VIDEO Dezbatere Historia: Cine este torţionarului de la Canalul Dunăre-Marea Neagră pe care și comuniștii au vrut să-l împuște
La 25 mai 1949, debutau lucrările la canalul Dunăre-Marea Neagra. Gheorghe Gheorghiu-Dej avea să folosescă lucrările la şantier drept pretext pentru exterminarea fostei clase politice româneşti, a elitei intelectuale, dar şi a tuturor oponenţilor regimului.
În 1950, canalul devenea un uriaş lagăr ce cuprindea 14 colonii de muncă forţaţă pentru deţinuţii politici, toţi declaraţi duşmani ai poporului. Mii de deţinuţi au fost duşi să muncească la marea construcţie, care pentru o bună parte le va fi şi mormânt. Florian Cormoş este unul dintre comandanţii pe mandatul căruia sute de deţinuţi poltici au murit în urma torturilor.Care sunt crimele de care se face răspunzător Florian Cormoş? De ce a impus acesta un regim de teroare care a dus la moartea a numeroase persoane? Ce îi mai poate face justiţia lui Florian Cormoş, omul care i-a îngrozit până şi pe comunişti? La aceaste întrebări, dar şi la multe altele au răspuns istoricul Andrei Muraru, directorul IICCMER, Traian Neamţu, deţinut politic la fosta colonie de muncă de la Periprava, şi Ciprian Plăiaşu, editor Historia, într-o ediţie specială, moderată de Ion M. Ioniţă, transmisă pe site-ul adevarul.ro, începând cu ora 11.00.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) a identificat o serie de probe care indică faptul că, în perioada în care cpt. (r) Florian Cormoş a îndeplinit funcţia de comandant al coloniei de muncă de la Cernavodă (20 decembrie 1952 – 17 aprilie 1953), acesta a săvârşit infracţiuni contra umanităţii în legătură cu persoanele internate administrativ şi condamnaţii aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 439 alin. 1 lit. j din Codul Penal. Cormoş a impus un regim de detenţie inuman pentru deţinuţi, regim care depăşea ca duritate limitele impuse de regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale a Penitenciarelor.
Regimul de teroare impus de Cormoş reiese inclusiv din documentele unei anchete demarate de autorităţile comuniste în ianuarie 1953 împotriva sa, cuprinzând referate, constatări şi mărturii ale deţinuţilor, precum şi dintr-o anchetă desfăşurată de Comisia de partid în anul 1968.
După eliberare, a lucrat tot în penitenciar
„Căpitanul Florian Cormoş a condus timp de patru luni colonia de la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Comportamentul său abuziv a ajuns la urechile celor de la Penitenciare, care au făcut anchete. Ancheta penală s-a urnit abia după moartea lui Stalin, în 1953. A mai durat apoi un an până a fost arestat. După 1957, după eliberare, a lucrat tot la Penitenciare”, a spus Andrei Muraru (foto dreapta), directorul Institutului de Cercetare a Crimelor Comunismului .
„Procurorii au cerut pedeapsa capital, iar Gheorghe Gheorghiu Dej a schimbat în muncă silnică pe viaţă. A făcut patru ani de închisoare, trimis la o casă de vacanţă a Penitenciarelor pentru refacere fizică, apoi reîncadrare pe funcţie”, a detaliat Muraru.
Dej a preluat modelul de la Stalin
Ciprian Plăiaşu, editor Historia, consideră că munca la canal este „o formă de represiune asemănătoare cu cea din Rusia. Şi Stalin a făcut mai multe canale, chiar şi fără importanţă economic, doar pentru a pune la muncă silnică deţinuţii politici”.
„Avem o listă de 35 de persoane. Institutul deţine o bază de date cu foştii deţinuţi politici care se mai află în viaţă. În deplasările noastre în teren, la victime, la instituţii, strângând documente, a reieşit că la Cernavodă s-a pus în mişcare un regim de exterminare. A reieşit foarte clar că responsabil se face comandantul coloniei din acea vreme, Florian Cormoş”, a declarat Andrei Muraru.
„Munca era de exterminare, gardienii erau cu bâtele după noi”
Traian Neamţu, fost deţinut politic, a povestit la „Adevărul Live” prin ce a trecut în perioada condamnării.
„Am fost în total şase ani, dintre care patru în lagărele de exterminare din Balta Brăilei şi Delta Dunării. Doar cei care au fost acolo ştiu cu adevărat ce suferinţă a fost, pentru că este foarte greu de redat în cuvinte. Nu aveam voie cu haine civile, doar zeghea şi mantaua. Nu conta vremea, caniculă sau crivăţ iarna. În Deltă nu nige frumos, ci la orizontală, cu crivăţ puternic. Munca era de exterminare, gardienii erau cu bâtele după noi”, a povestit Neamţu.
„În 1959 l-am cunoscut pe “marele” Ficior (Ion Ficior – comandat la Periprava, n.r.). Care refuza să meargă la muncă era scos în faţă. Şi dădea o lovitură de karată, la carotidă, şi strângea din dinţi. Pe unul l-a pus în lanţuri de 10 kg şi apoi l-a arătat celorlaţi să vadă cum este pedepsit, după care l-au băgat la izolare”, a spus fostul deţinut politic.
„Aşteptăm dreptatea de atâţia ani, dar cred că dreptatea este în ceruri. Speranţa moare ultima. Eu cred că declaraţiile existente acum la dosar sunt suficiente. Eu nu am văzut un criminal care să recunoască crimele făcute. Nu ştiu de unde au fost recrutaţi aceşti monştri, pentru că nu îmi puteam închipui nişte oameni să bată şi să chinuie cu atâta satisfacţie”, a mai spus Traian Neamţu.
„Urmează un caz cu peste 100 de morţi, un personaj de-a dreptul sinistru”
Andrei Muraru, directorul Institutului de Cercetare a Crimelor Comunismului, a făcut o comparaţie între Ion FRicior şi Florian Cormoş. „Spre deosebire de Ion Ficior, care a condus între 1958 şi 1963, timp în care au fost trei decese, în cazul lui Cormoş perioada este mai scurtă, de doar patru luni, dar cu un număr de morţi mai mare. Acesta a ucis direct, cu mâna lui.”
„Va urma un caz cu un număr şi mai mare de deţinuţi asasinaţi decât cazul Cormoş. În martie urmează un caz cu peste 100 de morţi, un personaj de-a dreptul sinistru care a asasinat personal deţinuţi într-o mare închisoare comunistă”, a dezvăluit Andrei Muraru.
Gardieni care le făceau viaţa mai uşoară
„Domnul Neamţu ne-a povestit că erau 3-4 gardieni extreme de duri, unii mai trăiesc încă, dar şi unii care s-au purtat foarte bine, încercând să nu le facă viaţa atât de grea deţinuţilor politici”, a dezvăluit Andrei Muraru.
Legat de condamnarea lui Cormoş în perioada comunistă, atît Andrei Muraru, cât şi Florian Cormoş consider că a fost vorba despre o farsă judiciară, dar din puncte diferite de vedere. “Şi noi, şi Cormoş, spunem că procesul prin care a fost condamnat la închisoare a fost o farsă. El însă spune că a fost o victimă, că era nevinovat”.
„Cazurile Ficior şi Vişinescu sunt avansate la Parchet. Au fost audiate zeci de persoane. Probabil într-o lună, două, se vor finaliza dosarele”, a anunţat Adrei Muraru, directorul IICCMER.
