âsea m├óncare dec├ót pe cartele alimentare, fix ca-n vreme de r─âzboi. Politica genial─â de investi╚Ťii a partidului unic, personal a tovar─â╚Öului Nicolae Ceau╚Öescu, a avut rezultate uluitoare ╚Öi a adus Rom├ónia la o adev─ârat─â ruin─â str─âlucitoare. 


image

Aceste decizii definite drept politice, adic─â nu aveau nici urm─â de leg─âtur─â cu logica, progresul ╚Öi eficien╚Ťa economic─â, au transformat Rom├ónia socialist─â ├«ntr-un uria╚Ö muzeu ├«n aer liber dup─â model chinezo - coreean, doar naivii crez├ónd c─â atunci ar fi fost bine. Nicolae Ceau╚Öescu a adus ╚Ťara la sap─â de lemn, dar aparatul de propagand─â a cultivat ideea progresului str─âlucitor al Rom├óniei socialiste. N-a f─âcut nimic pentru poporul rom├ón, ci a luat decizii politice ├«n sprijinul mi╚Öc─ârii comuniste interna╚Ťionale ╚Öi at├ót, toate fabricile fiind construite ├«n func╚Ťie de interesele armatei, exact ca-n lumea sovietic─â ini╚Ťiat─â de c─âtre Iosif Vissarionovici Stalin. Nu este de mirare c─â se pleca legal din ╚Ťar─â din ce ├«n ce mai mult ╚Öi numai gr─ânicerii cu gloan╚Ťe ascu╚Ťite ├«mpiedicau un exod spre Occident. Grani╚Ťa cu Iugoslavia a fost pres─ârat─â cu mormintele celor s─âtui de experimentele socialiste. Nici ast─âzi nu se ╚Ötie c├ó╚Ťi cet─â╚Ťeni rom├óni au pierit ├«n valurile Dun─ârii, unii toca╚Ťi de elicele ╚Öalupelor gr─ânicere╚Öti.

Foto sus: ┬ę ÔÇ×Fototeca online a comunismului rom├ónescÔÇŁ, cota: 87/1966

Bibliografie minimal─â

Direc╚Ťia Or─â╚Öeneasc─â de Statistic─â Bucure╚Öti, Anuarul statistic al Ora╚Öului Bucure╚Öti 1959, Bucure╚Öti, 1959.
Anuarul statistic al Republicii Socialiste România 1985.
Anuarul statistic al Rom├óniei 1993, Comisia Na╚Ťional─â pentru Statistic─â, Bucure╚Öti, 1993.
Documente ale Partidului Comunist Român, Societatea socialistă multilateral dezvoltată, Editura politică, București, 1972.
Statele lumii, edi╚Ťia a II-a, Editura ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi enciclopedic─â, Bucure╚Öti, 1976.
Filip, Corneliu, Tratatul de la Varșovia, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2006.
Gorbaciov, Mihail, Scrieri alese, Editura Politică, București, 1987.
Istoria Românilor, vol. X, Editura Enciclopedică, București, 2013.
Midan, Christophe, Crearea unei armate populare O perspectiv─â francez─â asupra evolu╚Ťiei for╚Ťelor armate rom├óne de la 23 august 1944 p├ón─â ├«n 1975, Editura Militar─â, Bucure╚Öti, 2015.
Mo╚Ť, Ovidiu, E., Pite╚Öti O istorie ├«n date, Editura P─âm├óntul, Pite╚Öti, 2008.
Neam╚Ť, Editura Sport-Turism, Bucure╚Öti, 1981.
Negrea, Radu, Banii și puterea, Humanitas, București, 1990.
Opri╚Ö, Petre, Licen╚Ťe str─âine pentru produsele civile ╚Öi militare fabricate ├«n Rom├ónia (1946 ÔÇô 1989), Editura Militar─â, Bucure╚Öti, 2018.
Opri╚Ö, Petre, Rom├ónia ├«n Organiza╚Ťia Tratatului de la Var╚Öovia (1955 ÔÇô 1991), Editura Militar─â, Bucure╚Öti, 2008.