Vasul zoomorf de la Alexandria „Gorgan”

Unul dintre cele mai interesante și valoroase obiecte din patrimoniul Muzeului Județean Teleorman este un vas zoomorf din lut, descoperit în așezarea de tip tell de la „Gorgan”.

Vasul zoomorf din lut a fost descoperit întâmplător de către un localnic, în primăvara anului 2015 în așezarea de tip tell de la „Gorgan” (foto sus). Acest sit se află pe malul stâng al râului Vedea, la nord de orașul Alexandria. Cea mai veche semnalare a lui a fost făcută de către Cezar Bolliac, în anul 1869, când menționa așezarea de la „Gorgan”, arătând că pe această movilă se află „o foarte mare şi adâncă groapă în centru, făcută de căutătorii de comoare”.

Tell-ul a fost afectat succesiv de excavări pentru extragerea pământului de către localnici, datorită amenajării unui drum de acces către loturile agricole și a unei plantații de salcâmi. O cercetare arheologică care a vizat „Gorganul” s-a desfășurat în anul 2002, în cadrul unui proiect româno-britanic. În urma săpăturilor, s-a constat existența în zona cercetată a şapte niveluri de locuire, cu o grosime totală de cca. 5,50 m, toate datate în mileniul V î. Hr. (cultura Gumelniţa). În prezent, datorită factorilor naturali și antropici, situl continuă să se degradeze.

Vasul zoomorf este o piesă miniaturală, având următoarele dimensiuni: lungimea 12 cm, lăţimea 5,2 cm, înălţime (zona gâtului) 5 cm. A fost lucrat dintr-o pastă semifină, omogenă, ce cuprinde ca degresant nisip. Arderea este neuniformă iar culoarea predominantă este negru-maronie.

Vasul este decorat tipic culturii Gumelnița

Vasul are forma unui patruped fără cap. Animalul este redat într-o poziție relaxată, așezat pe partea stângă. Corpul este arcuit iar membrele, rupte din vechime par să fi fost modelate întinse în față. Gâtul lustruit, este cilindric, scurt și orientat în sus. Deși este deteriorat, acesta aduce dovezi despre existența unui cap mobil, posibil zoomorf, antropomorf sau chiar antropozoomorf. Baza recipientului este aplatizată și cu un aspect rugos.

Vasul zoomorf de la Alexandria „Gorgan” (desen)

Pe corpul aplatizat și curbat se observă un decor tipic culturii Gumelnița, reprezentat de grupuri de linii incizate. Pe spate, între patru asemenea benzi s-a creat un spațiu în care se află un cerc lucrat tot prin incizare.

O piesă asemănătoare, un recipient modelat sub forma unui taur în poziţie aşezată, a fost descoperit în aşezarea eneolitică de la Gumelniţa (jud. Călărași). Analogii există și la sud de Dunăre, în mediul Karanovo, la Polska-Kirilovo și Goliamo-Delcevo. Toate se încadrează în marele grup al vaselor zoomorfe și antropozoomorfe, strâns legate de viața spirituală a comunităților eneolitice.

Muzeul Județean Teleorman

O primă încercare de constituire a unui muzeu în Teleorman datează din anul 1934, în timpul sărbătoririi centenarului oraşului Alexandria, atunci când Consiliul comunal hotărăşte să înfiinţeze un muzeu al oraşului care să expună şi să păstreze documentele găsite în diferite arhive, cât şi unele materiale ce dovedeau existenţa şi cultura populaţiei de pe aceste meleaguri. Muzeul a fost instalat, la început, într-o încăpere din localul Primăriei Alexandria, iar în anul 1936 a fost strămutat într-o încăpere a Palatului Cultural „Victor Antonescu”.

La data de 1 mai 1952 s-a deschis, în mod real, un Muzeu de Istorie a Alexandriei, în care erau expuse documente privind întemeierea oraşului, monede, ceramică, dovezi materiale din diferite epoci istorice. Din anul 1974, Muzeul Orăşenesc de Istorie Alexandria devine Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman şi, ulterior, Muzeul Judeţean Teleorman. Primul sediu al muzeului s-a aflat, între anii 1952-1968, pe str. Libertăţii, în parcul de lângă primărie, lângă Şcoala nr. 5, aproximativ în zona terenului de sport al acesteia.

După anul 1989, a fost rezolvarea problemei sediului. Soluţia a fost găsită prin reconversia clădirii fostelor ateliere-şcoală, abandonate după anul 1985. Actualul sediu al Muzeului judeţean Teleorman din str. 1848, nr. 1, inaugurat la 13 noiembrie 1997, oferă un spaţiu adecvat pentru desfășurarea activității unui muzeu

Muzeul Judeţean Teleorman conservă o importantă colecţie de arheologie, preponderent din epocile neo-eneolitică şi geto-dacică, cu numeroase obiecte provenite din staţiunile de la Ciolăneştii din Deal, Măgura, Siliştea, Vităneşti, Albeşti, Orbeasca de Sus, Zimnicea, dar şi o colecţie de numismatică reprezentată de o serie de tezaure monetare antice şi medievale descoperite la Alexandria, Balta Sărată, Drăgăneşti-Vlaşca, Poroschia, Schitu, Sfinţeşti, Ulmeni. De asemenea, conservă o valoroasă colecţie etnografică a zonelor etnografice Teleorman, Vlaşca şi Romanaţi. În cadrul patrimoniului deţinut pot fi amintite şi colecţiile de paleontologie, istorie, memorialistică, carte veche, artă.

Bibliografie selectivă

Bîrzu, Andreea, Notă asupra a două piese descoperite în aşezarea gumelniţeană Alexandria ‘Gorgan’, jud. Teleorman, Buletinul Muzeului Județean Teleorman, Seria Arheologie, 9, 2017, p. 57-63.

Frînculeasa, Alin, Eneolithic zoomorphic vessels from Wallachian Subcarpathians, Annales d’Université Valahia Targoviste, Section d’Archeologie et d’Histoire, XIV, 1, 2012, p. 59-72.