V.I.LENIN: Trei izvoare si trei parti constitutive ale MARXISMULUI
Invatatura lui Marx stirneste in toata lumea civilizata cea mai mare ostilitate si cea mai mare ura partea intregii stiinte burgheze (atit oficiale cit si liberale), care vede in marxism un soi de „secta daunatoare“.
La o alta atitudine nici nu ne putem astepta, caci intr-o societate bazata pe lupta de clasa nu poate exista stiinta sociala „impartiala“. Intreaga stiinta oficiala si cea liberala apara, intr-un fel sau altul, robia salariata, pe cind marxismul a declarat acestei robii un razboi necrutator. A te astepta la o stiinta impartiala in societatea robiei salariate ar fi aceeasi stupida naivitate ca si cind te-ai astepta la impartialitate din partea fabricantilor in chestiunea daca n-ar fi cazul sa se mareasca salariul muncitorului prin micsorarea profitului capitalului.
Mai mult decit atit. Istoria filozofiei si istoria stiintelor sociale ne arata foarte clar ca in marxism nu exista nimic asemanator cu „sectarismul“, in intelesul unei doctrine inchistate, osificate, care sa se fi ivit alaturi de drumul larg al dezvoltarii civilizatiei mondiale. Dimpotriva, intreaga genialitate a lui Marx consta tocmai in faptul ca el a dat raspuns la probleme pe care gindirea inaintata a omenirii le pusese de mai inainte.